Muzeul Sătesc “Badea Cârțan” din Cârțișoara, Sibiu
Iubitorii de turism și
frumuseți naturale, muzeale și istorice, pot afla la Muzeul din Cârțișoara lucruri și fapte devenite istorie; despre
badea Gheorge Cârțan din Cârțișoara Sibiului,
ale cărui drumeții de-adreptul eroice sunt demne de cunoscut turistului vremilor
noastre moderne!
Încă nu s-a ivit un nou
“badea Cârțan” care să-l
egaleze pe cel de la Cârțișoara. Și, nu umbla așa de dorul lelii prin lume, ci
de dragul carții românești, de
dragul de a răspândi cartea românească în toată Transilvania, carându-și desaga
lui cu cărți peste munți și văi, peste mări și țări! Și cum? Oricum, nu cu
avion, nu cu vapor, ci pedestru, încălțat cu opincile lui, sumanul lui, șerparul
și bâta lui, care azi stau valoroase exponate ale muzeului. Învață să citească
la vârsta de 16 ani, devenind un autodidact neegalat, citind cu nesaț cărțile
istoriei noastre de-alungul stăpânirilor străine, el a înțeles necesitatea
emancipării românilor, unirea acestora, desființarea iobăgiei feudale impusă de
dualismul austro-ungar (1867-1918) Pentru aceasta a fost de multe ori arestat,
bătut, condamnat, pentru că “eu le-am
adus cărți (transilvanilor-n.n) ca să aibă cultură. Asta-i crimă? Crima este
fapta jendarilor care mi-au ars carțile”
declara Gheorghe Cârțan la unele din procesele sale.
Înainte de a reda
cititorului din istoria vieții acestui erou al cărții românești, doresc să-i mulțumesc doamnei Livia
Rusu din Sydney, prin a cărei bunăvoință am primit acest pliant informativ al
Muzeului sătesc din Cârțișoara, salvându-mă astfel și pe mine, a nu cădea sub
blestemul lui Duiliu Zamfirescu, eruditul literat care spunea: “Cine nu cunoaște
astăzi pe badea Gheorghe Cârțan, trebuie sa fie un cetățean foarte obscur…” “De
trei ori a facut drumul, pe jos, din Transilvania în Italia (Roma, Napoli,
Florenta, Bolognia, Veneția ș.a.m.d.), apoi in
Franța, Barcelona și Ierusalim”. “A fost si pe “Dunăre în sus” pana la
Castelul Sigmaringen unde este găzduit o săptămână, de insăși mama regelui
Carol și unde îl cunoaște pe fratele acestuia- tatăl viitorului rege Ferdinand
I”. “A cunoscut cele mai ilustre personalități ale vremii - profesori, oameni
de știință, regele Carol I nu-l evita niciodată când venea la palat. În Italia
l-a cunoscut pe contele De Gubernatis, pe cardinalul Romfolla, iar Comandorul
Baceoli l-a prezentat Papei la Vatican”(Pliant - Muzeul sătesc “Badea Cârțan”).
A traversat de nenumarate ori din satul său peste vârfurile prăpăstioase ale Făgărașilor,
ajungând in România de atunci, aducând în spate cărți scrise în limba română
pentru transilvănenii care vorbeau aceeași limbă.
Inventarul cărților,
broșurilor, ziarelor confiscate din casa lui din Cârțișoara, de către autoritățile
austro-ungare în 1904, se află la Academia Română (sub nr.4709) cuprinzând
76.621 volume. O intreagă bibliotecă. Cărțile purtate pe umeri spre a le dărui
românilor, acestea drept răsplată, l-au făcut nemuritor în istoria culturii românești
pe ciobanul Badea Cârțan, care timp de 48 de ani a fost călătorul/turistul
european care a vrut neapărat să-și servească neobosit cultura și emanciparea
neamului său românesc!
Odihna sa cea veșnică și-a
asezat-o la poalele Munților Bucegi la data de 7 august 1911, așa cum și-a
dorit.
În cinstea sa, în satul
Carțișoara se află azi Muzeul sătesc “Badea
Cârțan”, cu un program de deschidere zilnică pentru vizitatori.
Cât îmi doresc să-l
vizitez și eu!
A
consemnat Ioan Miclău Gepianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu