sâmbătă, 30 aprilie 2022
vineri, 29 aprilie 2022
Ioan Miclau - DIALOG IN PASI DE ROUA
DIALOG
IN PASI DE ROUA
Draga Ioan Miclau,
Deși ne despart mii de kilometri, vă simt
și vă aud bătăile inimii tocmai de aici. Sunteți un om minunat, cu o simplitate
și o modestie cuceritoare de-a dreptul. Ador să „întâlnesc” astfel de oameni,
pe care vreau să-i iubesc și să-i prețuiesc, pentru sufletul lor curat
românesc. Aveți toată admirația și dragostea mea filială. Cu drag, Gheorghe
A. Stroia
Deoarece v-ați prezentat atât de frumos,
dați-mi voie să vă spun și eu câteva cuvinte despre mine:
ROUĂ
~*~
Motto:
„Rouă suntem, în pumnul plin de verde iarbă a lui Dumnezeu” (Gh. A. Stroia)
Un
bob de rouă
pe-aripa
timpului
nescris,
grăuntele
din
moara clipelor
uitate
în abis,
nici
gând,
nici
rugăciune
nu
sunt,
ci
doar un călător
pribeag
peste
pământ.
M-am
bucurat
mereu
de-al
zilelor căuș,
n-am
fost obraznic,
nu
sunt
nici
jucăuș,
nu
m-am născut
uscat,
dar verde
nu
am fost
și
de un veac
repet
al
vieții
rost.
Am
râs cu poftă
de-am
simțit
astfel,
plânsu-mi
născut,
nu
l-am oprit
defel,
am
ridicat ades
și
glasul
tremurând,
ori
am tăcut,
să
pot
cânta
curând.
Nu
sunt nimicnicie,
nici
mare
nu
mă cred,
sunt
fir de praf,
pe
strună
de
aed,
coroană
aurită
nu
am purtat
pe
frunte,
mi-am
înfrânat
cu
sârg gândirile
mărunte.
Nu
mă socot
din
neamuri
cel
ales,
am
îndrăznit
sfios
și
clipa
am cules,
nu
am lăsat-o
nicicând
să
ofilească,
nici
sufletului
meu
lumina
să-i
pălească.
Am
adunat
prietenie,
cu
încăpățânare,
în
inima de foc
am
strâns
suspinul
mare,
nicicând
nu
am păstrat
doar
pentru mine,
am
împărțit
și
răul, și bunul
meu
cu tine.
Mă
rog
la
Dumnezeu -
stăpânul
tuturor,
când
ceasul
va
suna ca
dorul
călător,
să
mă trimită-n
praful
din steaua
neucisă,
să-mi
dăruie
un
strop din
roua
cea promisă.
~*~
©
Gheorghe A Stroia
În
vin., 29 apr. 2022 la 09:48, Ioan Miclau <ioanmiclau40@gmail.com> a
scris:
Excepțională
prezentarea Recenziei mele cărții dlui D.Găleșanu, de domnia voastră la fila
prestigioasei
publicații”Armonii Culturale.
Un cuvânt și despre mine: ”îmi zic și
”gepianu” fiindcă sunt născut în satul Gepiu-Bihor-România, la anii 1940. din
părinții Mihai și Catița, țărani și băștinași ai satului. Eu am fugit de comuniști, având șansa a
întâlni și un glonte, nu ca azi, când fiecare e liber să plece unde vrea!. Așa
mai vin vremurile!
Nu stau prea zdravăn cu sănătatea - văd că
uit mai des, drăguțele de reumatisme mă țin deseori răsucit, dar nu mă plâng,
mă simt bine sufletește. Pentru mine literatura este un medicament de sănătate,
nu scriu din ambiții și gelozii pe nimeni.. De politicale m-am ținut mai la
distanță, dar nici nu am darul lui Cicero, de a vorbi aiurea, sunt un pic și
bâlbâit. deci fără nici o chemare. Mai mult vorbesc cu mine, cei drept, pot
spune un singuratic, Dar cu iubire de Dumnezeu, cu frică de Dumnezeu, care mea
rânduit întotdeauna o cale a simplității, în care pot trăi.
Cu mult drag și respect
Ioan Miclău-Gepianu
Australia.
ŞTEFAN DUMITRESCU - DACĂ AȘ FI
DACĂ
AȘ FI
~*~
Dacă
aș fi un arbore
tu
ai fi toate frunzele mele
iubito,
murmurând
dulce mângâiate
de
adierea zefirului
și
de stele
spunându-mi
pe limba ta
verde
de clorofilă
că
mă iubești
iar
eu cu toate rădăcinile mele
înfipte
în pământ
ți-aș
spune cât de mult te iubesc
pe
limba mea pământoasă
în
care cânt
Dacă
aș fi o mare
tu
ai fi toate valurile mele
gingaș
foșnitor adormitoare
care
mi-ai spune că mă iubești
pe
limba universală
albastră
a apei
iar
eu ți-a spune cu toți peștii
și
cu toate vietățile dinlăuntrul meu
cât
de mult te iubesc
pe
limba neagră
a
adâncului
greu
Dacă
aș fi o câmpie
tu
ai fi toate lanurile
de
grâu de secară și de in
și
toate firele de iarbă
foșnind
melancolic și cristalin
care
îmi spui pe limba ta foșnitoare
că
mă iubești
cu
o iubire cât Carul Mare
iar
eu ți-aș spune cu toate rădăcinile
și
pietrele și
nestematele
din adâncul meu
cât
de mult te iubesc
în
graiul meu
nesfârșit
pământesc
Dacă
aș fi cerul
tu
ai fi miliardele de stele
care
pâlpâie în fiecare noapte
dulci
mătăsoase
ca
niște șoapte
care
mi-ai spune cât
de
mult mă iubești
iar
eu aș fi văzduhul
plin
de miliardele de păsări
de
nori de adierile vântului
care
ți-aș spune că te iubesc
prin
gura păsărilor a norilor
a
vântului
a
luminii
a
pământului
Oh,
iubito,
dar
eu chiar voi deveni
toți
arborii
și
toate mările și oceanele
și
toate câmpiile
și
cerul
și
toate cele care există
și
atunci îți voi
spune
la nesfârșit
cât
de mult te iubesc!
~*~
ŞTEFAN
DUMITRESCU
Din
cartea:
Iubirea
ca un canion şi ca un ţipăt pe vârful muntelui /
Ştefan
Dumitrescu. - Urecheşti : Armonii Culturale, 2021
Index
ISBN
978-606-746-847-2
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - DAR DIN DAR FĂCÂND RAI ...
DAR
DIN DAR FĂCÂND
RAI
VINDECĂTOR, CU ROMÂNIA, ÎN ȘI DIN VIITOR, ZIDITOARE DE SUFLET
~*~
Mă
române om frumos, om de pace și pâine vrednic și de ce nu te mai rogi pentru
ceilalți, Nătăflăleți și Moaie-pome manifestându-te cu renume din nou artist
generos și frumos făimos sănătos
ca
român, altruist, frate între frate ca român generos și frumos,
din
semeți Carpați, adevărat român,
în
ceea ce iubiree și unde, că și Dumnezeu e, că sunteți, pentru celalalt, că
sunteți, că mă române ca o floare ești, Ben, binecuvàntare de și de povești, cu
fața ca un soare
cu
fața către soare
și
cu capu-n sus îndreptat către Isus, cu viață și adevăr,
cu
rost pentru neamul meu
și
cu minte provita, pentu Dumnezeu,
cu
multi efect cu infinitul de om absolut apropiat de obiect,
de
țărișoarea mea,
că
pe față ți scrisă propria încurajatoare, senină viață
(cum
ți fața, așa ți viața)
și
ca român nu poți fi rău, în sânul său, Ben al meu și a lui Ming, prin
intâmplare, hazard
și
la a ta muiere lapte și de miere
ca
mireasă-nevastă sărind peste gard la leu sau leopard,
ca
să cauți profundul Ben-men,
păstorul
blând și ce fericită întâmplare fericită,
că
ești o fericită, promovată, în carte ca din întâmplare, cu multa binecuvântare
de România profundă și mare,
cu
temperament intilegent, în dar din dar cu har făcând rai pe străinul plai de
rai.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Adam Zagajewski - O altă viață (traducere de AG pentru Klaus Shulze)
O altă viață
Adam Zagajewski
~*~
O altă viață ( traducere de AG
pentru Klaus Shulze, pe muzica sa Georg Trakl-
https://www.youtube.com/watch?v=fyPixnZggpU&list=RDCMUCLOtPenDexidfO4pjQ7vA1Q&index=11
)
Îți place să răsfoiești biografii
Acolo intri într-o altă viață
Cât de ciudat, cât de surprinzător
să apari în pădurea întunecată a unei
alte vieți.
Din care poți pleca în orice moment
pe stradă sau în parc,
sau noaptea, de la balcon
îți place să vezi stelele,
nu aparțin nimănui,
stele ca niște cuțite care ne rănesc
fără o picătură de sânge
stele pure și strălucitoare,
fără inimă...
~*~
Traducere de Adrian Grauenfels
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - FĂRĂ PERECHE, ÎN FĂRĂ EGAL, GENIAL
FĂRĂ
PERECHE, ÎN FĂRĂ EGAL, GENIAL
RESPONSABILIZAȚI,
DIRECT, ÎN PACE ȘI PÀINE CA CEI BOTEZAȚI ȘI RAPORTAȚI LA UNIVERSAL
~*~
N-am
făcut câte-n lună și stele și ca tine, om, ce ești, Ben ca-n povești, că viața
îmi senenez, în drept de a fi zi de zi, c-am ostenit, obosit dacă scriind am
trudit, că n-aveam somn și cu insomie, tu prin Net, îmi strigai:
-"Pavel
dragă,
scrie, că, în al Domnului slavă, tu poți și faci bună ispravă
ca
cel care m-a mântuit,
că
pe crucea vieții a pătimit, a fost batjocorit și a fost fără tagadă, cert, a
fost artist și altruist, sincer, sus spre cer viață și adevăr, pe Golgota, pe
cruce provita, compatibil cu viața, a fost alduitul, în alduire, cu drept la
fericire, a fost, în viața asa cum conștință de isorie, în omenie de Românie, a
fost răstignit,
deși
ca să se îndrepte omenirea a pilduit, sfătuit, dar, dar din dar, cu har de om
potrivit la locul potrivit sfințit cu un singur dor, Eminescu, la marginea
mării, Mesie a iubirii și printre sute de catarge, român pur sânge, în dor de
dor, cu dragoste de poveste pe sub plopi și tei înfloriți pe alei, cu dalbi
porumbei, Iisus ne-a înviat, c-adevărat a înviat generos și luminos, că tot
Domn Savaot Hristos ne-a mântuit, ne-a luminat, argint viu, aur cenușiu
strecurat, așa cum El însuși Dumnezeu cu merite, în meritocrație, lumii ne dat,
în luminat, din moarte înviați ca botezați ne-a responsabilizați emoțional la
național și monumental ca Eminescu la universal genial fără egal, în fără
pereche după ureche, nu afon, ci boni-bon fără trombon, am fost înviați cu sens
am fost raportați genial la monumental-universal.
~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE
joi, 28 aprilie 2022
Ioan Miclău-Gepianu - ”IN AETERNUM POETIC@” - RECENZIE
RECENZIE LA CARTEA AUTORULUI
DUMITRU GĂLEȘANU,
”IN
AETERNUM POETIC@”
Ioan Miclău-Gepianu
Distinsul poet și scriitor DUMITRU GĂLEȘANU din Râmnicul Vâlcea, a avut
grija și bunătatea a ne dărui una din noile sale cărți intitulată ”In Aeternum
Poetric@” editată anul acesta (Februarie
2022) la Editura EIKON din București.
Cartea însumează 415 pagini, având o
impresionantă structură antologică, pe care numai citind-o putem înțelege
valoarea acestui stil interesant de carte.
Desigur am și mulțumit distinsului OM de Litere, domniei sale Dumitru
Găleșanu, iar pentru că însuși titlul cărții poartă o marcă latinească, am
răspuns și eu cu o sintagmă a lexicului latin: Vivat, Crescat, Floreat
(Trăiască, Crească, Înflorească)
Amintind mai sus de acea valoare deosebită a cărții, aș zice, un unicat,
se pot distinge doi ”vectori” ai acesteia. Primul - indică valoarea de conținut
al cărții și, în același timp, valoarea și talentul eruditului autor, prin
aprecierile și analizele unor oameni de seamă, nu puțini la număr,
experimentați în analize literare și în ale unei critici constructive în același
timp. Al doilea ”vector”, tinde a avertiza
cititorii de incomensurabilul câștig de valori, câștig în ridicarea
gradului de înțelegere a lumii din jur, a adevărului și a adevăratei frumuseți
a vieții noastre.
Versurile poetului Dumitru Găleșanu vin dintr-un străfund izvor al iubirii, cu o
iubire sinceră care curge sau picură, legându-se de iubirile universale
cosmice, pătrunzând prin imaginația sa spre înseși culorile originii.
Și dacă dintru început am spus despre acel impresionabil număr al acelor
oameni de litere, care și-au adus prin aprecierile lor, aportul definitiv în
apariția acestei cărți unice în zilele de azi, apreciind-o a fi o adevărată
antologie literară, înseamnă că cititorul are de câștigat.
La PREFAȚA cărții vom găsi -Cuvântul autorului- din care am ales un
fragment:
”...Fiecare nouă partitură a cuvântului
scris irumpe din străfundul globului ocular al Minții oricărui artist-poet prin
interstiții extrem de subtile, nu întotdeauna ușor de întrevăzut, ca niște
minuscule punți de legătură între realul-real și realul posibil, pentru a
revela finlamente prin limbajul poetic impregnat de imagini, în cheia unor
orizonturi și nuanțări stilistice particulare , sentimente profunde, stări de
fapte prelinse pe chipul tainic al lumii
și reflexii surprinse în trăiri personale multi-stratificate”.
Pentru POSTFAȚĂ - volumul ananalizat cuprinde aprecierile a trei semnatari
valoroși, prin ale căror scrieri se
dovedește ce înseamnă o carte pentru ființa omenească. Atingerea vie între om
și propriile sale sentimente, energizarea capacității de gândire prin efort
propriu, redând vigurozitatea cerebrală
creierului, spre a nu se lenevi sub cadrul rece al tehnologiilor.
Cartea este viața unui om, iar omul este o
carte în scriere, zi de zi, o carte vie și simțitoare.
Astfel omul a devenit lumină, iar cartea -
parte a ființei sale, al doilea ego, depărtarea de carte însemnând lunecarea
spre prăpastia neștiinței, o depărtare de oglinda sinelui său, de lumea iubirii
divine universale.
Iată câteva rânduri din POSTFAȚA
scrisă de dl. IOAN ST.LAZĂR pentru cartea IN AETERNUM POETIC@ - despre poezia
autorului Dumitru Găleșanu, cu o deosebită profunzime: ”...Conjuncția Divinului
cu omul, habituală încă din copilărie, se răsfrânge în multiple aspecte
concrete ale vieții prin darul perpetuu și fără de preț al luminii ”sfinte”, care
oferă ochiului bucuria unui orizont stabil, zi și noapte fascinant, gândului –
șansa cunoașterii și a cugetării, cuvântului - putereade a rosti trăirea și a
rostui existența umană.
De aceea se întreabă retoric poetul:. ”Cum
aș putea să opresc / poemul să cânte / fără să las / lumina / să înopteze
tainic pe frunte? Pentru că: ”Nimic mai
/ sfânt / pe pământ /ca lumina /
răsărindă în om - /orfranda razei de soare / vegheată de îngeri / în
sacnctuare”.
Apoi, spre satisfacția
cititorului, spuneam despre conținutul acestei cărți ca fiind rod adunat din
aprecierile dedicate anterior apariției acesteia, însumând elogioase analize, exegeze
și constructive critici din partea a peste treizeci de autori care și-au
prezentat considerațiile lor personale asupra întregii opere literare a
poetului D. Găleșanu. Valoarea operei sale a trecut de mult hotarele României,
fiind recunoscut a fi un adevărat geniu al poeziei românești metafizice, pozii
publicate în maimulte limbi europene și nu numai. Era drept scriitorul, poetul
și criticul literar Ioan St.Lazăr, când afirma despre poetul nostru a fi.
”Un poet din stirpea celor mari”.
FRANCESCO CASUCELLI, cercetător
de rang înalt în domeniul chimiei moleculare, un scriitor sensibil și profund
care știe să asculte ”vocea lumii”, autor al volumului - Sospensioni Moleculari
(Ed. La Memoria del Mondo, 2017), actualmente rezident în Dairago(MI), Italia,
referindu-se la opera poetică a lui Dumitru Găleșanu, cu trimitere la volumul
lirico-filosofic ”Le luci dell-uomo”
(Ed. Eikon, București, 2021) – nota în cuprinsul POSTFEȚEI sale. ”O operă de
excelentă poezie care oferă o pârghie pe care se poate exercita gândirea
de-alungul timpului pentru a interpreta ființa omului”.
O extrem de profundă
caracterizare face și scriitorul italian CLAUDIO TUGONLI, profesor universitar
doctor la Universitatea din Trento, Departamentul de Sociologie și Cercetări
Sociale. ”Dumitru Găleșanu surprinde prin structura de simetrie bilaterală a compozițiilor
poetice, în care poetul încolonează cuvintele pentru a crea configurații care par
a fi organisme vii, cu ritmul și respirația lor specială”.
VALERIA DI FELICE, rafinat poet,
scriitor și editor fondator al editurii italiene ”Di Felice Edizione(TE),
Italia. ”Dumitru GĂLEȘANU revarsă în cuvânt o viziune profundă care, printr-un
distilat liric esențial și conceptual, invită cititorul la reflecție și la
ascultarea sinelui”.
MONICA GROSU: Omul lui Dumitru
Găleșanu este, în mod categoric, un călător în spațiu, un explorator al
timpului, un nostalgic iubitor de armonii, un gânditor care face repetate
escale în lumea sensibilă și căruia i se potrivesc atât de bine cuvintele lui
Blaise Pascal: ”Prin spațiu, Universul mă cuprinde, mă înghite ca pe un punct;
prin gândire îl cuprind eu”.
Așa cum spuneam de la bun
început, cititorul lecturând această nouă carte se va afla în fața unei extrem
de valoroase surse, a unui izvor de frumuseți lirice adunate, cum mai rar ne este dat să întâlnim. Iată că
eruditul poet, pătrunzător hermeneut și cugetător în lumea cosmosului, descifrează taina culorilor care au acel
limbaj tainic pentru inspirația și creația literară a poetului, ce poate fi
încadrat acelui hyperionism eminescian prin care se poate intui iubirea
universului nemărginit în care plutim necontenit, într-o călătorie astrală fără
de sfârșit și perpetuu îndrăgostiți de cunoaștere.
Drept mulțumire distinsului Poet, omului de Litere Dumitri Găleșanu
pentru bunătatea de a ne dărui această ultimă carte a domniei sale, și nouă,
tuturor românilor-australieni, noi îi dorim ca acest dar și har scriitoricesc să se reverse în
continuare, la fel de strălucitor precum au fost toate scrierile domniei sale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)