luni, 31 mai 2021

Jianu Liviu.Florian - Makedonskiana Alexzandrina

 



Makedonskiana Alexzandrina

 

 

~*~

 

De.acum, in tara, a venit si Primavara.

Are si bust poetul, printre flori.

Are si casa, unde i.a fost tara.

Si are vorbitori si mancatori.

 

DE cand s.o fi nascut, pana ajunse

In adancimi atat de nepatrunse,

Incat handicapat, de subtiori,

Il scot, pe la petreceri, niste chiori

 

Ce n.au avut foloase indeajunse,

Pe unde.or fi cantat, cu ce odori,

De lire populere, ori piciori,

La nunte gloriosi de feti, ficiori,

Nu este idiotenia.mi sa infrunte!

 

Poetul are Primavara.n zori!

In ochelarii lui triumfatori!

De.acum va fi cantat, cat Nicolae

Nici n.a visat la apa cea de ploaie

 

Cu fii lui de Goi, Desculti, si Goaie!

 

Spre incaltarea tuturor, din Zoaie!

 

Restaurati.l si in Primaverii

Cu Eminescu.n culmile placerii,

Si inviati.l si pe Emilian,

Sa.l cante special ca Mare Ban,

 

si Primavara toata s.o umflati

In Parcul nostru de Handiapati!

De Romanesti, si ei, eliberati!

De.atatia oportuni si bravi de frati!

 

Si.n Poezia cea cu viermii lati

a Primaverii, desteptati si ungurenii!

Ca sa desfete.n limbile poemii,

Si mediile Lumii, si.ale Vremii!

 

Sugand Lumina Lumii, precum tenii//!

 

 

*

1 iunie 2021

 

~*~

Cu deosebit respect,

Jianu Liviu.Florian






Viorel Roman - Romanii in laboratorul mondial / 225 - 235 / Basmul românesc + Comentarii

 



Romanii in laboratorul mondial / 235 / cu Razboiul rece

 

ortodoxo-comunismul marxist-leninist, din est ca si capitalismul neoliberal anglo-mozaic, din vest isi pierd legitimitatea. Lagarul moscovit cu sclavi, fara dreptul de exprimare si miscare, se destrama. The American way of life, paralizat de crize socio-economice, financiare, rasism structural, political correctness fara sens, neo-marxism, intr-un proces de disolutie cu un final incert, se confrunta cu renasterea Rusiei, expansiunea Chinei si aliantei lor. Singurul aliat al USA e UE, Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana, care-si urmeaza de la Revolutia papala din sec, 11, propria sa cale, a treia. In acest context, pravoslavnic, anglo-mozaic si catolic, Vladimir Konstantinovici Bukovsky, dupa ce încerca să candideze la președintia Rusiei, inainte de o moarte naturala, pledeaza pentru cursul ortodoxo-protestant, anti romano-catolic, inceput de Tarul Petru I. cel Mare: Eu am trait in viitorul tau si nu a functionat! UE, asemenea Uniunii Sovietice. Si va sfarsi la fel. In: Lumea, Global Politics and World Events, Anul XXVII, Nr. 6 (339), Bucuresti 2021, p. 38-39

 

*

Romanii in laboratorul mondial / 227 / UE, Afrodita - Imperiu vs Falus - Imperiu; 226 / Inchizitia; 219 / Roma cucereste lumea; 207 / reeducarea invinsilor; 186 / Civilizatia euro-atlantica; 182 / criza civilizației SUA si noua ordine mondiala; 180 / ascendentul Occidentului asupra lumii; 155 / Sfanta Alianta; 148 / Imperiul Sf. Petru, Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana; 131 / identitate ortodoxa vs acquis catolic; 124 / criza din 2010 si 2020; 111 / Imperium Romanum si statul; 104 / O istorie a Germaniei; 106, 105 / molima Marii Resetari; 80, 12, 11 / lovitura de stat in SUA; 31 / USA in criza; 32 / terorizarea omului alb; 17 / conflictul rasial; 13 / statul paralel al intunericului

 

*

https://www.totpal.ro/viorel-roman-un-secol-hiper-religios-de-corneliu-vlad/

https://www.academia.edu/30926628/Geopolitica_crestinilor

https://www.academia.edu/31566167/Geopolitica_anglo-american%C4%83_%C5%9Fi_eurasiatic%C4%83

https://www.totpal.ro/viorel-roman-un-secol-hiper-religios-de-corneliu-vlad/

https://www.academia.edu/38006906/IMPERIU_LIMES_TRANSILVANIA

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

http://www.cuvantul-liber.ro/news/85852/61/Invazia-Barbarilor-in-Imperiul-Roman

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2019/04/frontiere-celeste-i-terestre.html

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii

 

 

 

Romanii in laboratorul mondial / 234 / Centru de reziliență de la București

este si pentru NATO, cât și pentru țările UE. România găzduiește mai multe centre de Comandă și Control ale NATO, intr-un context geopolitic de risc de securitate major, care nicio țară nu poate săl rezolve singura. Avem nevoie unii de alții, 30 de națiuni, un miliard de oameni, mai mult de 50% din PIB-ul mondial de 82.000 miliarde $ USA, 2020, e cea mai de succes alianță din istoria umanității. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice. Matei Bogdan, Observator, elite & idei, Bucuresti, 02/06/2021

NATO was created to “keep the Soviet Union out, the Americans in, and the Germans down”, Lord Hastings Lionel Ismay, NATO’s first Secretary General, 24 March 1952 – 16 May 1957

 

*

Romanii in laboratorul mondial 232, 231 / UE si SUA vs Chinei; 229 / dimensiunea puterii chineze; 183, 182, 179 / criza civilizației americane, China si noua ordine mondiala; 180 / ascendentul Occidentului asupra lumii; 137 / Ce vrea Occidentul; 106, 105 / molima Marii Resetari

 

*

https://www.academia.edu/31566167/Geopolitica_anglo-americană_şi_eurasiatică[7]

https://www.academia.edu/37507652/..._secretul_occidentului_..._viorel_roman.pdf

https://www.academia.edu/44587667/Viorel_Roman_ÎN_VREMEA_MOLIMEI

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii



Romanii in laboratorul mondial / 233 / legenda Apostolului Andrei

 

legitimarea Patriarhului celei de a ”Doua Roma”, in simfonie cu Imparatul Bizantului, reinvie la Tomis, unde IPS Teodosie vrea mitropolie, ceea ce Patriarhul Daniel, a celei de a ”Patra Roma”, in simfonie cu Presedintele Iohannis, refuza. Intr-una din legendele despre Apostolul Andrei sunt pomeniti regii daci, sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii, dar asta nu lezeaza credinta ca Sf. Andrei este creştinătorul poporului român. Pe 30 noiembrie, ortodocşii sărbătoresc Ocrotitorul României sau Cel Întâi Chemat. Frate al Sf. Petru, Sf. Andrei e ucenic al lui Iisus Hristos.

 

*

Imperiul Sf. Andrei sau Imperiul Sf. Petru, de o parte si cealalalta a Muntilor Carpati? Devalmasie ortodoxa sau acquis catolic? Intrebari fara raspuns dupa vizitele Sf. Ioan Paul II si Papei Francisc.

 

*

Dvornic, Francis: The idea of apostolicity in Byzantium and the legend of the Apostle Andrew. Harvard University Press, Mass., 1958, 324 p. / Revue des Études Grecques Année 1960

 

Roman, Viorel: Sf. Petru sau Sf. Andrei este Patronul României? In: „Libertatea”, Saptaminal, Pancevo, Jugoslawien, 28.10.1995; „Meridian”, Cotidian, Bucuresti, nr. 1.046, 43/95, 28.10.1995; „Vremea”, Ziar de lupta nationala, Bucuresti, 10.02.1996; „Clipa Romanian Magazin”, nr. 330. Anaheim/ Californien, 31.12.1997. 2 p.; „Capitalism ortodox” ed. Augusta Timisoara 1999, p. 315-317; „De la Râm la Roma”, ed. Agerpress Typo Bucuresti1999, p. 84-86

 

Roman, V.: Romania spre Piata Comuna, 1992, 80 p.; Feudalismul actual moldo-valah, 2019, 292 p.

 

*

Romanii in laboratorul mondial 230 / Antologia Credință sub teroare; 191 / radicalizare vs armonizare, 178 / cu mozaicii, crestinii si mahomedanii; 174 / nu-s in comuniune cu Roma, cu acquisul UE; 162 / cu o identitate voevodala a statului; 151 / esecul lui Cuza si Iliescu de a se uni cu Roma; 148 / Imperiul Sf. Petru, Sfantul Imperiu Roman; 131 / identitate ortodoxa vs acquis catolic; 111 / Imperium Romanum si statul

 

*

https://www.academia.edu/38006906/IMPERIU_LIMES_TRANSILVANIA

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2019/04/frontiere-celeste-i-terestre.html

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/27240914/Romania_2015



Romanii in laboratorul mondial / 232 / UE si SUA vs Chinei (II.)

Construcția unei autonomii strategice atât securitar dar și industrial, tehnologic, știinţific și chiar cultural, așadar, nu cred că vom avea o UE care să poată fi la înălțimea istoriei și valorilor sale dacă nu conștientizează mai mult ca 1980-2000, faptul că nu suntem numai o mare piață de consum. Noi trebuie să redevenim producători, o comunitate de cercetători, creatori, artiști și industriași. Pentru că a produce, a crea pe solul nostru, înseamnă a ne garanta suveranitatea, protecția valorilor noastre. Suveranitate culturală, academică, industrială și de cercetare este esențială, înseamnă să recucerim lucruri pe care le-am lăsat să plece în altă parte, să ne identificăm dependențele strategice și să le răspundem cu alianțe industriale … cu construcția unei autonomii strategice. Către acest obiectiv ne îndreaptă Pactul Verde, strategia digitalizării, proiectele panindustriale, Alianța Bateriilor, Cloud-ul UE. “Ce fel de Europă ne dorim în 10, 15 ani? Ce frontiere? Ce instituții? Ce proiecte culturale majore să lansăm împreună?”, pentru a construi a treia cale, între SUA și China. Președintele Frantei Emmanuel Macron, Conferința privind Viitorul UE, Strasbourg, 09/05/2021


COMENTARII

Europenii știu că nu au nicio alternativă la relația lor specială cu SUA, dar mulți speră că Biden va închide ochii la manevrele pe care le fac ei în relația lor cu Rusia (de ex., Nord Stream) și China (de ex., delocalizarea în aceasă țară a unor întregi ramuri industriale).

Ph.D. Silviu Cerna


… e imposibila a treia cale?


Ar însemna ca Europa să ignore implicațiile geopolitice, culturale și morale ale acestei abordări mercantiliste, ceea ce îmi pare puțin probabil.




Romanii in laboratorul mondial / 231 / EU si SUA vs Chinei

 

Condițiile globale s-au schimbat, inclusiv relațiile dintre China și restul lumii. De la Barack Obama, SUA își îndreaptă atenția spre UE și China. Joe Biden vede China ca provocare și vrea să o separe de Europa. Nu există alternative la războiul rece? Dialogul, nu sancțiuni, presiune unilaterală sau acțiunea militară, e calea de urmat. Cine mai crede că exist soluți fără China și a Rusia? În relațiile sino-americane, UE trebuie să își protejeze suveranitatea, nu echidistanța. NATO rămâne un concept semnificativ, dar UE trebuie să fie un actor independent alături de China și SUA. In perioade de mari schimbări, trebuie să lucrăm la crearea unor relații stabile care să ne protejeze propriile interese. Trebuie să ne angajăm în dialog și să consolidăm structurile multilaterale. Aceasta oferă cel mai bun mod de a lucra împreună - chiar și cu parteneri dificili. Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei,1998-2005, președintele Nord Stream

 

*

Chinas Grand Strategy im Wandel. Hrsg. Peter Buchas, Walter Feichtinger, Doris Vogel. Militär-wissenschaftliche Publikation der Landesverteidigungsakademie Wien 2019. 247 S.

 

*

Romanii in laboratorul mondial 229 / Dimensiunea puterii chineze; 183, 182, 179 / criza civilizației americane, China si noua ordine mondiala; 180 / ascendentul Occidentului asupra lumii; 137 / Ce vrea Occidentul; 106, 105 / molima Marii Resetari; 80, 12, 11 / lovitura de stat in SUA; 17 / conflictul rasial; 31 / USA este in criza; 13 / statul paralel al intunericului

 

*

https://www.academia.edu/31566167/Geopolitica_anglo-americană_şi_eurasiatică[7]

https://www.academia.edu/37507652/..._secretul_occidentului_..._viorel_roman.pdf

https://www.academia.edu/44587667/Viorel_Roman_ÎN_VREMEA_MOLIMEI

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii



Romanii in laboratorul mondial / 230 / Antologia Credință sub teroare

 

Memorialistica greco-catolică de detenție și domiciliu obligatoriu (Humanitas, 2021) iese pe piața cărții la exact doi ani de la beatificarea celor șapte episcopi români greco-catolici pe Câmpia Libertății de la Blaj. După Martori ai fericirii. Șapte vieți de sfinți români (Humanitas, 2019), care prelua aventura episcopilor înscriși în cinul sfinților de Papa Francisc, avem parte de o nouă restituire din moștenirea calvarului românesc al secolului trecut. M-am întrebat adesea de ce rămâne actuală stăruința, aproape dureroasă, asupra pătimirii unei Biserici românești scoasă în afara legii în 1948 și întâmpinată cu atâta ostilitate în 1990? „Lucrată” sistematic și după căderea comunismului, astfel ca reîntoarcerea ei în viața publică să nu mai incomodeze decăderea conștiințelor, acestei Biserici i s-a oferit prea puțin șansa să-și transmită motivația și secretul care i-a însuflețit menirea culturală. … În contextul în care ororile regimului trecut și complicii săi de după ’89 au reușit să-și construiască o aură de firesc, orice nesupunere față de minciună păstrează indubitabil statura demnității. Tocmai de aceea, tonalitatea unei asemenea antologii decurge din impactul libertății asupra conștiinței omului, libertate obținută prin credință autentică și nu prin cifre statistice. … Viața drepților din acest volum devine un protest al virtuților creștine contra brutalității puterii care, măsluind adevărul, își arogă dreptul de a stabili grila valorilor sufletești după principiul cantitativ al majorității zdrobitoare. … O bună parte a capitalului moral al României verticale s-a scris însă nu după aranjamente omenești și, mai ales, mult în afara ideii că o „majoritate” confesională ar avea dreptul să dicteze tainelor credinței. Accesul în rândul clasicilor pare astfel să le fie asigurat memorialiștilor amintiți. Ce este până la urmă un autor clasic în ordinea credinței, dacă nu acel om capabil să dea mărturia fibrei sale intime de umanitate, arătând că urmărește un țel – partea lui de contribuție responsabilă la șantierul moral al lumii. E un om care nu bifează obiective și nu face o meserie din suferință, ci trăiește pentru „a fi”, mai întâi, și nu pentru „a avea”. Preasfinția Sa Mihai Frăţilă, Episcopul Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, „A fi”: miza omului de caracter. Pe marginea unei antologii care intrigă, Contributors, Bucuresti, 02/06/2021

 

*

Romanii in laboratorul mondial 216 / in razboiul civil; 214 / cu Voevodat; 208 / Cine mai suntem noi, oameni buni? 172 / de ce eșuează națiunile? 162 / cu o identitate voevodala a statului; 160 / ce vor Marile Puteri / 6 teze; 156 / dupa treizeci de ani de furturi și corupție; 153 / sunt nefericiti; 151 / esecul lui Cuza si Iliescu de a se uni cu Roma; 131 / identitate ortodoxa vs acquis catolic; 101 / catolicism si ortodoxie; 30 / sufocaţi de impostură.

 

*

https://www.academia.edu/27249008/Unirea_cu_Roma_sub_Cuza_si_Iliescu_in_istoria_Rom%C3%A2nilor

https://www.academia.edu/27248907/Roma_Rom%C3%A2ni_greci_slavi

https://www.academia.edu/23211833/BISERICA_STATUL_Romania_2016

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

https://www.academia.edu/36702007/Aderarea_Rom%C3%A2niei_la_Uniunea_Europeana[3]

http://www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-teze.aspx

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2019/04/frontiere-celeste-i-terestre.html

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/29967067/Papa_Francisc_in_Romania

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii

https://www.academia.edu/27240914/Romania_2015

 

Romanii in laboratorul mondial / 229 / „Dimensiunea puterii chineze

 

ridică probleme pentru societăţile democratice parţial datorită ambiţiilor sale teritoriale. … China este privită ca un rival cu un spectru larg decât un partener comercial sau un actor de securitate orientat doar pe Asia. Chiar dacă China nu reprezintă pentru arealul euro-atlantic o ameninţare de dimensiunea Rusiei… are o arie de intervenţie din ce în ce mai mare în Atlantic, Mediterana şi Arctica, legăturile sale din ce în ce mai profunde cu Rusia şi construcţia de rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane, port-avioane şi submarine nucleare de atac cu rază globală şi capacităţi extinse externe precum şi un arsenal nuclear crescut. NATO resimte influenţa Chinei (35% din exporturile UE, n.a.) din ce în ce mai tare şi în orice domeniu.“ NATO United in a New Era, 26/11/2020

 

*

Chinas Grand Strategy im Wandel. Hrsg. Peter Buchas, Walter Feichtinger, Doris Vogel. Militär-wissenschaftliche Publikation der Landesverteidigungsakademie Wien 2019. 247 S.

 

*

Romanii in laboratorul mondial 183, 182, 179 / criza civilizației americane, China si noua ordine mondiala; 180 / ascendentul Occidentului asupra lumii; 170 / cu cele sapte faze ale operațiunii de dezinformare; 137 / Ce vrea Occidentul; 106, 105 / molima Marii Resetari.

 

*

https://www.academia.edu/31566167/Geopolitica_anglo-americană_şi_eurasiatică[7]

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii



Romanii in laboratorul mondial / 228 / Corona-Eurobond (II.)

 

Datorii colective ale UE cere Grecia falita, dar cancelarul Angela Merkel a raspuns ca solange ich lebe / atat cat voi trai eu, nu vor exista Eurobonds. Transferunion, UE, BCE, ca vehicol de transfer din nord, spre sud, PIGS, Portugalia, Italia, Gecia, Spania, nu se bucura de simpati. Transferarul, cu Indulgentele papale da naștere Protestantismului, Razboiului de 30 de ani, 1618 - 1648, Dictatului de la Versailles, Razboiului civil european de 30 de ani, 1914 - 1945, cel de azi e discutabil. Curtea Constituționala Germana asteapta, pana la 5 august 2020, ca BCE sa arate ca achizitiile obligatiilor PIGS nu-i un transfer camuflat, in caz contrar nu-i permite Bancii federale sa paticipe la acest act ilegal. Cu toatea astea Planul Macron-Merkel e de acord cu transferului pentru a ajuta sudul afectat de criza generată de Covid-19. La acest nou santajul umanitar rezista Austria, Olanda, Suedia si Danemarca, care sunt fireste pentru ajutor, dar conditionat si limitat. Viorel Roman, Romanii in laboratorul european / 144 / Datorii colective ale UE, Facebook, 26/05/2020

 

*

Romanii in laboratorul mondial / 213 / Corona-Eurobond (I.)

 

*

Romanii in laboratorul european 144 / Datorii colective ale UE; 123 / Whatever it takes; 120 / Germanii protestanti; 199 / Euro-Bonds Sud; 118 / vs Crestinii occidentali; 101 / santajul Corona-Bonds; 95 / in vremea pandemiei; 89 / spre stanga sau dreapta?;  88 / antigermanismul; 83 / to be, or not to be; 82 / Cutia Pandorei; 80 / santajul umanitar; 79 / fara Euro-Bonds; 76 / Clubul Mediteranian; 74 / Un razboi religios; 73 / indulgentia (latina)

 

*

http://www.gandaculdecolorado.com/fraude-financiare.../

https://www.academia.edu/29967153/Fraude_financiare_inocente

http://www.badpolitics.ro/fraude-financiare-inocente-7/

http://www.clipa.com/a98-Fraude-financiare-inocente.aspx

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet.pdf?

https://de.calameo.com/read/0055165182f931da6dd7e

https://www.academia.edu/.../Romanii_in_laboratorul...



Romanii in laboratorul mondial / 227 / UE, Afrodita - Imperiu vs Falus - Imperiu

 

Uniunea Europeană e cel mai complex, dinamic, original și flexibil sistemul politic al lumii, ce inițiază un nou tip de imperiu: nu condus de un împărat, dar tehnocratic și descentralizat; nu se extinde manu militari, ci cu metode pașnice, pentru a atrage periferii; este un imperiu al seducției, Afrodita - Imperiul, opus categoriilor marțiale, Falus - Imperii; o astfel de structură atrage cu: democrație, stat de drept, piață liberă, protecția minorităților, respectarea regulile internaționale de drept. Statele aderă urmărind procedurile impuse de regula dreptului internațional public pentru organizațiile internaționale, ca state suverane. UE este un hibrid - imperiu, elemente cumulative din stat, super stat, federație sau confederație, chiar și de organizație internațională. Este o eroare să se aplice unei structuri atât de sofisticate conceptele și tiparele vechi și învechite. UE nu are precedent, ca structură și funcții, ci este o formă a unei noi identități transnaționale, în domeniul politic, în era globalizării, pentru vechiul continent. Mădălina Virginia Antonescu, Uniunea Europeană: marea ruptură dintre imperiile tradiţionale şi cele postmoderne, GeoPolitica, Bucuresti, 20/09/2004

 

*

Frontul Salvarii ortodoxiei moldo-valahe, FSN, PSD, PNL, in simfonie cu BOR, vor revenirea la Voevodat, fara tiganizarea tarii, mascarada din parlament, guvern, justitie, presa.

 

*

Romanii in laboratorul mondial 219 / Roma cucereste lumea; 217 / de la Voevodatul teocrat la UE; 216 / in razboiul civil; 214, 166, 162 / cu o identitate voevodala a statului; 207 / reeducarea invinsilor; 189, 188 / tara semi-coloniala; 181 / cu fantome orientale; 164 / lucrurile nu merg, sau merg greu; 174 / nu-s in comuniune cu Roma, cu acquisul UE; 151 / esecul lui Cuza si Iliescu de a se uni cu Roma; 137 / Ce vrea Occidentul; 131 / identitate ortodoxa vs acquis catolic; 122 / Mircea, fa-te ca lucrezi!; 77 / capitalismul de cumetrie; 67 / capturarea statului de către vânătorii de rente; 30 / sufocaţi de impostură

 

*

Roman, V., Romania spre Piata Comuna, 1992, 80 p.; Capitalism ortodox, 1999, 483 p.; Feudalismul actual moldo-valah, 2019, 292 p.; Secretul occidentului, 2020, 263 p.; In vremea molimei, 2021, 465 p.

 

*

https://www.academia.edu/27249008/Unirea_cu_Roma_sub_Cuza_si_Iliescu_in_istoria_Rom%C3%A2nilor

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2019/04/frontiere-celeste-i-terestre.html

http://www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-teze.aspx

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

https://www.academia.edu/36702007/Aderarea_Rom%C3%A2niei_la_Uniunea_Europeana

http://www.logossiagape.ro/2018/09/05/viorel-roman-modernizare-si-occidentalizare/

https://www.academia.edu/36279602/Statul_si_Biserica_2014_docx

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet_pdf

https://www.academia.edu/29967067/Papa_Francisc_in_Romania

https://www.academia.edu/27240809/Romania_2030

https://ioncoja.ro/viorel-roman-statul-la-romani/



Romanii in laboratorul mondial / 226 / Inchizitia

 

cea mai intunecată perioadă a omenirii când crimele si torturile au fost infiorătoare! De ce omiteți acea perioadă? Gabriel Marinescu

 

Revolutia papala romano-catolica, sec.11, separa credinta de putere, domeniul spiritual al Papei, de al Imparatului Sf. Imperiu Roman. La ortrodocsi, ”painea si cutitul”, credinta si puterea, Imparatului si Patriarhului sau, sunt la a ”Treia Roma”, Moscova, a ”Patra Roma”, Bucuresti, in simfonie, intr-o unitate de monolit, teocrata. Inchzitia devine in Spania, mai mult o institutie statala decat spirituala, de persecutie a arabilor si evreilor botezati, pana in 1834, si o prejudecata antiocccidentala greco-ortodoxa par excellence, mai ales in mantia marxist-leninista fara Dumnezeu. vr

 

*

Anatemizarea reciprocă de la Marea Schismă, 1054, a făcut ca ortodocşii se simt duhovniceşte superiori occidentalilor şi invers, vestul se uită de sus la situaţia materială din est. Cruciaţii refac în forţă unitatea creştină după ocuparea Ierusalimului şi Constantinopolului. De atunci ortodocsii au o aversiune faţă de occidentali. Unirea de la Conciliul de la Florenţa e de scurtă durată. O discordie în vest facilitează căderea Constantinopolului şi ortodocsii devin antioccidentalii sultanului, care trage o Cortină de Fier între creştini. Inchiziţia lupta si împotriva avorturilor, mai numeroşi, occidentali răspândesc Evanghelia pe toate continentele. Înfrânţi la Viena, turcii pierd Transilvania şi ortodocşi se unească cu Roma Înlăturarea statutului de toleraţi al greco-catolicilor în Sf. Imperiu, UE/NATO, nu convine maghiarilor şi greco-slavilor, care-i vor pe romani jos. Conflictul cu adversarii Unirii obliga Viena la trimiterea gen. Bukow cu misiunea de a face pace in Ardeal şi cu acest prilej se desfiinţează mănăstirile contemplative, fara şcoli, spitale, fără o activitate utilă în Sf. Imperiu. Napoleon îi apropie pe moldo-valahi de Europa. Prin cultură, masonerie, ei se reorientează spre vest, dar refacerea unităţii cu Roma e boicotată de anti-occidentalism. România Mare, opera atât a ideii uniţilor ardeleni, cât şi faptei moldo-valahilor, e o construcţie cu picioare de lut, pentru că s-a subminat crearea unei mari dioceze romane la Dunărea de jos. În Războiul Rece dintre ortodoxo-comunisti şi occidentali, în spatele Cortinei de Fier anti-occidentalismul e politica de stat. În vest nu se făcea diferenţa între ortodox şi comunist şi pentru că prejudecăţile religioase de mai sus erau în est canon laic. 1965 se ridica anatemelor la Constantinopol şi Roma. Cruciadele, Inchiziţia, Unirea cu Roma, gen. Bukow, prăbuşirea României Mari şi trădarea vestului, ortodoxo-comunismul sunt leitmotivele unei aversiuni reciproce greu de înţeles, după Conciliul Vatican II, vizita Sf. Ioan Paul II la Bucureşti şi aderarea României la civilizaţia occidentală. Dupa ce Gorbaciov renunta la iluzia marxista, fara de care, pe principiul vaselor comunicante, si iluzia America way of live, se destrama, e randul lui Putin, ”o minune dumnezeiasca”, spune Patriarhul sau Chirill, sa contiune dialogul cu Roma, ”Nu suntem concurenti, ci frati!”, cale de urmat si pentru anglo-mozaicii. Ex Oriente Lux.

 

*

Romanii in laboratorul mondial 181 / cu fantome orientale; 151 / esecul lui Cuza si Iliescu de a se uni cu Roma; 137 / Ce vrea Occidentul; 131 / identitate ortodoxa vs acquis-comunitar catolic

 

*

Filmul rusesc Leviathan; Ticăloşii, de Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete. Ciocoii vechi și noi, Ce naște din pisică șoareci mănâncă, de Nicolae Filimon. Roman, V., Romania spre Piata Comuna, 1992, 80 p.; Capitalism ortodox, 1999, 483 p.; Feudalismul actual moldo-valah, 2019, 292 p.; Secretul occidentului, 2020, 263 p.; In vremea molimei, 2021, 465 p.

 

*

http://www.vestidinrusia.ro/2020/07/08/putin-si-sfanta-alianta-note-pe-marginea-articolului-lui-vladimir-putin-pubicat-in-the-national-interest/

https://www.academia.edu/36694952/NU_SUNTEM_CONCUREN%C5%A2I_CI_FRA%C5%A2I

https://www.academia.edu/27249008/Unirea_cu_Roma_sub_Cuza_si_Iliescu_in_istoria_Rom%C3%A2nilor

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2019/04/frontiere-celeste-i-terestre.html

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

https://www.academia.edu/29967067/Papa_Francisc_in_Romania

https://putereaacincea.ro/episcop-greco-catolic-mihai-fratila-istoria-umana-e-in-mainile-providentei-chiar-si-atunci-cand-ni-se-pare-ca-lucrurile-bune-pot-parea-atinse-de-urma-intunericului/



Romanii in laboratorul mondial / 225 / Basmul românesc

 

Vom demonta un mit, şi anume că Făt Frumos este personajul pozitiv din basme, iar Zmeul - un ticălos fără pereche. În fapt, lucrurile stau exact pe dos. Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti. Caracterizarea personajelor: ÎMPĂRATUL E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie, îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său, care a întemeiat dinastia, se răsuceşte în mormânt. FATA CEA MARE ŞI CEA MIJLOCIE Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, sâni, e în centrul atenţiei şi e aia răpită, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante, că nici un zmeu nu le vrea. FATA CEA MICĂ E aia răsfăţată, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez. FĂT-FRUMOS (FEFE) De obicei, e unu' căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da' vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfară-n ţară cu fiică-sa şi tronul-premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, nici nu-l interesează prea mult, de fapt, vrea împărăţia. Şi, oricum, ştie de la tovarăşi că, de obicei, e răpită bucata familiei, nu ălelalte două. CALUL E singurul personaj pozitiv din toată povestea. Înainte de episodul cu jăratec, zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot - nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos (FEFE). Nu zice prea multe, pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului. MAMA ZMEILOR Este exact opusul Împăratului. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca Împăratul. Şi ia hotărîri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori etc. ZMEUL E un tip hotărît, energic şi forţos. Probabil, are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui. Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii. Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorier. Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. N-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a Împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: "Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace." Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă. Acţiunea. Care va să zică, ea trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire? Se amorezează de Făt-Frumos (Fefe) că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneie (n-ai vrut să te culci cu Zmeul!) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da' mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia, în sfârşit, i se aprind beculeţele. Mai departe Zmeul luptă corect, Fefe trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare. Morala. Din toate astea, eu pricep că basmul românesc ne învaţă : 1. dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă; 2. dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu’tac-tu; 3. dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal. Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit şi ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unit cele două tărâmuri şi şi-ar fi făcut harem din gagicile alea proaste ca noaptea. 4 Concluzie. Fiecare popor merită să-şi trăiască propriul basm.

 

*

Romanii in laboratorul mondial / 221 / antiromanismul și marxismul cultural; 164 / lucrurile nu merg, sau merg greu; 122 / Mircea, fa-te ca lucrezi!; 67 / capturarea statului de către vânătorii de rente; 30 / sufocaţi de impostură.

 

*

Filmul rusesc Leviathan; Ticăloşii, de Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete.

Roman, V., Feudalismul actual moldo-valah, 2019, 292 p.; In vremea molimei, 2021, 465 p.

 

*

https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/

https://www.gandaculdecolorado.com/tiganizarea-romanilor/







IRINA LUCIA MIHALCA - DINCOLO DE APE

 



IRINA LUCIA MIHALCA - DINCOLO DE APE

 

Irina Lucia Mihalca - Dincolo de ape (Clubul Mitteleuropa, 2018; volum distins cu Premiul de excelență pentru volum de poezie în manuscris acordat de Centrul Cultural și Complexul Muzeal “Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, Oravița, 2018): Autoarea este protagonista unui metadiscurs. Inconfundabilă, pare poetica subsumabilă, stilul pulsează aluvionări de imaginar, asimilări în interiorul discursului. Totul înseamnă un elaborat anti-utopic, polifoniile consacră un happening de răscumpărări ale ființei în relația cu universalul. Modalitatea aceasta lirică descinde din expresionismul interbelic, dar ținuta de-acum arată o componentă dialogică foarte clară. Policromia discursivă arată în Irina Lucia Mihalca o poetă imprevizibilă și de aceea foarte originală doar că re-vizitarea melancoliilor nu e o simplă reverență grației, ci un debușeu al explorărilor sentimentului. Lirică a armoniilor celeste și a volutelor hymnice ale elementelor (și elementarului), poezia aceasta vine să sugereze puternic o gnoză, a reveriilor calme, cuminți, jurnal afectiv de liniște interioară, de ceremonial inițiatic al cuvintelor debranșate de la colocvialul esenței, înluminând piedestalul timpului, durabilul. Infinitatea lumilor posibile se „cântărește”, ar zice eul liric, prin poem. Întors spre sine, eul se (auto)extrage din propria singurătate, este un eu multiplicându-și esența. Fiindcă numai dintr-un unu apocrif, (d)enunțul limitelor își are începutul, precum orice ieșire din labirint nu face decât descarcerează utopia, o șterge cu aceeași grație de iluzoriu și, mise en abîme, purifică discursul, înlătură primejdiile debranșării de la ispitirile modernismului liric. (extrase din recenzia “Irina Lucia Mihalca – Poezia” semnată de poetul Ionel Bota)

 

 

fructele

 

ne arătăm sufletul fără să fugim.

fără să ne-ascundem.

 

frunctele sunt cu sâmbure şi dulceaţă,

dar trebuie să muşti din învelişul lor exterior,

pentru-a ajunge la ele.

 

îţi place să revii pe pământ.

ce mult contează clipa.

închid ochii. simţim vibraţia crescută

în bucuria propriei fiinţe.

 

eşti o cascadă.

incredibilă stare.

te iubesc foarte adânc.

cine poate explica asta?

 

 

picătura

 

foc biruit de apă.

 

unde cade o stea ies toţi

să se hrănească.

 

fac dragoste literele-ntre ele.

 

ca să simţi gustul apei

cauţi picătura în secetă.

 

oscilezi, ac de busolă, între nord şi sud,

între est şi vest.

caută răspunsul în globul de cristal.

 

părea un fluviu

ce nicicum nu poate fi trecut înot.

 

mă aşteptai la mal cu focul aprins

să-mi usuci hainele.

 

 

petala

 

am băut viaţa.

am depăşit graniţele ei.

 

am ajuns unde ne-a fost dat să ajungem.

 

mă-ntrupez dincolo de moarte,

dincolo de viaţă.

 

zidită sunt în tine.

 

petala unui mac,

se joacă dulce cu gravitaţia.

 

 

 


 

timpul va spăla urmele

 

timpul va spăla urmele, nimeni

nu este nemuritor.

 

în umbră, unora le rămâne suferinţa.

 

ascult vocile celor plecaţi.

 

nu sunt plămădit din matriţa pământului.

bat clopotele rădăcinilor

adânc înfipte în pământ.

 

aici lăsăm totul.

îţi ascult bătăile inimii.

 

norii vor trece. furtunile se vor domoli.

 

cine nu înţelege loveşte.

 

deschide fereastra,

cineva pictează tablourile.

 

viaţa-i o şcoală de corecţie.

 

mai trage şi dumnezeu draperiile unora,

să-l vadă mai bine.

 

 

cea mai frumoasă călătorie. desprinderea de trup

 

strângi versul meu în cupa din care beau zeii.

zile şi nopţi am băut asta.

un ocean adunat din atâtea picături de da şi de nu.

 

visezi la un zâmbet floral. aştepţi primăvara

care să-ţi cicatrizeze gândurile.

 

în care deltă, unde-i adevărul din trestiile zvelte?

mă viscoleşte tăcerea ta asurzitoare.

 

mi-e frig.

eliberează-te de tot.

alungă norii.

 

sunt floarea ta albă - copilul care se bucură

de emoţiile ce-i curg în adânc.

 

floare albă în aşteptare,

senină şi pură.

 

la graniţa dintre clipă şi uitare,

palpită sufletul etern.

 

irizări de maci. vise-alexandrine. vise-cub.

vise curgătoare. vise-curcubeu.

vise-evantai.

 

să facem câţiva paşi prin zăpadă.

să ne plimbăm pe câmpia albită.

să construim un igloo. să dansăm.

 

cu tine-am trăit

cea mai frumoasă călătorie:

desprinderea sufletului de trup.

 

 

Dincolo de ape

 

Gândurile îţi sângerează, zidurile te despart,

în tăcere pleci spre spaţii goale,

încerci

să curmi trecutul tulburător.

 

Pierdut în sălbăticie, casa ţi-e drumul,

loviturile aspre te fac mai puternic,

în aur transformi greşelile.

 

Un far aprins.

Dincolo de ape vrei să ajungi.

Într-un ocean nestrăbatut de nimeni,

coloane luminoase

licăresc.

 

Viaţa o ia într-o direcţie sau alta,

ca un râu sinuos,

noi experienţe îţi scriu povestea,

bucuria este

în tot ce te-nconjoară.

 

Pe emisfera gândului te plimbi,

pe o scenă ireală te mişti.

Ai fost rănit,

ai fost vindecat.

Vei păstra această înţelepciune

aceea că

dragostea nu are limite?

 

De mână te ţii pentru o secundă, pentru eternitate,

împărtăşită doar, fericirea e reală,

intensă şi colorată,

pe drum te surprinde sunetul ei.

Există o poveste de iubire răscolitoare

pentru fiecare.

Dumnezeu ne iubeşte!

 

Fragilitatea cristalului e fineţe,

nu slăbiciune.

Când ierţi, iubeşti

si când iubeşti

asupra ta

lumina divină se revarsă.

 

Inimile prind aripi. Laşi îngerii să cânte.

Dincolo de bine, dincolo de rău,

acolo, în acea grădină

ne vom întâlni...

 

~*~

IRINA LUCIA MIHALCA

 


https://parnas21.blogspot.com/2021/05/irina-lucia-mihalca-dincolo-de-ape.html






Livia Ciupercă - Mi-amintesc…

 



Mi-amintesc…

 

~*~

Mă scufund în mit

și-mi imaginez

că am fost martorul unei scene

înfricoșătoare.

O, vai! Părea, real, cândva.

Mă aflam sub umbrarul

unui secular măslin.

Mi-amintesc…

Parc-a fost ieri!

Apăru, nu se știe, când și cum,

o hidră – monstruoasă creatură!

Gestu-i ucigaș nu-i reuși. Dintr-odat’…

Fu înconjurată, cât-ai clipi,

de un grup de tineri înarmați,

dispuși să moară,

salvându-și stăpânul.

Se roti, amenințând cu tentaculele-i otrăvite.

Câteva șirete gesturi, dar…

Ce se-ntâmplă? Renunță? Hmmm!?

Să nu-ți vină-a crede!...

Se retrage? Măi, să fie!

Râzând, batjocoritor, tinerii se-ndepărtează,

triumfând.

Când, deodat’, dușmanul revine, fulgerător.

Nemaireușind să se regrupeze

– nefericiții –,

vor deveni martori nătângi…

însângerând… pământul!

 

~*~

Livia Ciupercă