Stimati
colegi,
Va invitam
sa participati la simpozionul international „1918 – 2018. Limba şi cultura
română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări,
perspective”, Iaşi, 26–28 septembrie 2018, dedicat Centenarului Marii Uniri.
Simpozionul este organizat de Institutul de Filologie Romana „A. Philippide” in
colaborare cu Asociatia Culturala „A. Philippide”. Informatii se gasesc in
documentul atasat.
Cu pretuire
in numele
comitetului de organizare,
Simpozion
dedicat
Centenarului
Marii Uniri
Stimată
Doamnă/ Stimate Domn,
Vă invităm să participaţi la Simpozionul
Internaţional anual al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, a XVII-a
ediţie, cu titlul „1918 – 2018. Limba şi cultura română – structuri
fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective”, Iaşi, 26–28 septembrie 2018, organizat în
colaborare cu Asociaţia Culturală „A. Philippide”.
Menţionăm că perioada de înscriere la simpozion
se prelungeşte până la 1 mai 2018.
În dezbaterile Societăţii Academice Române
(Academia Română de astăzi) pe marginea Dicţionarului limbii române, în
cadrul şedinţei din 12 august 1869,
s-a specificat că acesta era „o urgentă necesitate chiar pentru viitorul nostru
naţional”. Domnitorul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost desemnat
membru de onoare şi protector al Societăţii Academice Române în 1867. În felul
acesta, multe dintre lucrările fundamentale realizate sub auspiciile Academiei
Române s-au bucurat şi de girul Casei Regale a României. Institutul de
Filologie Română „A. Philippide”, înfiinţat în 1927, a contribuit, prin
rezultatele cercetărilor întreprinse de-a lungul anilor, la alcătuirea unor
opuri fundamentale filologice care atestă unitatea lingvistică şi culturală a
tuturor provinciilor româneşti. Printre realizările marcante ale Institutului
se numără titluri de o importanţă capitală pentru cultura şi spiritualitatea
naţională precum Dicţionarul limbii române
(DLR), Serie nouă; Noul
Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina; Tezaurul
toponimic al României. Moldova;
Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900; Dicţionarul
general al literaturii române (ediţia I); Arhiva de Folclor a Moldovei şi
Bucovinei. În prezent, cele 5
departamente care alcătuiesc Institutul sunt angrenate în realizări de anvergură în domeniul filologiei şi
culturii române: Departamentul de lexicologie-lexicografie, în cadrul
programului de cercetare Tezaurul limbii române, cu
proiectele Dicţionarul limbii române (DLR), Serie nouă informatizată, Litera
C şi CLRE. Corpus lexicografic românesc electronic; Departamentul de
dialectologie şi sociolingvistică, cu proiectul Noul Atlas lingvistic român, pe
regiuni. Moldova şi Bucovina;
Departamentul de toponimie, cu proiectele Tezaurul toponimic al României. Moldova
şi Micul
dicţionar toponimic structural şi etimologic; Departamentul de istorie literară,
cu proiectele Dicţionarul general al literaturii române (ediţia a II-a) şi Enciclopedia
scrierilor memorialistice româneşti; Departamentul de etnologie, cu proiectul
Arhiva
de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. La
unele din aceste teme se lucrează în colaborare cu institutele academice de
profil din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.
Din anul 2002, Institutul de Filologie Română „A.
Philippide” organizează, în fiecare an, un simpozion internaţional pe teme de
mare actualitate şi de interes, precum globalizarea, integrarea europeană,
păstrarea identităţii naţionale, recuperarea valorilor spirituale din diaspora,
problema minorităţilor ş.a. În anul 2018, simpozionul anual internaţional se va
axa pe relevarea importanţei filologiei româneşti ca reflectare a coeziunii
românilor din toate provinciile româneşti într-o structură fundamentală unitară
care a influenţat decisiv realizarea Marii Uniri din 1918. Lucrările
simpozionului se vor desfăşura pe mai multe secţiuni: lingvistică, critică şi
istorie literară, etnologie-etnografie, cultură şi identitate românească, şi vor avea în vedere, cu
predilecţie, următoarele teme şi direcţii de cercetare:
-
reviste româneşti care au militat pentru Marea Unire;
-
oameni de cultură români care au pledat pentru Marea Unire
şi care s-au implicat în reliefarea contribuţiei româneşti la Primul Război
Mondial;
-
actualizarea
unor adevăruri privind Marea Unire şi Primul Război Mondial prezentate
distorsionat în beletristica din perioada comunistă;
-
salvgardarea
patrimoniului cultural imaterial şi rolul său în păstrarea identităţii
naţionale. Prin acest demers, organizatorii simpozionului susţin iniţiativa
Consiliului şi Parlamentului European, care – prin Decizia (UE) 864/2017 – au declarat anul 2018 Anul
European al Patrimoniului Cultural.
În anul 2018 se
vor împlini 510 ani de la prima atestare a tiparului pe teritoriul României. În acest
context, organizatorii propun o dezbatere privind rolul incontestabil al
tipăririi cărţilor ca o contribuţie majoră la păstrarea identităţii naţionale
în raport cu actuala tendinţă de a edita cărţi în format electronic, precum şi
tendinţa IT care domină corespondenţa între utilizatorii de PC-uri faţă de
scrisorile cu caligrafie de mână: un progres sau un regres? Pe versantul optimist
şi pozitiv al impactului tehnologiilor digitale, computerizarea cercetării
filologice, în lexicologie-lexicografie, dialectologie, toponimie, istorie
literară, etnologie, devine tot mai acut o necesitate şi o realitate în vederea
sincronizării metodelor de lucru în plan naţional cu cele globale.
Ca
şi la ediţiile anterioare, organizatorii vor acorda un spaţiu generos
prezentării rezultatelor unor granturi, burse, proiecte recent încheiate sau în
curs de derulare (rezultate parţiale).
Lucrările simpozionului vor avea loc la Filiala
din Iaşi a Academiei Române, Bd. Carol I, nr. 8.
Vă rugăm să trimiteţi pe adresa Institutului sau să
aduceţi cărţi şi alte publicaţii reprezentative pentru activitatea
dumneavoastră, pentru a organiza o expoziţie, cu prilejul acestui
eveniment, la Filiala din Iaşi a Academiei Române.
Programul Simpozionului
va fi publicat în timp util pe site-ul Institutului de Filologie Română „A.
Philippide” (www.philippide.ro).
Taxa de participare la simpozion este de 150 de RON (sau
echivalentul în EURO), sumă care va acoperi costurile necesare editării în
volum a comunicărilor, precum şi alte costuri de organizare (mapa cu
documentele simpozionului, certificatul de participare, masa festivă, pauzele
de cafea etc.). Volumul va fi publicat la o editură din România, acreditată
CNCS, sau la o editură din străinătate recunoscută de CNCS. Toate articolele vor fi evaluate de referenţi
în sistem de peer-review. Textele care nu vor întruni standardele ştiinţifice
pentru publicare nu vor fi incluse în volum. Participanţilor care vor absenta
de la simpozion nu li se vor edita articolele în volum. Totodată, vom publica
doar articole inedite şi nu reluate ca atare sau ca variante ori în traducere
în limbi străine, editate anterior în alte publicaţii.
Taxa de participare va fi achitată în contul Asociaţiei
Culturale „A. Philippide” (pe care îl vom comunica ulterior).
Cheltuielile pentru transport şi sejur (masă şi cazare)
vor fi suportate de participanţi.
Fiecărei comunicări îi sunt rezervate 30 de minute
(inclusiv întrebările şi discuţiile). Vă rugăm să trimiteţi titlul şi rezumatul
comunicării dumneavoastră, precum şi câteva informaţii despre afilierea
instituţională, pe adresa 1918limbasiculturaromana@gmail.com,
până la data de 1 mai 2018.
Rezumatul va avea cel puţin 30 de rânduri, corp de 12 şi va fi însoţit
de bibliografia minimală pe care o veţi folosi. Hotărârea Comitetului
ştiinţific cu privire la acceptarea comunicării dumneavoastră vă va fi
transmisă până la data de 15 mai 2018.
Într-o circulară ulterioară vom reveni
cu informaţii privind formularul de înscriere, contul Asociaţiei Culturale „A.
Philippide” şi alte noutăţi cu referire la simpozion.
COMITETUL ŞTIINŢIFIC
Acad. Michael
METZELTIN (Universitatea din Viena, Austria); Acad. Eugen SIMION (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G.
Călinescu”, Bucureşti, România); Acad. Alexandru
ZUB (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – Filiala din Iaşi a
Academiei Române); Prof. univ. dr. Margaret
H. BEISSINGER (Princeton University, SUA); CS I dr. Ana BORBÉLY (Academia de Ştiinţe din
Ungaria, Budapesta, Ungaria);
Conf. univ. dr. Mihaela BUCIN
(Universitatea din Szeged, Ungaria); Prof. univ. dr. Sean COTTER (Universitatea din Texas, Dallas, SUA); Prof. univ. dr.
Bogdan CREŢU (Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi/ Institutul de Filologie Română „A. Philippide” –
Filiala din Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România, Preşedinte); Prof. Dr. Dr. h.c. Wolfgang
DAHMEN (Universitatea „Friedrich Schiller”, Jena, Germania); Prof. univ.
dr. Elena ENE D-VASILESCU (Facultatea de Istorie şi Wolfson College,
Universitatea
din Oxford, Anglia); Prof. univ. dr. Keith
HITCHINS, M. O. al Academiei Române (Universitatea din Illinois, SUA); Conf.
univ. dr. Cătălina ILIESCU GHEORGHIU
(Universitatea din Alicante, Spania); Prof. univ. dr. Thede
KAHL (Universitatea „Friedrich Schiller”, Jena, Germania), membru
al Academiei de Ştiinţe a Austriei; Prof. univ. dr. Adam
LEDGEWAY (Universitatea din Cambridge şi Downing College, Anglia); Dr. Ştefan
LEMNY (Biblioteca Naţională
a Franţei, Paris, Franţa); Conf.
univ. dr. Lucian N. LEUŞTEAN (Universitatea
Aston, Birmingham, Anglia); Lector univ. dr. Giovanni MAGLIOCCO (Universitatea „Aldo Moro”, Bari, Italia); Prof.
univ. dr. Martin MAIDEN (Trinity
College, Universitatea din Oxford, Anglia), membru al Academiei Britanice; Conf.
univ. dr. Roberto MERLO
(Universitatea din Torino, Italia); Dr. Violeta
POPESCU (Centrul Cultural Italo-Român din Milano, Italia); Conf. univ. dr. Joanna PORAWSKA (Universitatea Jagiellonă,
Cracovia, Polonia); Prof. univ. Mirela
ROZNOVEANU (New York University, SUA); CS II dr. Annemarie SORESCU MARINKOVIC (Institutul de Studii Balcanice,
Academia Sârbă de Ştiinţe şi Arte din Belgrad, Serbia); Prof. univ. dr. Maria ŞLEAHTIŢCHI (Secretar ştiinţific
al Secţiei de Ştiinţe Umaniste şi Arte a Academiei de Ştiinţe din Moldova,
Chişinău, Republica Moldova); Prof. univ. dr. Angela TARANTINO (Universitatea „La Sapienza”, Roma, Italia); Lector univ.
dr. Oana URSACHE (Universitatea
din Granada, Spania); Dr. Libuše
VALENTOVA (Universitatea Carolină din Praga, Cehia); Prof. univ. dr. Luisa VALMARIN (Universitatea „La Sapienza”,
Roma, Italia); Prof. univ. dr. Katherine
VERDERY (City University of
New York: Graduate Center, SUA); Lector univ. dr. Felicia VRÂNCEANU (Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych”, Cernăuţi, Ucraina); Dr. Silvia Irina ZIMMERMANN (Centrul de
Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, Germania).
COMITETUL DE
ORGANIZARE
Preşedinte al Comitetului de organizare: Bogdan Creţu,
Directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” (secretariat_philippide@yahoo.com).
Membri: Nicoleta
Borcea (nikolet14@gmail.com); Luminiţa
Botoşineanu (lumi.botosineanu@gmail.com); Daniela
Butnaru (d_butnaru@yahoo.com); Marius-Radu
Clim (mariusradu_ro@yahoo.com); Ofelia
Ichim (ofelia.ichim@gmail.com); Maricica
Munteanu (mari.munteanu@ymail.com); Gabriela
Negoiţă (gabinego@yahoo.com); Florin-Teodor
Olariu (olariuft@yahoo.com); Ioana
Repciuc (repciuc_i_o@yahoo.com); Elena
Isabelle Tamba (isabelle.tamba@gmail.com).
|
Directorul
Institutului de Filologie Română „A. Philippide”
|
Preşedintele Asociaţiei Culturale
„A. Philippide”
|
|
Prof.
univ. dr. Bogdan CREŢU
|
CS I dr. Ofelia ICHIM
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu