Vânzarea pământului românesc către
străini îngrijorează Europa.
Acapararea terenurilor ajunge pe masa
Comisiei
România este
pe lista statelor europene cele mai afectate de fenomenul acaparării
terenurilor arabile, arată un studiu realizat de Transnational Institute, care
va ajunge pe masa Comisiei Europene. Efectele sunt deja vizibile inclusiv
asupra securităţii alimentare.
Agricultura
România,
alături de Polonia, Ungaria şi Bulgaria, a devenit punctul fiebinte al Europei
din punct de vedere al fenomenului de acaparare a terenurilor arabile, cele mai
extinse exploataţii de teren arabil ajungând pe mâna unei categorii active de
investitori din care fac parte bănci, fonduri de pensii şi investiţii, cu
ajutorul unei noi clase de brokeri, intermediari şi speculatori, arată cel mai recent raport al Transnational
Institute (TI), un reputat institut de cercetare şi advocacy cu activităţi la
nivel internaţional care lucrează pentru Comisia Europeană.
Potrivit
studiului "Land Grabbing and land concentration in Europe", în
ultimii ani România a devenit o destinaţie atractivă pentru investitori, astfel
că numărul tranzacţiilor cu teren arabil a crescut de peste trei ori numai în
perioada 2005-2009. S-a ajuns astfel ca, potrivit estimărilor TI, 10% din
terenul agricol al ţării să fie în proprietatea unr cetăţeni din afara UE, iar
alte 20-30% să fie controlaţi de investitori din spaţiul comunitar.
Suprafaţa agricolă a
României utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 milioane de
hectare din care circa 8,3 milioane de ha reprezintă teren arabil.
"Distribuţia
fenomenului de acaparare a terenurilor pe teritorul UE este inegală, cu zone şi
ţări mai afectate decât altele. Semnalele preliminare indică faptul că
fenomenul de acaparare a terenurilor este concentrat în Europa de Est, cu
Polonia, Ungaria, Bulgara şi România ca puncte fierbinţi. (...) Acest proces
merge mână în mână cu apariția unei noi clase formată din bănci, investiții și
fonduri de pensii, precum și alți actori financiari care controlează o pondere
tot mai mare a terenurilor agricole europene. Nu numai că acești investitori
neobişnuiţi pe piaţa agricolă ridică întrebări referitoare la definiţia
fermierilor activi, dar au dat naştere şi unei noi clase de brokeri,
intermediari, speculatori și escroci care mediază interesele corporatiste și de
stat pe piaţa terenului arabil şi care beneficiază în mod direct de aceste tranzacţii",
se arată în raport.
Danezul care vinde
românilor terenuri în România. Care pot fi efectele?
…………………………………………..
Cazul Robobak în
România- 25.000 de ha şi mai multe cazuri de corupţie.
…………………………………………..
Cazul Generali şi
reducerea locuri de muncă din mediul rural
……………………………………………
Un model atipic de
agricultură în Europa. Libanezii de la Maria au cea mai mare fermă din ţară
…………………………………………..
Efecte asupra
consumatorilor finali
"Micii
fermieri formează coloana vertebrală a agriculturii europene: aceştia
consolidează securitatea alimentară prin producerea de alimente sănătoase și
abundente de proveniență cunoscută; sprijină suveranitatea alimentară prin
construirea piețelor locale și a lanțurilor alimentare mai scurte de
producători și consumatori, care reduc dependența de piețele globale și
vulnerabilitatea la șocurile prețurilor; protejează mediul și biodiversitatea
locală prin practicarea unei agriculturi diversificate şi aduc dinamism în
zonele rurale, prin generarea de locuri de muncă și susținerea vieții
comunității rurale", sunt motivele pentru care analiştii Transnational
Institute susţin că fermele de familie ar trebui încurajate.
De altfel,
TI face şi câteva recomandări de politici agricole de natură să sprijine micile
ferme europene. Acestea vor fi dezbătute cu factorii de decizie politică,
printre care deputații europeni și reprezentanți ai Comisiei Europene, în
cadrul unei reuniuni ce va avea loc pe 7 decembrie.
Alina Stanciu
Cititi articolul complect aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu