RECUNOAŞTEREA NAŢIONALITĂŢII ROMÂNE ÎN IMPERIUL OTOMAN

“Aceasta recunoastere explica dreptul de a se inchina in limba romana in biserici, de a avea scoli romane cu revizori si profesori români.

10 Mai 2018

113 ANI DE LA “I R A D E A” IMPERIALĂ DIN 9 MAI (PUBLICATĂ LA 10 MAI) 1905 CARE PREVEDEA RECUNOAŞTEREA NAŢIONALITĂŢII ROMÂNE ÎN IMPERIUL OTOMAN

„Şedinţa dela 24 Maiu a Camerii

Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub presindenţia dlui Gr. Triandafil.

Prezenţi 130 deputaţi.

(La intrarea generalului Lahovary, Camera isbucneşte în aplauze furtunoase, manifestându-şi astfel mulţumirea pentru aplanarea conflictului cu Turcia).

Dl preşedinte dă citirea telegramei de mulţumire pe care a trimis-o în numele Camerei române, Camerei deputaţilor din Italia, precum şi telegramei de mulţumire şi simpatie pe care Camera italiană a trimis-o, ca răspuns, Camerei române, - acestea cu prilejul chestiunei macedonene (Aplauze).

Dl Ion I. Brătianu: Sunt chestiuni cari trec peste luptele de partide şi chestiunile naţionale sunt de această natură. Comunicarea pe care ne-a făcut-o dl presedinte, îmi dă prilejul să spun că de acum câte-va zile voiam să aduc în dezbatere această chestiune. Atunci ministrul afacerilor străine m’a rugat să mai amân câte-va zile. Am fost fericit să primesc această cerere. În adevăr, aflu astăzi că ziarele turceşti au publicat o Iradea prin care se recunoaşte românilor  de a avea muktari (primari) şi comunităţi religioase.

Acest succes este datorit politicei noastre şi ne putem felicita.

Încă din 1902 cabinetele europene au fost sesizate printr’o notă, pe când eram ministru al afacerilor străine, de chestiunea Românilor din Macedonia. Aceste puteri ne au ajutat mult în acţiunea noastră. Politica noastră a fost susţinută fiindcă a fost dreaptă. De aceea trebuie s’o urmărim cu continuitate, mai cu seamă că interesele noastre sunt aceleaşi ca şi ale Europei. Ori care ar fi orbirea unor organe eclesiactice din Turcia, nu ne îndoim de isbânda definitivă a cauzei noastre. Ne exprimăm în acest moment recunoştinţa noastra factorilor cari au contribuit la acest succes al cauzei române, şi în primul rând marilor puteri. (Aplauze).

Dl M. G. Cantacuzino cere dlui ministru de externe declaraţiuni formale în privinţa succesului repurtat de România.

Iată declaraţiunile făcute de dl. General I. Lahovari, Ministrul afacerilor străine, atît în Cameră căt şi în Senat, în  chestiunea conflictului cu Turcia:

Conflictul care s’a ivit între noi şi Imperiul Otoman este drept a o recunoaşte, n’a fost provocat printr’un act al guvernului Imperial însuşi. El s’a născut din neobservarea de către valiul din Ianina a ordinelor date de Sublima Poartă, neobservarea care a atins grav demnitatea şi interesele statului român.

În adevăr, la Ianina am obţinut în 1902 instalarea unui consulat român şi avem şcoli române a căror deschidere s’a făcut tot cu autorizaţia guvernului imperial.

Valiul a văzut cu ochi răi instalarea conzulatului român şi a refuzat a recunoaşte pe revizorii noştri şcolari deşi ei aveau scrisorile de recunoaştere a calităţei lor semnate şi date de Alteţa Sa Marele Vizir de ministerul instrucţiunei publice otoman.

Mai mult încă, valiul, profitând de un incident ivit în zilele de Paşti, într’un sat român vecin de Ianina între Români şi Greci relativ la citirea rugăciunilor în limba română, şi-a permis a aresta pe revizorii noştri, sub pretext de instigaţiune; deşi ei nu călcase prin acel sat.

La protestările noastre a rezistat şi a rezistat chiar la ordinele ce i s’a dat de la Constantinopol, căci în loc de a-i pune în libertate i-a expulzat după teritoriul Imperiului şi i-a debarcat la Brindisi.

Simte ori cine ce atingere gravă această purtare a valiului aducea acţiunei noastre în Macedonia şi prestigiului nostru înaintea populaţiunei române din Turcia. Demnitatea Regatului suferea din această atingere şi o intervenţiune energică pe lângă Sublima Poartă se impunea.

Domnilor, astăzi când conflictul este rezolvat, să-mi daţi voe să nu vă arăt cât de acut devenise la un moment. Dar ne-am ştiut tari, simţând cu noi sufletul întregei naţiuni şi am persistat spre a dobândi satisfacerea aspiraţiunilor neamului.

În privinţa conflictului, însuşi de la Ianina valiul a primit ordin imperial ca, cu ocaziunea sărbătoarei noastre naţionale, să meargă la conzulatul român să facă vizită conzulului nostru încât neînţelegerea să fie uitată.

Revizorii expulsaţi vor fi repatriaţi şi readuşi la Ianina spre a-şi exersa misiunea lor de revizori ai şcoalelor române.

Aceasta pentru regularea incidentului de la Ianina.

Pentru însă ca asemenea conflicte să fie înlăturate pe viitor, M. S. I. Sultanul a binevoit a acorda un irade imperial, care a fost comunicat oficial şi a apărut eri 10 Maiu în toate ziarele din Constantinopol.

Prin acest irade Majestatea Sa, în înalta sa bunăvoinţă cătră populaţiunea română din Imperiu, a acordat recunoaşterea naţionalităţei sale cu drepturi civile pe picior de egalitate cu celelalte populaţiuni creştine după teritoriul otoman.

Această recunoaştere explică dreptul de a se închina în limba română în biserici, de a avea şcoli române cu revizori şi profesori români, de a constitui comunităţi alegând pe muktarii lor (primarii lor), de a avea delegaţi sau consiliile lor de administraţiune ale vilaetelor.  Astfel ziua de 10 Maiu însemnează încă o dată un mare progres al neamului. Este o zi fericită pentru Români.

Să-mi daţi voe, dlor, să constat că acest fericit rezultat a fost dobândit şi este datorit încordărei tuturor forţelor naţiunei române.

Aduc omagiile mele presei de toate nuanţele, care a ştiut a păstra tăcerea şi n’a împedicat negocierile relative la aplanarea conflictului prin destăinuiri şI polemici inoportune.

Mulţumesc majorităţei acestui parlament, care ne-a exprimat o încredere deplină prin calmul cu care a aşteptat soluţiunea unei chestiuni atât de gravă.

Asociez la mulţumirile mele opoziţia, care a arătat şi de această dată că în marele interese naţionale toţi Românii merg uniţi mână în mână.

Termin prin a arăta că România trebue să fie recunoscătoare către M. S. Sultanul pentru bunăvoinţa ce a arătat credincioasei sale populaţiuni de neam roman şi a adresa expresiunea recunoştinţei noastre către marile puteri cari au dat sprijinul lor dreptei cauze a Românilor.”

Din ziarul TRIBUNA, 15 mai 1905

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.