DESCHIDE
UȘI, MAMĂ!
~*~
Un
cer de sefir acoperă drepți și nedrepți,
Toarnă
peste tot albastru elixir,
Raiul
și iadul sunt nevăzute, de ochi de om netreziți,
Viața
pe pământ este o luptă continuă între curați și pervertiți.
Prelungi
dăngăte de clopote, sparg bolta să ajungă la rai,
Martirilor
ce ați știut a fi redute, pentru un neam lăsat făr' de grai,
Se
strâng în largi cufere, recoltele de pe ogor,
Să
poți ajunge la grânele bune, tăiat tre' să fie înaltul mohor!
În
noapte s-aud ale îngerilor, bătăi de aripi,
Atunci
nedreptățiții, nu dorm,
Vorbesc
cu Dumnezeu mai ușor, prin ale vântului freamăt peste munți și ape,
Ferestrele
se deschid singure, perdelele se dau la o parte,
Lumina
îngerilor martiri, în case să intre, punând întunericului energetic zăvor.
Uitarea-i
alinare pentru suflete ciuntite, ce nu au putere să se uite la al ființelor
dragi măcel,
Dorm
criminalii în paturi herminate, îngerii coborât-au din cer,
Se
fac oameni, merg printre voi, ascultă și văd nevredniciile toate,
Înțelepciunea
divină depășește minte limitată de om, n-o aprobă defel.
Energia
aripilor lor, rămașii în suferință îl alină,
Viitorul
cibernetic forțează pe oameni să rămână înfipți în carcase, uitând de sufletele
lor,
Dreptatea-i
ca argintul viu turnat pe-o mătase,
Ce-i
luată de vânt, granulele-i se disipă unde nu e lumină.
Crime
nerezolvate de zeci de ani, își găsesc rezolvarea deodată în vis,
Dumnezeu
nu tăgăduie a oamenilor fraudă,
Judecătorii
au scapăt, păcatul cade pe strănepoții lor,
De
au ucis prin spadă ori condei, de mână de om vor fi uciși.
Deschide
uși, mamă, auzi-mă în ceas de rugăciune,
Iți
cer salvare de la un drum impus spre auto-distrugere,
În
vreme de prigoană, fii far pentru cei cu inimi bune,
Ce
știu în viață a naviga, cu tragedii cât munții în picioare.
Deschide
uși, mamă, ce-nchise-au fost demult,
Flămânzi,
goi și triști, luptându- se cu neputinți,
Din
bolțile de cer coboară ai dreptății viu argint,
Mătase
pe destinul plin de bolovani, așterne pentru oamenii cuminți.
Deschide
uși, mamă, largi cât să încapă o țară
De
oameni ce au fost furați, mințiți, de mii de ani manipulați,
Falși
lideri, caracatița corupției, au multiplicat, tentaculele ei ne-au băgat în
comă,
Dezbinați
ne-au vrut, deschide-ne ochii, să ne recunoaștem, cei însemnați!
Deschide
uși, mamă, să-mi întâlnesc din patru zări frații,
La
luptă promis-am că ne ridicăm, nu ne vom
uita vreodată morții,
În
era îndoctrinării, din holograme se ridică cruciații,
Toți
pentru unul suntem, eliminam din funcții de stat damnații!
Deschide
uși, mamă, în brațe să te strâng,
Nu
pot ajunge la tine, coboară pe pământ,
Voi
ști că ai venit în dimineața când soarele de vară,
Va
arunca scânteietoare raze-n ceață, criminalii în sulițile lor proptind.
~*~
Lora
Levițchi,
22
Iunie, 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu