Oravița
„Dura
lex, sed lex !”… „Justiţia e oarbă !”..., asta în
sigla în care Doamna e legată la ochi. La noi justiţia (capul!) e
handicapată..., cu acte în lege. De pe urma lor, handicap major, monşer, se
beneficiază,...ceva avantaje financiare.
„Orbirea”,
dar nu capodopera lui Elias Canetti ! Doamna care a înclinat balanţa e grea. A
făcut multe în cele două „epoci” şi, nu vrea la bau - bau (la mititica, la ţuhaus, la răcoare, la pârnaie, la facultă...).
Acolo trebuie îmbrăcată o altă uniformă, iar roba ar rămâne o amintire, dar, în
orice rău este şi un bine, s-ar bucura de pază sporită şi nimeni nu ar cuteza „să o ameninţe cu moartea.”
Pe la
diverse posturi (non-portocalii şi pro-portocalii) s-a putut zări o altă doamnă
blondă, care umbla bezmetică după ce-şi lepădase eşarfa de la ochi. Of!... „Orbirea”!
Un „nene”
şi-a schimbat numele. Cel vechi îi amintea de dictator, ... pare-se ceva legături de sânge, ...cel nou, probabil,
legături primejdioase. Doi, mai
mititei în fapte de corupţie, alături de cei citaţi, au adus leul la Cotroceni
şi au dat “puterea leului”! Animalul acesta (în ipostază de monedă şi hârtie...
de doi bani), la noi, era slab şi pricăjit. După verdict s-a întărit şi,
asemeni calului din basmele româneşti, şi-a scuturat blana, întrebându-ne: „ Stăpâne, unde să te duc?!”, iar
milioanele (hiperbolă, monşer !) de „biet român săracul/înapoi merge ca racul…”
vor răspunde: … „peste mări şi ţări”, acolo, alături de euro şi dolar, departe de
„lumea dezlănţuită”!
„Boborul” visează dreptatea lui Nae
Ipingescu care zicea: „Să nu mai mănânce
nimeni din sudoarea, bunăoară, unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază la masă
numai poporul, că el e stăpân”.
La „masa
verde”, oare?!...Răspuns: „fost-ai lele,
când ai fost…!”
Ce fac
astăzi ai tăi, maestre?!
Goe, „ticsit
de droguri”, alături de mamiţa care vorbeşte la telefon, la linia fierbinte, e
prins cu bacalaureatul. „Musai” cineva cunoaşte pe vreunul din „câmpul semantic al turbatului”! „Bravos naţiune!”
Zoe,
revenită „pe cai” vrea răzbunare. „Răzbel”…cătuşe,…ceva, în cel mai rău caz,
gen „noaptea de lăsatul secului” a lui Leonida şi Eftimiţa.
Prietenul
matale, stimate nenea Iancule, a scris:
“Viitorul şi
trecutul
Sunt
a filei două feţe,
Vede-n
capăt începutul
Cine
ştie să le-nveţe;
Tot
ce-a fost ori să fie
În
prezent le-avem pe toate,
Dar
de-a lor zădărnicie
Tu întreabă şi socoate.”
„Cică dă-i , Doamne, românului mintea de pe
urmă” şi pe urmă el votează la
fel (cf. Dan Mihăiescu - “Scrisoare către Caragiale” în Vatra Satului, nr. 25/ 2012).
Luni (27 august
2012), în parlament, aleşii noştri, s-au jucat „de-a v-aţi ascunselea”. Venim,
...nu venim, ...venim ...
Cei doi mari („nădejdea noastră” de mai
bine !!) nu erau acasă. Unul se ţine de „poante” în îndepărtata Africă, iar
altul o spune răspicat „nu plec din politică!”, după ce...”se jură că...”
Şi atunci eu cu cine votez?!
El, „boborul” va vota (sau nu!) în
decembrie de la „cel cu ţâţa-n gură, până
la cel cu barba sură...”, după listele (vechi sau noi?), iar moşii cei buni,
din luna cadourilor, ne vor aduce „ţara
de vis”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu