„Latinitatea strigă din tranșee”
Jurnalistică
Magda
Ursache, scriitor
Art-emis
02 Iunie 2026
În acest nefericit context, când
comportamentul antinațional e apreciat, când se promovează neîntemeierea unei
familii, iar copilul e proiectat să devină de gen fluid și fără rădăcini
etnice, când limba română e atacată ca „un accident”, când ni se tot
repetă că trebuia să fim slavi întregi „în marea slavă”, nu slavi pe
jumătate,versul lui Octavian Goga din titlu sună testamentar.
Cineva m-a întrebat: „Istoria?
Ce nevoie ai de iluzia asta?”. Da, am nevoie de istorie. Mai ales
acum, când istoricii școlii Boia dau frâu liber imaginației mai ceva ca
romancierii, vrând să probeze ce nevrednici și nevolnici sunt românii, ce
nedemocrați sunt, ba chiar se folosesc de ChatGPT, care și el poate fi manipulat
de o întrebare dirijată în scopul intoxicării cu idei greșite.
Particularitățile etnice sunt negate în fel și chip. Un conferențiar
intellocrat se întreabă „Cum poate fi cineva român”, cu aluzie
livrescă la Charles de Secondat Montesquieu, care se întreba cum poate fi
cineva persan. Alt intellocrat scrie apriat că poporul român ar putea lua „un
Nobel pentru ratare”, deși el însuși a fost ministeriabil perpetuu, post-
decembrist. Guvernanții își ceartă țara, de parcă țara ar fi vinovată pentru
situația în care se află, iar parlamentarii votează umili, cu capu-n jos (din
282 deputați, au votat pentru 173, contra 101 și 6 abțineri, deci servilismul e
oarecum incomplet) Legea Vexler, care amenință și unitatea românilor, și
memoria lor.
În acest context, cum spuneam,
s-a întâmplat la Iași un vandalism cu miză simbolică: un bust modest al lui
Octavian Goga, de pe Bulevardul Copou, a fost demolat de angajații Ateneului
Tătărași, acum numit Ateneul Național Iași, noaptea, în 28 martie, 2026. Unde
l-or fi dus? Nu ni se spune unde. Bustul lui Goga o fi fost topit, ca statuia
lui Titu Maiorescu, în anii ocupației sovietice? În locul statuii, s-au pus
două ghene și două trotinete. Așadar, nu vrem Goga, vrem tomberoane, să
încapă-n ele, rupte foaie cu foaie, poemele „poetului pătimirii noastre”, după
exemplul deputatului Vexler, care a sfâșiat în patru, miercuri, 17
decembrie, 2025, afișul cu Eminescu, Goga, Mircea Eliade, Alecsandri ,
Kogălniceanu, Slavici, Xenopol. Gest mic, de om mic. „Un prost”, spune
Christian Schenk. Mie gestul mi se pare inteligent calculat, sfidător,
provocator. Un scenariu bun să trezească resentimente, ca să se probeze
așa-zisul antisemitism al românilor. Eu nu-i văd așa pe români. Dimpotrivă,
prea toleranți în războiul statuilor. Am scris, în pandemie, că războiul
medical e cel mai urât dintre războaie. Rectific: cel mai urât război e
războiul statuilor, dus de torționarii neomarxiști ai memoriei.
După Florian-jr., „Vârfurile
de lance ale antisemitismului românesc” ar fi Goga, Iorga, Nae
Ionescu, Crainic, Gyr, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia. Iată cum se roagă
pentru „rănile țării” umilite, însângerate ca Iisus pe cruce, singurul premiat
Goncourt al românilor, Vintilă Horia: „Pâinea noastră coaptă-n
bunătate/ Dă-ne-o ca și până-acum./ Fă-ne, Doamne, prin durere drum/ Ca unei
corăbii pe-nnoptate.” Se vede vreo umbră de fascism, de nazism, aici?
Și încă: „Pe mine nu m-au atacat reprezentanții nu știu cărei etnii sau
ai nu știu cărui regim politic. M-au atacat dușmanii omului.” Se vede
vreo umbră de antisemitism aici?
Un avocat din Arad, Bogdan
Ionescu, a înjghebat un ONG, „Asociația pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului și legionarismului”, după care a început plângeri penale:
cheamă „la tribonal” primării, consilii locale, ca să schimbe nume de străzi,
de biblioteci (Biblioteca publică „Octavian Goga” din Cluj), să mute de
colo-colo statui... Altceva decât povestea unui „drob de sare” nu-mi vine-n
minte. Care drob, dacă ar fi căzut, ar fi putut omorî pruncul nenăscut încă. Îi
putem spune și bolovanul de sare, de vreme ce Bolojan n-a reacționat. Nici
Demeter, ministrul Culturii, interesat de autonomia Transilvaniei și nu de
lupta lui Goga împotriva revizionismului maghiar. A reacționat, însă, Boc,
primarul Clujului, care nu s-a temut că-i pică-n cap drobul, cum i-a fost lui
Mircea Abrudean, tot clujean, preș. Senatului și semator de Cluj-Napoca, rămas
rece la afrontul deputatului Vexler. Se caută un nou premier? Îl aveți pe Boc,
nu pe Abrudean.
În „Convorbiri literare”,
din vara lui 2024, istoricul Mircea platon semna „Perspectivele lui Goga”, unde
avertiza că au crescut „generații oarbe, îngenuncheate”, cu ochii lipiți de
televizor, că „duhul rău al lămpii” deformează mintea elevilor și studenților.
La un sondaj stradal, unui elev i s-a arătat fotografia Nadiei Comăneci.
„Andreea Esca, a strigat, crezându-se victorios, anchetatul, iar altul nu știa
în ce secol trăiește.
Cine a dat miliarde pentru
tipărire de manuale alternative? Soros, filantropul. S-au eliminat din manuale
apărătorii intereselor naționale (dacă le apărăm suntem extremiști?), ca nu
cumva să devină extremiști, xenofobi, antisemiți copiii. Ba chiar, ca-n povestea
drobului de sare, copilul român nenăscut încă, dar antisemit prin ADN. Școala
Ardeleană a fost considerată toxică, deși Biserica greco-catolică a fost
biserica etnică atât de necesară, de vitală, Transilvanei.
Eminescu ? Să se citească
„Somnoroase păsărele” și-i destul. S-au căutat și se mai caută niscai naziști,
niscai fasciști ca Delavrancea, Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Rebreanu, Goga, cu
aceptarea tăcută a presei dependente de finanțări politice.
De 1 aprilie a.c., la ziua de
naștere a lui Octavian Goga, o angajată „Wiesel”, șefa serviciului de
cercetare, a dat un interviu la „Radio France International”: „Cel mai
simplu mi s-ar părea, a rezolvat „științific” problema Ana Bărbulescu, să nu
mai fie în manualul de Limba română”. Cine să nu mai fie? Goga, cine
altcineva? Duhul rău, cel ieșit din lampa radio, a acționat. Mircea Platon, pe
Facebook, a formulat un îndemn la trezire și trezvire. Ne-a arătat ce se
întâmplă „dacă nu ne trezim și nu începem să realizăm sistematic și sistemic
orice milimetru cedat inamicului, Celui viclean”. De duhul lămpii era vorba. Și
mă tem că parte din mass-media mainstream are ca ținte, de doborât
Educația, Învățământul, Cultura, Istoria.
După ocupație, Goga a fost
interzis total. Bustul de pe aleea oamenilor de seamă din Cișmigiu a fost
decapitat (de bolșevici, după ocupația sovietică a României. Ca o ironie a
Istoriei, bustul lui Goga de pe bulevardul Copou, a dispărut de multe săptămâni,
fără explicație. Istoria (ciclică și cinică) ne râde-n nas: Așa vă
trebuie dacă nu vreți să-mi învățați lecțiile. Zâzania, la Iași, a pornit-o
parlamentara Cosette Chichirău, userista sau liberala care se descălța în
Parlament, ca semn de protest. Halal mod elegant de a protesta! Cică Goga a
retras, prin decret-lege, cetățenia a 225.222 de evrei, numărați de Cosette la
bucată, bucată cu bucată. Poate nu-i rău să-i spună cineva coniței să ia
tălpile de pe Octavian Goga. Spun istoricii demni de crezare că regele Carol II
l-a adus la guvern, pentru a atenua fascizarea ca-n Germania și ca-n Italia și
tot Carol II l-ar fi trădat.
Hitler nu l-a dorit pe Goga. Se
vede treaba că politiciana traseisă habar n-are că, după Unire, I.C.
Brătianu s-a opus încetățenirii fără discernământ. Oct.Goga a guvernat
doar 43 de zile, iar anti-gogiștii Armand Călinescu, Const. Argetoianu, Gh. Tătărăscu
au continuat încetățenirea, dar atent și responsabil, nu la hurtă. Cât rău face
un cetățean nou-nouț ca Fritz, proaspăt lider USR, căruia nu-i place apelul la
unire, ci la dezbinare, vedem acum. Și ce vocal este ne-alesul nostru!
În vremi grele, ca ale noastre,
Goga, refugiat la Iași, conducea ziarul „România” al Marelui cartier al
Armatei. Generalul Prezan l-a prețuit. Elena Chiaburu, doctor în Istorie și
bibliotecar șef la Universitatea „Al.I.Cuza”, ne aduce aminte cum arăta Târgul
Ieșilor, dulcele, în anii 1916-1018, cu un milion de soldați ruși bolșevizați,
chipurile aliați, puși pe jafuri și violuri. Palatul Culturii era spital
militar. Bântuia tifosul. Goga stătea pe Stradela Sărăriei, nu-n palat regal.
Doamna Elena Chiaburu se întreabă de ce nu există, cum ar trebui, o plăcuță
comemorativă pe stradelă. Poate va fi una, plătită de Soros, pe casa unde a
copilărit Alina Mungiu, președinta SAR, adicătelea „Societatea Academică
Română”.
Goga, membru și vicepreședinte al
Academiei adevărate (a ținut cuvântarea la primirea lui Coșbuc) și
președinte al Societății Scriitorilor n-are parte de plăcuță comemorativă.
Ce-ar mai fi de scris în bold? Că studentul Goga a fost stipendiat de Emanoil
Godju și că premierul liberal de pe o zi pe alta, Ungureanu, a cedat o
avere, a lui Gojdu, lăsată românilor prin testament, ungurenilor lui? „Veniți,
ungurenii mei!”, chema la vot premierul-unguent.
De moartea lui Goga, în mai 1938,
cine se face vinovat? Nu Carol II? Chiar în anul trecerii dincolo, în februarie
1938, premierul trimisese o circulară care cerea autorităților să aibă grijă să
nu se întâmple gesturi ostile față de altă etnie, precizat israelită.
De moartea civilă a lui Goga se
ocupă Cosette Chichirău, care nu știe, pesemne, că Goga a fost condamnat la
moarte în contumacie de autoritatea austro-ungară, deranjată de lupta lui
pentru drepturile românilor ardeleni. Cum să-i placă cel supranumit apostolul
Unirii?
Și cât de fascist, nazist,
legionar, antisemit o fi fost (cum scrie pe plăcuța aninată de chichirăi și
chichirele de soclul statuii și eliminată de bărbați verticali), dacă Regina
Maria i-a trimis la înmormîntare cea mai frumoasă coroană, din crini albi? Dacă
nu știi, nu-ți băga capul în „mustul care fierbe”, coniță.
Lui Octavian Goga i se datorează
Unirea, dar și faptul că a contracarat, la Kiev, acțiunea ucrainenilor de a
anexa Basarabia. Goga a ridicat peste Prut primele școli românești, a tipărit
primele ziare, primele cărți cu grafie latină. Cu Hallipa, Ion Pelivan, Ion
Inculeț, Alexe Mateevici a fost în relații frățești, de frați de cruce. Goga a
scăpat ca prin minune de atentatul cu bombă, pus la cale (zic istoricii cu
carte) de Ana Pauker și executat de trei comuniști evrei, Max Goldstein, Saul
Osias, Leon Lichtblau. Au murit atunci ministrul Justiției, un episcop ardelean
și un senator regățean. Mulți răniți grav. Goga trebuia să deschidă
ședința și a întârziat. De ce? Pentru că-l oprise un țăran să-și spună păsul,
iar „poetul pătimirii noastre” îl asculta. Un țăran dintre țăranii pe care
Caramitru îi face „tembeli și ofticoși”. Țăranul i-ar spune juniorului că n-are
niciun Dumnezeu.
De mila
Goga a luptat în revista „Țara
noastră” pentru țăranii chinuiți sub jug austro-ungar și a ajuns deținut la
Seghedin, în iarna lui 1911. Acolo, în închisoare, a venit la el Caragiale,
care protestase pro-Goga, în „Situațiune penibilă”. În 1913, a fost arestat din
nou și dus la Seghedin. „Ele (capetele noastre, nota mea, Magda U.) pot
să cadă. Ardealul nu poate să cadă. Asta declara la București, în
februarie 1915, în cadrul „Ligii politice a tuturor românilor”.
Ce nu știe anti-gogoloaga
Chichirău e faptul că Poeta Vates a avut de suferit enorm pentru crezul său de
intens patriot, de vizionar inspirat divin. Era cetățean austro-ungar, așadar a
putut fi târât în „proces de înaltă trădare” și condamnat în contumacie (ca
Pamfil Șeicaru, prin sentințaTribunalului Poporului, unde activa nevasta
„disidentului” Brucan, Alexandra Sidorovici. Oare știe asta Mândruța lui
Brucan, care-l intervieva la nesfârșit pe falsul disident din Dămăroaia, alt
duh rău al lămpii Protv?)
Goga a fost simplu soldat în
Dobrogea. A plecat în Franța în 1918 și a revenit în 1919, în România Mare. Și
cine altul a luptat mai cu uitare de sine pentru Unitate, În Consiliul
Național pentru Unitatea Românilor, înființat la Paris de Take Ionescu, decât
Octavian Goga?
Închei acum cui spusa lui
Octavian Goga la dezvelirea primului bust al lui Eminescu în Transilvania
română, acum dispărut la fel ca bustul din Iași, virală pe Internet: „O
graniță se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui poet alături de
inimile tuturora.”
Alo, Primăria, puneți la loc, pe
Copou, bustul Poetului. Și nu oricum, ci cu gardă de onoare, așa cum merită.
Ieșenii vă vor susține.
--------------------------------------------------
sursa - https://www.activenews.ro/opinii/Magda-Ursache-lectie-pentru-anti-gogoloaga-Cosette-Chichirau-Latinitatea-striga-din-transee-Alo-Primaria-puneti-la-loc-pe-Copou-bustul-Poetului...
-205333 - 23 mai 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu