Razboiul Rece inpotriva Sfintei Aliante

Razboiul Rece inpotriva Sfintei Aliante,

e reactivat in zilele noastre si toata lumea accepata minciuni colective motive religios.

Un agent ruso-britanic si fica sa iau contact cu o substanta letala in Anglia. Imediat vina

ipotetica e a Rusiei si 150 de diplomati pravoslavnici fara nici o vina, sunt expulzati din

NATO, chiar si din Romania ortodoxa.

Asa incepe si razboiul anglo-american cu Irakul. Casus belli, bomba atomica, gaze, sunt

false si USA pulverizeazs in Orientul Apropiat „sapte mii de miliade de dolari fara

sens“ (Trump).

Si razboaiele mondiale incep la fel, fara sens: http://www.observatorul.com/default.asp?

action=articleviewdetail&ID=17944 https://bureriu.wordpress.com/2018/03/26/prof-drviorel-

roman-cum-cine-a-declansat-razboiul-mondial/ http://www.marianagurza.ro/blog/

2017/09/04/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-4/

In realitate asistam de multa vreme la o lupta fratricida in curs, intre urmasii monoteisti ai

Imperiului Roman, crestinii orientali, ortodocsi, occidentali, catolici si mahomedani. vezi

Chestiunea Orientala https://www.academia.edu/27241088/Chestiunea_orientala

Sfanta Alianta e o sansa a refacerii unitatii crestine si totusi asistam la razboaie, mai nou

reci, hibride etc., motivate religios.

www.viorel-roman.ro

Timisoara la 5 aprilie 2018

ANEXE

Un nou razboi rece religios?

1) Românii stau în calea tuturora; turcii i-au ţinut 500 de ani ostatici pentru a intra şi ei asfel

în Europa; pentu a ajunge la Constantinopol, la fraţii lor, slavii de sud din Balcani, ruşii

trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră şi a opri

expansiunea ruşilor, la fel. Şi pentru că şi românii au fireşte interesele lor, imperiiile se

folosesc de interpuşi fideli, aşa zişi creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioţi,

ruşii de evrei şi ţigani, iar occidentalii de germani, maghiari şi evrei.

2) Proiectul regăţenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget şi-n simţiri împotriva

maghiarilor, germanilor, evreilor, ţiganilor şi mai ales a globalizării şi raţionalităţii

occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă naţională,

Transilvania şi Banatul nu se prea împaca cu Partidă ortodoxă moldo-valaha PMR, PCR,

FSN, FDSR, PDSR, PSD, USL, PC. Vezi rezultatul alegerilor de o parte şi cealalalta a

Carpaţilor.

3) Fărădelegile maghiarilor sunt la fel de condamnabile ca şi cele ale germanilor, ţiganilor,

evreilor şi românilor. Ideea că năvala spre vest a slavilor a fost frântă în Panonia romanocatolică

a lui Ştefan cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breşă salvatoare,

decimarea sau greco-slavizarea românilor ar fi fost probabil, că cea de la sud de Dunăre

astăzi.

4) Pe de altă parte nu ungurii au lichidat Biserica unită cu Roma, garanţia emancipării

naţionale şi sociale, ci fraţii lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoţi uniţi şi

intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi

refuză retrocedarea lor, plagiază şi degradează Şoala Ardelenă la nivelul jos, fără

Dumnezeu, atee, iluministă. Perfidie bizantină sau prostie balcanică? Sau şi una şi alta?

5) Antimaghiarismul, antisemitismul şi antigermanismul din discursul moldo-valah sunt

expresia unui antioccidentalism atavic, oriental şi uşor explicabil prin izolarea milenară

greco-fanariotă de după Marea Schismă, lipsa de contact direct a estului cu vestul, a

Cortinelor de Fier sau Argint, care i-au ţinut departe pe ortodocşi de Roma, de civilizaţia

latină.

6) După Marele şi Sfântul Sinod Ortodox, la care Moscova nu a participat, a început un nou

Război Rece. Cauza reală e imensului eşec al anului revoluţionar 1989, când toată lumea

spera în refacerea unităţii creştine. Vladimir Putin este foarte clar: şi fără războiul din

Ucraiana sau Orientul Apropiat s-ar fi găsit un motiv. În ce tabără vor fi ortodocşii moldovalahii

în noul Război Rece?

7) La ortodocşi observăm un ciclu istoric, social-politic, după (1) dezordine şi mizerie

pseudo-democratică, (2) apare despotul si face ordine dictatoriala, apoi (3) sătui de lipsa

drepturilor omului ei se rascoală şi revin la (1) s.a.m.d. Fără refacerea unităţii creştine

aşteptată de un mileniu, din acest cerc vicios va fi dificil, dacă nu chiar imposibil, de ieşit, că

în mitul lui Sisif.

8) Ruşii după (1) marea vânzare din anii ’90, (2) se ridică acuma sub Vladimir Putin din

genunchi (o formulare genuin rusească) şi se văd, cred ameninţaţi de NATO. O condiţia

necesară şi suficieta pentru un nou regim autoritar? Urmează o nou dictatura orientală? La

români teamă de occident, de raţionalitatea contractului este numai la moldo-valahi, dar din

ce in ce mai vizibila.

9) Ardelenii şi bănăţenii se tem mai degrabă de o nou eliberare greco-pravoslavnica. În

condiţiile în care Putin, protectorul tuturor ortodocşilor, declară că în două zile e la

Bucureşti, va reuşi preşedinte Iohannis să facă credibile normele şi valorile occidentale ale

Şcolii Ardelene peste Carpaţi, la Bucureşti? Sau va învinge modelul despotic cu măduva

duhovniciei şi sobornicia greco-pravoslavnica, străină de latinitate?

10) Serbia n-a reuşit să ingenunchieze Croaţia, Slovenia catolică, nici Moscova Ţările

Baltice. După ocuparea Crimeeii avântul Armatei Ortodoxe s-a inpotmolit în Ucraina. Dacă

occidentalii nu-i vor mai lăsa pe catolicii sub ruşi, atunci şi Transilvania, Banatul pot spera.

Graniţa civilizaţiilor e pe Carpaţi. Există totuşi şanse reale că normele şi valorile occidentale

să fie îmbrăţişate şi de moldo-valahi şi ei să adere de facto, nu numai de jure, la Europa fără

că Moscova să intervină în forţă.

Eseul „Revin ruşii” http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/

Revin%20rusii%20de%20Viorel%20Roman.htm actual. Asta mă încurajează să încerc o

privire eurocentristă, din perspectiva Imperiului Sfântului Petru, mai puţin familiară

ortodocşilor supuşi privaţiunilor inerente izolării, cenzurii şi propagandei milenare

antioccidentale, antifasciste din Imperiul Sfântului Andrei, pentru a desluşii critic cauzele şi

consecinţele noului Război Rece.

Războiul rece religios

a ortodoxo-comunistilor si a occidentalii laici era maniheist. Crestinismul era tabuizat. Se

luptau Imperiul Binelui si Raului. Pentru seful STASI, Erich Mielke „Biserica e organizatie

legala a inamicului“. Ana Pauker e mai consecventa, lichideaza Biserica greco-catolica,

unita cu Roma. Nicolae Ceausescu e duplicitar chiar si la Vatican. vezi Stenograma

convorbirii dintre Ceauşescu şi Papa Paul al VI-lea, p. 183 in: https://www.academia.edu/

27240914/Romania_2015.

Dupa 1989 speranta refacerii unitatii crestine, entuziasmul fara granite, de la Vancouver la

Vladivostok, a fost inselata si pe nesimtite, treptat s-a instalat frustrarea, lehamitea. Acum

suntem martorii Razboiului rece religios II. Daca nu murea un spion rus la Londra se gasea

un alt motiv. Dar de data asta Razboiul este religios, fara vechiul tabu. Un rol il joaca si

presiunea exercitata de islam in Chestiunea Orientala, in care ortodocsii si catolicii sunt din

anul 1774 in tabere adverse.

O figură cheie în apariția Războiului rece George F. Kennan (1904-2005) face o analiza

inegalabila si a situatiei actuale: „Da, povestiţi copiilor şi nepoţilor că aţi trăit în epoca lui

Bill Clinton şi William Cohen, în epoca lui Madeleine Albright şi Sandy Berger, în epoca lui

Trent Lott şi Joe Lieberman, şi că aţi fost prezenţi la crearea noii ordini de după războiul

rece, când aceşti giganţi ai politicii externe şi-au pus creierii laolaltă pentru a naşte… un

şoricel. Noi suntem în era piticilor. […] Eu cred că este începutul unui nou război rece. Cred

că ruşii vor reacţiona treptat de-o manieră adversă şi că aceasta va avea un efect asupra

politicilor lor. Cred că e o eroare tragică. Nu există nici o raţiune de a face aşa ceva. Nimeni

nu era ameninţat. Această extindere va face să se răsucească în mormânt Părinţii Fondatori

ai acestei ţări. Noi ne-am angajat să protejăm un mare număr de ţări, deşi nu avem nici

resursele şi nici intenţia de-a o face în chip serios. […] M-au iritat în mod special trimiterile

la Rusia ca la o ţară care moare de dorinţa de a ataca Europa de Vest. Oamenii oare nu

înţeleg ? Diferendumurile noastre erau cu fostul regim sovietic. Şi acum noi le întoarcem

spatele acestor oameni care au organizat cea mai mare revoluţie din Istorie ca să pună capăt

regimului sovietic, şi asta fărăvărsare de sânge.”

Papa Francisc nu mai vine in Romania, Ministerul Culturii anulează proiecte şi demite

angajaţi, pentru că Centenarul se va desfăşoară până în 2023 si pentru ca inca nu s-a gasit la

Bucuresti un mod de abordare a Razboiul Rece Religios II.

Cultura Razboiului rece religios in viziunea lui Mihai Ungheanu

Hitler spera în buncăr, în ultimele sale zile, ca la întâlnirea dintre rasa superioară anglosaxonă,

individualista, capitalistă, apuseană cu cea inferioară, asiatică, colestivista, slavobolşevică,

lupta nu va înceta. Şi spre surprinderea mai ales a anglo-americanilor chiar aşa sa

şi întâmplat, dar nu chiar aşa cum vroia Hitler.

Stalinismul, idealurile solidarităţii, fraternităţii, egalităţii erau populare în Europa devastată.

Iniţiativa în lupta culturală dintre est şi vest era la început de partea marxiştilor. Aşa că

Stalin, ajuns la Berlin, a început imediat propaganda, munca de lămurire a germanilor,

italienilor, francezilor, grecilor etc. şi din sfera de ocupaţie anglo-americană.

La scurt timp însă Truman s-a dezmeticit, începe refacerea ţărilor la vest de Cortina de Fier

cu Planul Marshall şi ripostează slavilor cu aceeaşi monedă. Adică demască sclavia şi

duplicitatea din Lagărul bolşevic. Banii pentru acest mare proiect cultural secret al CIA au

fost luaţi din Planul Marshall.

Şi dacă slavii nu aveau nici un scrupul faţă de duşmanul de clasă, sub patronajul CIA, Radio

Europa Liberă, Libertatea, sute de publicaţii, simpozioane şi congrese pledau pentru

economia de piaţă, libertatea şi democraţia de tip nord-americană.

Strategia înfruntării secrete cultural-ideologice a anglo-saxonilor cu slavii, este analizată de

Frances Stonor Saunders în Who paid the piper (Cine plăteşte). The CIA and the cultural

Cold War, Londra 1999, 540 p.

Demascarea comuniştilor în apus a devenit facilă mai ales după înăbuşirea revoltei

muncitorilor din Berlin 1953, Budapesta 1956, Praga 1968, iar activitatea ofiţerilor CIA şi a

colaboratorilor a devenit tot mai uşoară. În final, războiul rece, sau al treilea război mondial,

după diplomatul sovietic Valentin Falin, s-a încheiat cu victoria vestului. Federaţia Rusă are

azi numai 5% din puterea economică a vestului, iar la mesajul eliberator marxist-leninist a

renunţat de bună voie, chiar Moscova.

Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi în România. KGB-ul a venit cu ofiţeri şi un grup de

cominternişti pregătiţi să preia puterea şi cu sprijinul Armatei Roşii, care a rămas în ţară

1944-58, a exterminat fără drept de apel cultura română neconformă cu stalinismul. Mihai

Ungheanu, cel mai clarvăzător şi curajos analist al generaţiei sale, descrie degradarea în

Holocaustul culturii româneşti, 1944-1989, ed. D.B.H. 470 p. Mai mult decât atât,

continuarea procesului şi după 1989.

Dacă CIA se folosea de bani, organizaţii şi actori sub acoperire, KGB-ul la Bucureşti nu

avea nici un motiv de a nu acţiona pe faţă şi cu toată brutalitatea, cu Morţi civile şi moartea

de la Sighet, cu Echipele de epurare etc. Titlurile capitolelor sunt edificatoare: Execuţii

rituale; Triumfători sub protecţia katiuşelor; Extinderea etichetelor prohibitive; Reprimarea

exilului; Interzicerea lui Eminescu; Condamnari post-mortem – Titu Maioreacu; Metoda

ţapilor ispăşitori; Inocenţa vinovaţilor; Eliminarea indezirabililor; Ocuparea instituţiilor;

Inocenţa comisarilor; Lichidarea lui Mihail Manoilescu; Relansarea modelului execuţiilor

rituale; Scenariul maniheic şi sacrificiile rituale…

Titlul cărţii Holocaustul…, e o preluare de la Stephan Fischer-Galaţi şi este o slăbiciune

editorială. Meritorie este reproducerea textelor celor care s-au pus în slujba ruşilor şi au

devenit nolens volens exterminatorii şi după ’89: Silviu Brucan: Amănuntele unei capturi

senzaţionale (1947); Paul Cornea: Tendinţe în opera de artă (1947); Leonte Răutu: Împotriva

Cosmopolitismului (1948); Mihai Roller: Să învăţăm limba lui Lenin şi Stalin (1948); Zigu

Ornea: Caracterul reacţionar şi diversionist al semănătorismului (1961); Radu Florian: O

controversă filozofică.

La români o deosebire de trecutul celui de al treilea război mondial este greu sesizabilă.

Totuşi după lectura cărţiilor lui Saunders şi Ungheanu aveam conştiinţa depăşirii unei epoci

istorice. Din păcate mai mult în vest. În est Armata 14 a Rusiei pe Nistru şi una mai puţin

vizibilă la Bucureşti reconstruiesc cu aceleaşi metode şi agenţi cultura orientală, care deja în

forma ei marxist-leninistă sau laică, liber cugetătoare este analizată exhausiv şi competent.

Globalizarea face ca lupta dintre est şi vest să nu mai fie sinucigaşă ca sub Hitler, nici

secretă ca în tipul Războiului Rece şi a Cortinei de Fier, ci constructivistă. Adică acum se

construieşte o situaţie haotică sau complexă, care duce cu necesitate la rezultatul dorit ca în

Un război civil ragizat? (Redefinirea revoluţiei) de Mihai Ungheanu în ed. Romcartex 1997,

471p.

Politicieni moldo-valahi sunt orientaţi spre modelul slav, pravoslavnic. În schimb. în

Transilvania şi Banat cu ajutorul Legitimaţiilor de maghiari orientarea începe a fi pe faţă

provestică. Astfel aici experienţa culturală a Războiului Rece, cu tot arsenalul secret şi

actorii binecunoscuţi, redevine actuală.

Războiul Rece, religios, în 2014…

Drepturile omului occidental sunt inacceptabile pentru clerul ortodox. Democraţia de tip

Westminster şi autonomia individului sunt păcate pentru că preamăresc egoismul şi pun la

îndoială atutputernicia Celui de Sus asupra vieţii. Contractul, concurenţa, motorul vieţii

economice moderne, lezează dragostea dintre fraţi si reprezintă păcate. Bisericile ortodoxe,

în primul rând, clerul pravoslavnic, sunt din punct de vedere sociologic etno-religii

creştinizate, care celebrează unitatea de nezdruncinat dintre neam, rit şi glia strămoşească.

Cine nu-i ortodox, nu-i român (!), spunea Nae Ionescu, ideologul Legiunii Arhangelului

Mihail. Ortodoxo-comuniştii au fost mai consecvenţi, au lichidat Biserica unită cu Roma din

Transilvania şi au reorientat cu baioneta 2.000 de biserici spre Moscova. O revenire la

normalitate e mai dificilă decât s-a crezut.

În războiul religios al iugoslavilor, clerul sîrb îndemna la luptă împotriva catolicilor şi

musulmanilor. Aşa au venit la luptă şi sute de tineri greci şi ruşi. Şi, fără nici un apel, la

anexarea Crimeii au venit şi voluntarii sîrbi. Armata Ortodoxă din Ucraina de est luptă acum

împotriva catolicilor (fasciştilor?!) din vest. Război Rece, religios. La comemorarea a o sută

de ani de la izbugnirea primului război mondial, Chestiunea Orientală e din nou la ordinea

zilei.

1914 – expansiunea austriecilor catolici spre sîrbii, alianţa turco-germană (calea ferată spre

Bagdad) erau inacceptabile atât pentru panslavism, panortodocsism, cât şi pentru interesele

anglo-franceze. Ocuparea Constantinopolului de către ruşi era indiscutabilă! Cine

moşteneşte Imperiul Român de Răsărit, Bizantin, Otoman?

Această Chestiune se pune din anul 1774, când ţarul rus din a treia Roma devenea patronul

ortodocşilor din Imperiul turco-musulman. El se consideră şi astăzi succesorul sultanilor.

Occidentalii vor refacerea unităţii creştine, nu amânarea ei, cum se pare că vor

pravoslavnicii. Fericitul Papa Ioan Paul II nu a fost primit la Moscova sau Belgrad, iar la

Bucureşti oferta sa de dialog este şi astăzi neglijată cu multe consecinţe grave pentru cea

mai săracă ţară din UE.

Conflicte religioase au generat războaie mondiale. Anglo-saxonii sunt mereu învingători. A

urmat, apoi, un Război Rece religios între ortodoxo-comunişti şi occidentali. Dacă până în

1989 exista, totuşi, speranţa refacerii unităţii creştine la demontarea Cortinei de Fier şi

rezolvării implicite a Chestiunii Orientale, din acest an, se pare, că totul o ia de la început.

Rusia lui Vladimir Puţin, urmaşul împăraţilor de răsărit, sultanilor, intervine în războiul din

Siria, anexează Crimeea, sprijină Armata Ortodoxă, începe un război vamal. Toate acestea

readuc în mod paradoxal în conştiinţa tuturor imperativul refacerii unităţii creştine.

Occidentalii, ca de obicei, au interese divergente până le ajunge funia la par. Până atunci,

musulmanii profită de dihotonia din lumea creştină şi aspiră la refacerea Califatului, a

Imperiului islamic. Tema merită toată atenţia, dar ar depăşi cadrul acestor câteva remarci pe

marginea conflictului religios al creştinilor în vederea refacerii unităţii.

Toată speranţa lumii creştine, care s-a transformat într-o lehamite generală după anul de

graţie1989, se pune acuma şi în est şi vest în Marele şi Sfântul Sinod Panortodox de la

Constantinopol / Istanbul 2016. Concepţia după care religiile sunt paşnice este un aspect a

impocriziei anglo-mozaice, „Political Correctness”, sau a ateismului primitiv şi psichospeculaţiilor

de tot felul. Pe de altă parte, până la refacerea unităţii creştine, conflictele

religioase locale vor fi la ordinea zilei, între: israeliţi – palestinieni; sunniţi – şiiţi; catolici –

ortodocşi; catolici – musulmani; budişti – musulmani; confucianişti – tibetani – musulmani;

hinduşi – musulmani; alaviti-suniti-siiti-israeliti-ortodocsi-occidentali; budisti-musulmani

etc.

https://www.cotidianul.ro/razboiul-rece-religios-2014/

http://romaniamare.info/razboiul-rece-religios2014/

http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/08/13/%EF%BB%BFrazboiul-rece-religios-in-2014/

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2014/08/razboiul-rece-religios-2014.html

Războiul dintre statele paralele I

Urmand neabatut linia Partidului ortodoxo-comunist/socialist moldo-valah PMR, PCR,

FSN, PSDR, PDL, PSD, din 1946 la putere, intr-o unitate de monolit, de nezdruncinat dintre

Putere, Biserica, Popor, traditia occidentala a statului de drept, Legislativ, Executiv, Justitie

e neintaleasa, disputata. Ortodocsii, orientalii cred neabatut in dreptatea Partidului,

Despotului, Stapanului, in devalmasia valaha ajunsa pe nepregatite in tabara occidentala.

Inainte de 1989 era de neimaginat ca Partidul sa fie pus la indoiala de statul de drept, asa ca

Romania e intr-un conflict religios. Est sau vest?

Pentru refacerea unui consens national sunt chemate acuma toate fortele politice, in primul

rand Presedintele si Biserica, pentru a opri emigrarea in masa ca urmare si a lispei de

increderere in justitie. Ea a ajuns pe locul doi in lume, dupa Siria unde se lupta statele

paralele monoteiste, islamic, israelit, ortodox si catolic pentru mostenirea Imperiului Roman

de Rasarit. Moldo-valahii fac parte din aceasta Chestiunea Orientala din 1774.

https://www.academia.edu/27241088/Chestiunea_orientala

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2018/02/demisia-d-nei-kovesi.html

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2017/12/stat-de-drept-ortodox/occidental.html

http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/01/24/viziuni-ortodoxe/

http://confluente.org/Viorel_roman_viziuni_ortodoxe_viorel_roman_1358833598.html

Războiul dintre statele paralele II

Miorita USA, Anul XII, Numărul 133, martie 2018, p.7

www.mioritausa.news P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691, USA

file:///Users/drromanv/Downloads/MIORITA%20USA%20NEWSPAPER%20MAR

%202018_LQ%20(1).pdf

Războiul dintre Statele Paralele moldo-valah şi euro-atlantic, fiecare legitim de o parte sau

cealalalta a Carpaţilor, aminteşte de Războiul religios de treizece de ani dintre catolici şi

protestanţi în Sfântul Imperiu Roman, cel de Secesiune dintre catolicii şi protestanţii în

SUA, dintre hinduşii şi mahomedanii în India, catolicii şi protestaţii din Irlanda, creştinii şi

musulmanii în Sudan, catolicii, ortodocşii, islamicii din fosta Jugoslavie, ortodocşi şi

catolici în Ucraina etc...

Totul e paşnic în UE/NATO, dar sunt deja cinci milioane de românii, victime colaterale, pe

locul doi în lume, după Siria în război, care s-au refugiat, băjenit în occident, şi refuzul

premierului partidei ortodoxo-comuniste moldo-valahe PMR, PCR, FSN, PSD, d-ni

Vasilica-Viorica Dăncila, de a vorbi în Parlamentul European, la Bruxelles, de a pune pe

ordinea de zi vizita papei Francisc în anul Centenarului şi beatificarea a şapte episcopi

greco-catolici morţi în faimă de martiri sub regimul ortodoxo-comunist. Asta dă apă la

moară atât acelor occidentali, care-i văd pe ortodocşi incompatibili cu occidentul, cât şi

autohtoniştilor moldovalahi, care abia aşteaptă să scape de Europa pe care nu o înţeleg şi de

aceea nu o accepta.

România Mare este ideea Şcolii Ardelene, a Bisericii Unite cu Roma, şi a faptei Regatului.

Cardinal (din 1969) Iuliu Hossu a citit la 1 dec. 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Naţional

Român, mulţimilor adunate la Marea Adunare Naţionale de la Alba Iulia, proclamaţia de

unire a Transilvaniei cu Regatul României. În afară de episcopii martiri trebuie pomenit şi

secretarul Adunării Naţionale de la Alba Iulia, preotul greco-catolic Z. Paclişanu, ucis la

Jilava. Dar dacă ardelenii credeau că moldo-valahi se vor coace, occidentaliza, regăţenii le

lichidează Biserica, reorientează 2000 de biserici spre Bucureşti, merg şi azi pe linia lui

Ceauşescu, care i-a spus papei Paul VI cu privire la Biserica Unită: „o socotim irevocabil

închisă pentru totdeauna. E o problemă religioasă dar și de stat. Pentru noi nu există. Luaţi

act că nu vom renunţa la a veghea la unitatea poporului român.” Vezi Stenograma

convorbirii dintre Nicolae Ceauşescu şi Papa Paul al VI-lea, p. 183-193, în:

https://www.academia. edu/27240914/Romania_2015

http://viorel-roman-bremen.overblog.de/2017/12/stat-de-drept-ortodox/ occidental.html

http://viorel-roman-bremen.overblog.de/2015/09/statul-roman-stat-mafiot.html

http://viorel-roman-bremen.overblog.de/2018/01/leviathan/nr.87.html

Autohtoniştii/ naţionali sau internaţionali au înlocuit paradigma clasică, burghez sau

proletar, bogat sau sărac, dreapta sau stânga, lupta de clasă. Socialismul naţional sau

libertatea individuală fără graniţe e la ordinea zilei şi în Stat Paralel Ilegal, care simplifica

aceasta departajare politică, maniehista.

Ai noştri, dreptcredincioşi contemplativi, jerfelnici şi smeriţi în devălmăşia valahă,

socialistă, după Dragnea & Tariceanu, sunt agresaţi de libertatea individualistă şi

raţionalitatea companiilor internaţionale, de societatea civilă străină de neam şi ţara, plătită

de speculantul Sörös. Se ştie încă die vremea Imperiului Roman că fără libertate şi

responsabilitate individuală se instalează treptat dar sigur marasmul colectivist, socialist,

paternalist şi clientelar, de aceea cu riscul de a mă repeta în avalanşă contribuţiilor

personale, ale prietenilor sau a celor cu alte păreri, atrag atenţia asupra a doi reprezentanţi a

tinere generaţii din Rusia şi România, cele mai mari ţări ortodoxe, care n-au trăit în Lagărul

moscovit cu granite închise, cu pumnul marxist-leninist în gură, cu teama, cenzura şi

autocenzura. Ei au curajul celor liberi, care n-au suportat îndobitocirea colectivistă cu larg

caracter de masă, de aceea să le reţinem numele în aşteptarea unor noi capodopere.

Andrei Swjaginzew, regizor rus din Novosibirsk, prezintă în „Leviathan“, după BBC, unul

din cele mai bune filme ale sec. 21, Premiul Cannes pentru cel mai bun scenariu, Leul de

Aur etc., puterea despotică naţională. Simfonia dintre Stat şi Biserica, clientelismul şi

paternalismul asfixiant, care-l fac pe ruso-pravoslavnic supus, obedient în fata monstrului

biblic este cu atât mai apăsătoare cu cât în vremea Războiului Rece exista încă o speranţă.

Lucian Davidescu, membru fondator al ERCAS European Research Centre for Anti-

Corruption and StateBuilding (ERCAS) http://riscograma. ro, radiografiază şi ne prezintă

fără perdea monstrul inocent, Leviathanului feudal, fanariot de pe malurile Dâmboviţei:

„Sub tencuiala unui stat modern scârţâie din toate proptelele vechi şi noi o şandrama

feudală. Sistemul de funcţionare e suveica post-privilegiutribut. România nu este stat social.

Din 40%, cât sunt cheltuielile publice ca procentaj din PIB, doar jumătate merg către pensii,

Sănătate sau Educaţie. Cu o administraţie în cote rezonabile, România ar putea avea chiar

excedent bugetar. Nu este nici stat capitalist. Pentru fiecare leu învestit, o companie trebuie

să plătească încă un leu taxe şi mită, să stea la coadă, iar la sfârşit să fie umilită pentru

îndrăzneală. Iar pentru fiecare leu dat ca salariu net, trebuie să plătească încă un leu, în

numele solidarităţii sociale.

Surpriză! Tot în două împarte şi statul banii adunaţi. Doar că, pentru fiecare doi lei încasaţi,

un singur leu acoperă cheltuielile sociale. Celălalt leu, adică cele 20% din PIB care nu ies la

socoteală, reprezintă banii care finanţează statul clientelar, fie că e vorba de salarii, cheltuieli

curente sau investiţii. Chiar şi puţinele cheltuieli necesare trec printr-un filtru feudal: suveica

post-privilegiu-tribut. Ce înseamnă asta? Toţi şefii administrativi, până la nivel de director

sau chiar mai jos, sunt numiţi nu pentru a urmări interesul public, ci pentru privilegiul de a

colecta fonduri în nume propriu. Din care să verse o parte înapoi ca tribut. Mai

are rost să le cerem performanţă? Chiar dacă ar fi în stare să o obţină, i-ar aştepta o singură

soartă: mazilirea. Să le cerem să elimine economia neagră? Păi, ei sunt însăşi economia

neagră! Ei garantează circuitul public-privat al fluxurilor de bani care urcă de la cel mai

mărunt nivel al corupţiei până la cel mai înalt nivel politic. Sunt doar două diferenţe între

feudalismul medieval şi cel contemporan.

Prima diferenţă: „mijlocul de producţie" principal nu mai este privilegiul agricol, ci un

privilegiu al taxării fie ea legală sau ilegală.

A doua diferenţă: la vârf nu există un „Domn", ci doar un sistem de privilegii care se

autoperpetuează şi care funcţionează ca o inteligenţă colectivă. Are o strategie de

conservare, îşi trimite reprezentanţi la vârf pentru a-i servi interesele şi distribuie eficient

sarcinile în interior.

Cum arată ierarhia:

I. Clasa politică. Luaţi individual, politicienii nu realizează exact ce caută acolo. Ştiu doar

atât cât e nevoie să ştie: că au ceva datorii, câţiva prieteni şi o organizaţie de partid pe care

trebuie să o răsplătească.

II. Structurile de forţă. De la judecători până la jandarmi, toţi reprezintă linia de fidelitate

care trebuie să păstreze lucrurile aşa cum sunt acum. Cel mai mic salariu de aici e mai mare

decât un salariu bun de profesor sau medic. Cea mai mică pensie specială este mai mare

decât o pensie bună de profesor sau de medic.

III. Masa de manevră. De la sutele de mii de funcţionari angajaţi pe posturi inventate până la

beneficiarii de ajutoare sociale pentru nevoi fictive. Rostul lor este să îşi înţeleagă statutul

semiprivilegiat şi să tacă.

IV. Baronii locali. Fac reglajul fin între nevoile de hrană ale caracatiţei şi nevoile reale de

finanţare ale comunităţilor. Direcţionează fondurile în aşa fel încât să menţină o stare

permanentă de dependenţă.

V. Clienţii fondurilor publice. O nouă castă socială, care a înţeles sistemul şi l-a încălecat

din fugă. Un calcul cinic le-a demonstrat că e mai rentabil aşa decât să faci afaceri cinstite.

Ei au dat tonul creşterii în spirală a cheltuielilor publice până la nivelul de acum, la care nu

mai pot fi susţinute. Şi ca într-un joc piramidal -, ca să nu cadă sub propria greutate, trebuie

să găsească pe cineva care să achite nota de plată.

VI. Poporul. Mărim dijmele sau tăiem simbriile?

Războiul dintre Statele Paralele / opinii

XY: Pe youtube sunt puse comentariile unora care sunt complicii popularilor europeni. Să

ne reamintim de minciună spusă de Băsescu precum că în Constituţie suspendarea şi

demiterea preşedintelui de către parlament nu e prevăzută, drept care Karl Peter Schwarz şi

alţii de teapa lui au lansat gogomănia „putsch parlamentar”. Iar prezumţia de nevinovăţie e

valabilă peste tot e vorba de cea a celor încă necondamnati. Altfel orice procuror poate

scoate pe tuşă orice demnitar când vrea. Tocmai acum iese la iveală cum procurorul şef

DNA a cerut „faceţii un dosar lui X, are şanse să fie prim ministru şi va pune ministru al

justiţiei pe Y, ceea ce ar fi rău pentru DNA". Unde scrie exact, în ce act normativ, ca pentru

parlamentari şi demnitari se aplică prezumţia de VINOVĂŢIE şi că orice om politic e la

mâna procurorilor? Oricum, şi dacă e aşa, atunci chiar că nu mai avem ce face în UE. De

reamintit că prezumţia de vinovăţie este apanajul INCHIZIŢIEI!

VR: Cultura politică diferă de la o ţară la alta şi în occident. Mai recent, Christian Wulff

preşedintele Germaniei a fost la un hotel cu un prieten, nu a fost clar cine a plătit. Dupa o

campanie de presa demisionează. Justiţia l-a găsit nevinovat. Mai de mult, şeful guvernului

bavarez face o excursie invitat un prieten din copilărie, demisionează. Preşedintele francez

Sarkozy face o excursie invitat de un prieten şi nu demisionează etc. Totuşi un demnitar,

parlamentar condamnat e insuportabil. Dacă asupra unui funcţionar de stat german, Beamte,

pluteşte numai o îndoială, el poate deschide o acţiune inpotriva să. Azi legislativul şi

executivul, coordonate de PSD, dacă obţin controlul asupra justiţiei, dispare departajarea

clară a celor trei puteri în stat din democraţia de tip occidentală, catolică. Aşa zisul puci

parlamentar al premierului Ponta viza mai mult decât atâta, chiar şi Preşedenţia, instituţie

quasi divină în cele mai mari ţări ortodoxe, Rusia şi România. Având în vedere tradiţiile

politice catolice şi ortodoxe incompatible, antagoniste de o mie de ani, e imposibil, de spus,

ce-i bine sau rău, sau dacă UE/NATO n-ar trebui să respecte devălmăşia valahă, ca o altă

cultură politică, care a fost numai mascata cu succes de marxism, o ideologie de sorgite

occidentală, în vremea Războiului Rece religios, în spatele Cortinei de Fier, şi astăzi e din

nou vizibilă într-o ţară euro-atlantica.

Stat de Drept, ortodox/occidental

http://elenatomaxxl.blogspot.com/2017/11/viorel-roman-superioritatea.html

http://bentodica.blogspot.com/2017/12/stat-de-drept.html

STAT de DREPT, ortodox/occidental

La vest de Carpati, ardelenii, banatenii etc. se orienteaza spre Roma, la est, moldo-valahii

spre Moscova, asa ca partida ortodoxo-socialista PMR, PCR, FSN, PSD, ALDE e surprinsa

ca aderarea la UE/NATO 2007, creeaza zi de zi si in proportie de masa un „stat paralel si

ilegitim“, care saboteaza devalmasia traditionala, legitima.

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2017/11/mafia-paralela.html

De secole (1) Inalta Poarta de la Constantinol/ Moscova/ Occident decide asupra (2)

Domnitorului, Sefului PCR, FSN, Presedintelui de la Bucuresti, care se bazeaza pe (3)

boierii, mai nou baronii locali in Parlament, care dupa model apusean, sunt in UE si

proprietari si cu imunitate, asa ca incearca sa inpuna un presedinte de a lor, inpotriva

traditiei stramosesti. Vezi incercarea de al da jos prin referendum pe Basescu si de al

discredita pe Iohannis in zilele noastre.

http://www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-teze.aspx

Daca statul de drept ortodox in simfonie cu Biserica este vertical, Stapanul e de natura

divina si sursa de drept, cel occidental este orizontal, el se bazeaza pe contractul dintre

Impararat si Papa, Stat si Biserica, stat si cetatean. La ortodocsi Seful Statului si Bisericii e

alesul Celui de Sus, atatputernic, in centrul unui cerc (Stalin, Ceausescu). In vest s-a format

in timp o elipsa cu doua focare de putere, Papa si Imparatul, Statul si Biserica. Asa a inceput

democratia contractuala, ceea ce in orient se mimeaza, dar nu poate fi acceptata, pentru ca

lezeaza simfonia dintre Stat si Biserica. In vest s-a format de un mileniu o asa zisa

societatea civila, nimeni nu are puterea absoluta ca in est, ca la Moscova.

Din aceasta perspectiva, la Bucuresti statul de drept e hibrid, paralel, ortodox/occidental,

nici legal, nici ilegal, asa ca prim-ministrii, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor,

ministrii, senatori etc. penali, sunt victimele „statului de drept paralel si ilegitim“ (PSD),

strain de neam si tara. „Nu avem puterea fara justitie“ (senatorul Voiculescu), dar pentru ca

cercul Puterii se largeste spre o elipsa, in care focarul UE/NATO se implica, partidul moldovalaha

al d-nilor Dragnea si Tariceanu se intreaba: Spre est sau vest?

https://gradinaculecturi.wordpress.com/2017/04/12/dr-viorel-roman-semnele-vremiispreest-

sau-vest/

La formarea statului regelui de Hohenzollern, inpotriva Imperiului Rus si Otoman, a iesit la

iveala ca moldo-valahii nu-s europeni, ci orientali, si ca „Formele fara Fond“ blocheza

energiile neamului. vezi Actualitatea lui Eminescu:

http://www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=411

Dupa Marea Unire, cu o patrime din populatie prooccidentala, Biserica Unita cu Roma

spera ca ortodocsii moldo-valahii „se vor coace“ si vor rupe lanturile grele ale duhovniciei

si soborniciei moscovite si constantinopolitane, dar fara unirea cu Roma, cu Forme fara

Fond, tara e dezmembrata si reintegrata in Imperium Rus, in mantia rosie a marxismleninismului

fara Dumnezeu, pana in 1989, cand Lagarul ilegal, de trista amintire, se

destrama.

Speranta refaceri unitatii crestine, in vremea Fericitului papa Ioan Paul II si Gorbaciov, s-a

dovedit utopica, asa ca s-a instalat treptat o lehamite generalizata pe care o vedem si la

partida ortodoxo-socialista PMR, PCR, FSN, PSD, ALDE. In acest context, au romanii stat

functional sau unul esuat, care nu mai poate garanta sanatatea, invatamantul si locuri de

munca la cinci milioane plecate in vest ?

http://www.totpal.ro/viorel-roman-statul-la-romani-ed-a-ii-a/

Mai multe intrebari decat raspunsuri: Formele si fondul statal european sunt compatibile cu

ortodoxo-socialismul moldo-valaha, cu partidul ei? Care stat de drept, care focar de putere e

legitim si care nu in UE/NATO? Doua focare de putere intr-un stat democratic si societatea

civila sunt compatibile cu devalmasia stramoseasca, cu simfonia ortodoxa? Exista primejdia

destabilizarii si dezmembrarii statului cu Forme fara fond occidental?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_conspira%C8%9Biei_privind_dezmembrarea_Rom

%C3%A2niei

http://romanialibera.ro/opinii/comentarii/marele-plan--dezmembrarea-romaniei--consilierulpentru-

securitate-nationala-al-lui-trump---un-fost-consilier-al-lui-victor-orban----

opinie-442752

Sunt posibile forme statale orizontale, contractuale, occidentale cu continut oriental, cu

puterea unica, verticala? Ce-i de facut, daca laicitatea, masoneria, cultura, limba franceza,

engleza, nu mai garanteaza legitimitatea occidentala a statului paralel de la Portile

Orientului? Vechea dilema, spre Moscova sau Roma? Colonie rusesca, ca RPR, RSR,

URSSM, Republica Moldova, sau integrarea contractuala in Europa / UE?

https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet.pdf

https://www.academia.edu/28173741/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf

https://www.academia.edu/23211833/BISERICA_-_STATUL_Romania_2016

La Sainte-Alliance,

Sfânta Alianţă (Paris 1815-), din care Anglia si SUA n-au făcut parte, e prima organizaţie

internaţională a securităţii şi păcii cu scopul de a asigura valorile și dragostei creştine în

viaţa politică. Dezideratele ei sunt promovate în timp, prin crearea pe rând a Société des

Nations/Ligii, Societatea Națiunilor (Geneva 1919-) şi a Organizaţiei Statelor Unite/United

Nations Organization (New York City 1945-).

În ciuda a două secole de alianţă politică creştină internaţională, pe fundalul lipsei de unitate

milenară dintre catolici şi ortodocşi, civilizaţia anglo-mozaica, maritimă şi comercială, se

deosebeşte fundamental de cea continentala agro-industriala, germano-slava, de aceea nu-i

surprinzător că Marea Britanie părăseşte Europa şi că în USA se saboteza o nouă Sfânta

Alianţă.

Adepţii Brexit-ului afirmau că că sute de miliarde se pulverizează fără rost în Europa, iar

adversarii Sfantei Alianţe afirma că Trump divulgă secrete lui Putin. Nu-i surprinzător că

propaganda antieuropeana s-a întrecut în „Fake News“, nici ca sabotarea lui Trump sunt la

un nivel mai jos. Preşedintele SUA nu divulga secrete, el decide politica şi ce-i secret, sau

nu. Perfidul Albion n-are însă scrupule de o parte şi alta a Atlanticului: se non è vero, è ben

trovato.

Trump vrea să termine războiul din Orientul Apropiat, iniţiat de predecesorii lui, ceea nu se

poate realiza însă fără implicarea directă a ruso-ortodocsilor, musulmanilor şi israeliţilor.

Participăm astfel la încă un episod confuz al Chestiunii Orientale (1774-), sau cine

moşteneşte Imperiului Roman de Răsărit, Bizanţul, Califatul de la Istanbul. Pentru a percepe

dimensiunea conflictului trebuie să nu pierdem din vedere razboaile din Turcia, Siria,

Libanon, Israel, Palestina, Irak, Yemen, Libia, Tunisia, Georgia, Ucraina, Crimeea,

Transnistria, Moldova, fireşte fără a trece cu vederea sau uita tensiunile din ţările balcanice.

Sfânta Alianţă, Putin şi Trump

De întâlnirea, concordia dintre urmaşilor împăraţilor creştini ai Imperiului Roman de Răsărit

şi de Apus depinde noile sferele de influenţă, pacea Chestiunii Orientale şi a întregii lumi.

1815 tarul Rusiei, împăratul Austriei şi regele Prusiei au pus bazele „păcii eterne” creştine.

Războiul Crimeei a dinamitat însă Sfânta Alianţă, a permis ascensiunea Imperiului German

ÎI şi totul s-a năruit în razboiele mondiale. În folosul anglo-americanilor, care n-au participat

la Sfânta Alianţă şi nu accepta nici Imperiul German, nici alianţa ruso-germană, nici

expansiunea Rusiei în Mediterana, Asia.

2017 Vladimir Putin nu-i idolatru marxist-leninist, ci crestin practicant, şi nici Donald

Trump nu-i fidel Axis of Evil a neoconservatorilor anticrestini, aşa că o reeditare a Sfintei

Alianţei creştine e posibilă şi necesară. Din nou Crimeea, Chestiunea Orientală e nodul

gordian al intalegerii dintre singurele mari puteri intercontinentale, Rusia şi SUA/NATO.

Pacea depinde de refacerea unităţii creştine, pentru asta au luptat cruciaţii împotriva

expansiunii islamice secole de a rândul. Pentru recucerirea Constantinopolului de sub jugul

turco-musulman ruşii pravoslavnici au purtat şi ei opt cruciade şi ar fi fost învingători, dacă

nu se opunea vestul.

Dacă la prima Sfântă Alianţa s-au intales ortodocşi, romano-catolici, protestanţi şi au

facilitat, mai mult sau mai puţin, un secol de pace, cu atât mai mult ne putem aştepta în

zilele noastre, dacă nu la o pace eterne, cel puţin la un secol XXI fără ororile luptei de rasă

şi de clasa din secolului trecut.

Pentru România, care astepata vizita papei Francisc la un secol de la Marea Unire, o nouă

Sfânta Alianţă, restabilirea păcii în Chestiuna Orientală este o cestiune existenţială.

România şi La Sainte-Alliance

Conştient de factorul religios al politicii internaţionale, al Chestiuneii Orientale, Donald

Trump s-a dus în pelerinaj în Arabia Saudită, Meca e centrul spiritual al islamului, în Tara

Sfântă, centrul spiritual al israeliţilor, creştinilor şi islamului, la Roma, Sfântul Scaun al

catolicismului şi la sediul NATO/UE din Bruxelles.

Dar fără refacerea unităţii creştine, o Sfântă Alianţă între creştinii occidentali şi ortodocşi la

care să adere şi israeliţii, sunitii, şiiţii, Chestiunea Orientală (1774-) se va amâna ad

calendas graecas pentru că alianţa UK, Israel, Arabia Saudită şi UŞA e în conflict cu

inamicii din Siria, Iran şi Rusia, într-o situaţie de pat, nu de pace. Care pe care? Victimele

conflictului sunt creştinii, cărora papa Francisc şi Presdintele Vladimir Putin le acorda

sprijin necondiţionat şi Trump promite.

Din păcate Trump nu numai că a vizitat Moscova, a treia Romă, el este acuzat de serviciile

secrete şi presa anticreştina că vrea o Alianţă cu şeful Federaţiei şi Bisericii ruse, Putin,

protectorul creştinilor, în condiţiile în care Papa Francisc şi patrirahul Moscovei şi a întregii

Ruşii, Kiril au semant la Havana în 2016 o Declaraţie comună fără precedent de la Marea

Schisma din anul 1054. Un prim pas în refacerea unităţii creştine şi rezolvarea Chstiunii

Orientale.

Ortodocşii moldo-valahii fac parte încă de la început din Chestiunea Orientală şi după 500

de ani de guvernarea stupidă a Sultanului şi al patriarhului sau grec se integrează mai greu

în civilizaţia occidentală decât transilvănenii, mai ales că fac parte din comunitatea

duhovnicească şi sobornicească constantinopolitana şi moscovita. De aceea e pentru ei o

Sfântă Alianata şi refacerea unităţii creştine fără condiţii, promovată de papa Francisc, de

mare importanţă. Asta s-a văzut în timpul vizitei Fericitului Ioan Paul ÎI la Bucureşti şi la

aderarea la UE/NATO.

Aderarea de jure la civilizaţia europei occidentale este un mare pas înainte al României, dar

până va fi urmat şi de al doilea, de refacerea unităţii creştine, condiţio sine qua non a

aderării şi de facto la cultura aquiului comunitar, la codul canonic catolic laicizat,

modernizat, moldo-valahii, în primul rând, sunt dependenţi, partizani şi prizonieri atât ai

Chestiunii Orientale, ca ortodocşi lui Putin, cât şi ai NATO-ului, a lui Trump. De aici rezulta

interesul lor existenţial în refacerea Alianţei Creştine şi rezolvarea Chestiunii Orientale.

http://www.revistasingur.ro/altele/16404-viorel-roman-sfanta-alianta-putin-si-trump.html?

q=altele/16404-viorel-roman-sfanta-alianta-putin-si-trump.html

http://bentodica.blogspot.de/2017/02/putin-si-trump.html

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii

https://www.academia.edu/28173741/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf

https://www.academia.edu/27241088/Chestiunea_orientala

http://www.amosnews.ro/ce-asteapta-romanii-de-la-papa-francisc-2016-11-03

https://www.academia.edu/27240741/Occidentalizarea_lumii

http://www.prodiaspora.de/V5/index.php/proza/1456-viorel-roman-dezmembrarea-europei

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Napoleon-Hitler-Merkel-

VR-Agero-2016.htm

www.viorel-roman.ro

https://www.academia.edu/