“Aceasta recunoastere explica dreptul
de a se inchina in limba romana in biserici, de a avea scoli romane cu revizori
si profesori români.
10 Mai 2018
113 ANI DE LA “I R A D E
A” IMPERIALĂ DIN 9 MAI (PUBLICATĂ LA 10 MAI) 1905 CARE PREVEDEA RECUNOAŞTEREA
NAŢIONALITĂŢII ROMÂNE ÎN IMPERIUL OTOMAN
„Şedinţa dela 24 Maiu a Camerii
Şedinţa se deschide la
orele 2.30 sub presindenţia dlui Gr. Triandafil.
Prezenţi 130 deputaţi.
(La intrarea
generalului Lahovary, Camera isbucneşte în aplauze furtunoase, manifestându-şi
astfel mulţumirea pentru aplanarea conflictului cu Turcia).
Dl preşedinte
dă citirea telegramei de mulţumire pe care a trimis-o în numele Camerei române,
Camerei deputaţilor din Italia, precum şi telegramei de mulţumire şi simpatie
pe care Camera italiană a trimis-o, ca răspuns, Camerei române, - acestea cu
prilejul chestiunei macedonene (Aplauze).
Dl Ion I.
Brătianu: Sunt chestiuni cari trec peste luptele de partide şi chestiunile
naţionale sunt de această natură. Comunicarea pe care ne-a făcut-o dl
presedinte, îmi dă prilejul să spun că de acum câte-va zile voiam să aduc în
dezbatere această chestiune. Atunci ministrul afacerilor străine m’a rugat să
mai amân câte-va zile. Am fost fericit să primesc această cerere. În adevăr,
aflu astăzi că ziarele turceşti au publicat o Iradea prin care se recunoaşte
românilor de a avea muktari (primari) şi
comunităţi religioase.
Acest succes
este datorit politicei noastre şi ne putem felicita.
Încă din
1902 cabinetele europene au fost sesizate printr’o notă, pe când eram ministru
al afacerilor străine, de chestiunea Românilor din Macedonia. Aceste puteri ne
au ajutat mult în acţiunea noastră. Politica noastră a fost susţinută fiindcă a
fost dreaptă. De aceea trebuie s’o urmărim cu continuitate, mai cu seamă că
interesele noastre sunt aceleaşi ca şi ale Europei. Ori care ar fi orbirea unor
organe eclesiactice din Turcia, nu ne îndoim de isbânda definitivă a cauzei
noastre. Ne exprimăm în acest moment recunoştinţa noastra factorilor cari au
contribuit la acest succes al cauzei române, şi în primul rând marilor puteri.
(Aplauze).
Dl M. G. Cantacuzino
cere dlui ministru de externe declaraţiuni formale în privinţa succesului
repurtat de România.
Iată
declaraţiunile făcute de dl. General I. Lahovari, Ministrul afacerilor străine,
atît în Cameră căt şi în Senat, în
chestiunea conflictului cu Turcia:
Conflictul
care s’a ivit între noi şi Imperiul Otoman este drept a o recunoaşte, n’a fost
provocat printr’un act al guvernului Imperial însuşi. El s’a născut din
neobservarea de către valiul din Ianina a ordinelor date de Sublima Poartă,
neobservarea care a atins grav demnitatea şi interesele statului român.
În adevăr,
la Ianina am obţinut în 1902 instalarea unui consulat român şi avem şcoli
române a căror deschidere s’a făcut tot cu autorizaţia guvernului imperial.
Valiul a
văzut cu ochi răi instalarea conzulatului român şi a refuzat a recunoaşte pe
revizorii noştri şcolari deşi ei aveau scrisorile de recunoaştere a calităţei
lor semnate şi date de Alteţa Sa Marele Vizir de ministerul instrucţiunei
publice otoman.
Mai mult
încă, valiul, profitând de un incident ivit în zilele de Paşti, într’un sat
român vecin de Ianina între Români şi Greci relativ la citirea rugăciunilor în
limba română, şi-a permis a aresta pe revizorii noştri, sub pretext de
instigaţiune; deşi ei nu călcase prin acel sat.
La protestările
noastre a rezistat şi a rezistat chiar la ordinele ce i s’a dat de la
Constantinopol, căci în loc de a-i pune în libertate i-a expulzat după
teritoriul Imperiului şi i-a debarcat la Brindisi.
Simte ori
cine ce atingere gravă această purtare a valiului aducea acţiunei noastre în
Macedonia şi prestigiului nostru înaintea populaţiunei române din Turcia.
Demnitatea Regatului suferea din această atingere şi o intervenţiune energică
pe lângă Sublima Poartă se impunea.
Domnilor,
astăzi când conflictul este rezolvat, să-mi daţi voe să nu vă arăt cât de acut
devenise la un moment. Dar ne-am ştiut tari, simţând cu noi sufletul întregei
naţiuni şi am persistat spre a dobândi satisfacerea aspiraţiunilor neamului.
În privinţa
conflictului, însuşi de la Ianina valiul a primit ordin imperial ca, cu
ocaziunea sărbătoarei noastre naţionale, să meargă la conzulatul român să facă
vizită conzulului nostru încât neînţelegerea să fie uitată.
Revizorii
expulsaţi vor fi repatriaţi şi readuşi la Ianina spre a-şi exersa misiunea lor
de revizori ai şcoalelor române.
Aceasta
pentru regularea incidentului de la Ianina.
Pentru însă
ca asemenea conflicte să fie înlăturate pe viitor, M. S. I. Sultanul a binevoit
a acorda un irade imperial, care a fost comunicat oficial şi a apărut eri 10
Maiu în toate ziarele din Constantinopol.
Prin acest
irade Majestatea Sa, în înalta sa bunăvoinţă cătră populaţiunea română din
Imperiu, a acordat recunoaşterea naţionalităţei sale cu drepturi civile pe
picior de egalitate cu celelalte populaţiuni creştine după teritoriul otoman.
Această
recunoaştere explică dreptul de a se închina în limba română în biserici, de a
avea şcoli române cu revizori şi profesori români, de a constitui comunităţi
alegând pe muktarii lor (primarii lor), de a avea delegaţi sau consiliile lor
de administraţiune ale vilaetelor.
Astfel ziua de 10 Maiu însemnează încă o dată un mare progres al
neamului. Este o zi fericită pentru Români.
Să-mi daţi
voe, dlor, să constat că acest fericit rezultat a fost dobândit şi este datorit
încordărei tuturor forţelor naţiunei române.
Aduc
omagiile mele presei de toate nuanţele, care a ştiut a păstra tăcerea şi n’a
împedicat negocierile relative la aplanarea conflictului prin destăinuiri şI
polemici inoportune.
Mulţumesc
majorităţei acestui parlament, care ne-a exprimat o încredere deplină prin
calmul cu care a aşteptat soluţiunea unei chestiuni atât de gravă.
Asociez la
mulţumirile mele opoziţia, care a arătat şi de această dată că în marele
interese naţionale toţi Românii merg uniţi mână în mână.
Termin prin
a arăta că România trebue să fie recunoscătoare către M. S. Sultanul pentru
bunăvoinţa ce a arătat credincioasei sale populaţiuni de neam roman şi a adresa
expresiunea recunoştinţei noastre către marile puteri cari au dat sprijinul lor
dreptei cauze a Românilor.”
Din ziarul TRIBUNA, 15 mai 1905
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu