GÂND DE SEARĂ

ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN:

FAMILIA CREŞTINĂ CEA MAI TARE CETATE ŞI OBŞTE DUHOVNICEASCĂ DE PE PĂMÂNT

Dacă familia creştină păstrează cu sfinţenie dreapta credinţă şi este iubitoare de Dumnezeu, de rugăciune, de biserică şi de toate cele sfinte, ea formează cea mai tare cetate şi obşte duhovnicească de pe pământ. O asemenea familie, formată din părinţi credincioşi, în mod sigur va avea şi copii buni, sănătoşi, ascultători şi binecredincioşi. Numai trăind în marea familie a Bisericii lui Hristos şi într-o familie cu adevărat creştină, omul rezistă mai uşor în faţa ispitelor de tot felul şi a greutăţilor vieţii, biruind singurătatea şi tristeţea care îl lovesc aşa de mult pe pământ. De aceea a şi zis Domnul Dumnezeu: „Nu este bine să fie omul singur. Să-i facem ajutor asemenea lui” (Facerea 2,18).

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în familie și societate, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993, p. 11)

DASCAL SI GADE - Sfantul Ioan din Kronstadt

E curios ca oamenii suparaciosi, dupa agonia unei puternice si prelungite crize de mânie si dupa ce au trecut prin toate chinurile unei asemenea crize, devin blânzi si smeriti ca buni de pus la rana! Ceea ce este valabil pentru starile de mânie si rautate e valabil si în cazul altor patimi. Însusi Domnul ne-a aratat ca patimile se osândesc prin ele însile, mor de propria lor agonie. Asa sunt pedepsite trufia, invidia, ura, zgârcenia, arghirofilia. Fiecare patima îsi este siesi dascal si gâde în tot omul care o suporta.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 193.

„ŢIE, DOAMNE!”

  La sfârşitul fiecărei ectenii, preotul cheamă poporul să se dea în chip deplin Domnului Hristos, zicând: „Pe noi înşine, şi unii pe alţii, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!” La care poporul răspunde: „Ţie, Doamne!” Acestea sunt nişte cuvinte foarte importante, şi pot fi aplicate în multe împrejurări din viaţa omenească. Când ai sănătate şi spor la treabă, înalţă-ţi inima şi zi: „Ţie, Doamne!” Când oamenii te cinstesc şi te laudă, spune-ţi în sinea ta: „Nu eu merit asta, asta nu se cuvine mie, ci – Ţie, Doamne!” Când îţi trimiţi copiii la muncă ori la şcoală ori în armată, binecuvântează-i din pragul casei tale şi zi: „Îi dau în grijă – Ţie, Doamne!” Când te lovesc invidia omenească şi necredinţa prietenilor, nu cădea cu duhul şi nu ţine amărăciune în inima ta, ci zi: „Toate acestea le dau spre judecată şi dreptate – Ţie, Doamne!” Când mergi în urma sicriului ce poartă tot ce ai mai drag, păşeşte cu vitejie ca atunci când duci un dar celui mai mare Prieten, şi zi: „Acest suflet drag ţi-l aduc în dar – Ţie, Doamne!” Când se vor aduna asupra ta chipurile întunecate ale ispitelor drăceşti, şi suferinţelor, şi bolilor, nu deznădăjdui, ci spune: „Ajutor şi milă cer – Ţie, Doamne!” Când îngerul morţii va veni la patul tău, nu te speria – prieten este -, ci iartă-te cu această lume şi spune: „Sufletul meu pocăit îl dau în mâini – Ţie, Doamne!”

Sfântul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, Ed. Sophia, Bucureşti, 2002, pag. 230-231

PLIMBAREA IN NATURA - Sfantul Ioan din Kronstadt

Mergând în padure, în gradina sau pe o pajiste si vazând tinerele mladite ale plantelor, roadele pomilor, diversitatea florilor de câmp, priveste vegetatia cea lasata de Dumnezeu în întregul ei, ca pe o lectie de la care sa tragi învataminte. Fiecare arbore, cu fiecare an, se avânta în sus, prin puterea ce i-a fost data de la Dumnezeu, nu se întâmpla niciodata sa nu creasca; luând pilda, spune-ti: si eu trebuie sa cresc negresit, sa ma înalt moral mai sus, spre mai bine, spre desavârsire, cu fiecare zi si cu fiecare an, trebuie sa ma avânt spre Împaratia Cerurilor, spre Tatal Ceresc, prin puterea Domnului meu Iisus Hristos si prin Duhul Sau, Care viaza si lucreaza întru mine. Dupa cum o pajiste se împodobeste cu multime de flori, tot asa si pajistea sufletului meu trebuie sa se înfrumuseteze cu toate florile virtutilor. Dupa cum pomii dau în floare si apoi rodesc, si sufletul meu trebuie sa aduca roade de credinta si de fapte bune.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 101-102

Orban Viktor despre emigrant si Uniunea Europeana

https://youtu.be/zyOoM3dzBSA

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda