BEN TODICA: Alexandru Stanciulescu-Barda - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ

marți, 28 ianuarie 2020

Alexandru Stanciulescu-Barda - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ - DOAR O VORBĂ....

MULT

Sfantul Ioan din Kronstadt

Nenumarate sunt picaturile de ploaie care cad pe pamânt, dar toate vin din acelasi nor; multe sunt razele de lumina, dar toate iradiaza de la acelasi soare; multe sunt frunzele, dar copacul pe care cresc este unul singur; mult este nisipul, dar tot sta pe acelasi pamânt. Multi sunt oamenii si toti se trag dintr-un singur om – Adam – dar mai înainte de toate, de la Dumnezeu.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 224.

ANUL NOU

Cuviosul Bonifatie de la Teofania

Încheind anul care a trecut si întâmpinându-l pe cel nou, trebuie neaparat sa cugetam, cu inima înfrânta, astfel: zilele trecute ale vietii noastre s-au dus fara putinta de întoarcere, dar ce lucru bun am facut în ele? Vremea care a ramas ne apropie de batrânete, sfârsitul e nestiut, iar judecata lui Dumnezeu nu va întârzia. De aceea, fiecare dintre noi trebuie sa înceapa neaparat o viata noua în Iisus Hristos.

Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 124.

ANUL NOU

Cuviosul Bonifatie de la Teofania

Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 124.

TANAR SI BATRAN

Parintele Ilie Cleopa

De vedem la copacii cei tineri coaja neteda si plina de viata, iar la cei batrâni coaja plesnita, zbârcita, crapacioasa si aspra, si acest lucru întru gândirea tineretii si a batrânetii oamenilor sa ne aduca pe noi. Deoarece cu totii vedem cum oamenii cei tineri sunt plini de viata si au fata trupului neteda si vesela, iar oamenii cei batrâni au fata încretita si zbârcita, iar pielea trupului lor este aspra si cazuta în jos de batrânete, si acestea întelegându-le, din deosebirea vederii, sa ne aducem aminte de cele scrise de Sfântul Maxim Marturisitorul: „Toate sunt supuse timpului si prefacerii în aceasta lume”.

Parintele Ilie Cleopa, Opt cuvinte despre minunile lui Dumnezeu din zidiri, Ed. Episcopiei Romanului si Husilor, Roman, 1996, cap. cap. 4: Minunile lui Dumnezeu din lumea arborilor , p. 38-48

ANUL NOU

Cuviosul Bonifatie de la Teofania

Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 124.

CUVÂNTUL

Arhiep. Justinian Chira -

Fiecare cuvânt pe care-l trimiti în lume va zidi sau va darâma. Va înalta piscuri de lumina sau va face sa se deschida prapastii de întuneric. Va stârni binecuvântari sau blesteme înfricosatoare. Cu ce vom îmbogati noi chipul de lumina si de vis al lumii? Cu ce vom spori noi armonia si frumusetea vietii? Cu ce vom adânci noi taina cea mare din inima Universului?

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 109.

LUMINA ȘI ÎNTUNERICUL

-Sfantul Ioan din Kronstadt-

Aici pe pamânt, toate nazuiesc spre lumina soarelui, a lunii sau a focului, si nu vor, le e urât si tânjesc când se afla în întuneric; dar marea majoritate a oamenilor nu cauta lumina vesnica a Împaratiei Cerurilor si nu se înspaimânta de întunericul vesnic si de nepatruns; ba chiar multora le place sa fie în întunericul pacatului, si nu vin la lumina, ca sa nu se dea în vileag faptele lor. Fratilor si surorilor care ati cazut în întuneric, fie-va mila de sufletele voastre nemuritoare, nazuiti spre lumina vesnica, parasiti cât mai repede cu putinta întunericul vesnic, timpul zboara repede! „Eu sunt Lumina lumii; cel ce vine dupa Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vietii” (Ioan 8, 12). Cititi Evanghelia: iata soarele nostru!

Sfantul Ioan din Kronstadt, Liturghia: Cerul pe pamant, traducere de Boris Buzila, Ed. Deisis, Sibiu, 1996, p. 101.

PSALTIREA

- ARHIM. ARSENIE BOCA -

Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau învataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumnezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pacatelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii omenesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toate potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor.

Parintele Arsenie Boca, Parintele Arsenie Boca – mare indrumator de suflete din secolul XX, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2002, p. 140.

CONSTRUIREA LOCUINTEI

Sfantul Ioan din Kronstadt

Cel ce si-a construit o locuinta, dupa lege are dreptul sa locuiasca în ea. Noi suntem locuintele Creatorului nostru. El ne-a creat pentru El, caci „El toate le-a facut pentru slava Sa”; deci El este acela ce trebuie sa locuiasca în noi si nu diavolul, acest ucigas, hot si mincinos. „Vino si Te salasluieste întru mine” (din rugaciunea catre Sfântul Duh). „Noi vom veni la el si vom face locas la el” (Ioan 14, 23).

„Nu stiti, oare, ca voi sunteti templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste în voi?” (1 Corinteni 3, 16).

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea intru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 1995, p. 136

MORTI SI VII

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi ca nu este nici un mort printre cei vii si nici nu i se cuvine lui sa se gaseasca între ei, ci este scos afara din casa si din oras si îngropat în pamânt. Asemenea si sufletul ce a murit din pricina pacatului e dat afara sau chiar aruncat din obstea Sfintilor, din casa si cetatea Viului Domn, adica din Sfânta Biserica, cea „care este casa Dumnezeului celui Viu” (1 Timotei 3, 15). Caci e un lucru necuviincios sa stea acesta împreuna cu cei vii care cu dragoste si credinta vietuiesc si-I slujesc lui Dumnezeu. Asa precum sufletul este viata pentru trup, întocmai si harul Domnului este viata sufletului. Si precum vietuirea trupului se cunoaste din lucrarile trupesti, de pilda din miscare, din graire si din altele, asemenea si vietuirea sufleteasca se face cunoscuta prin faptele duhovnicesti. Adica prin pocainta adevarata, rugaciune, dragoste si frica lui Dumnezeu. Cerceteaza, crestine, prin aceasta întâmplare sufletul tau si vezi de nu cumva e mort. „Dupa cum trupul fara suflet este mort, tot asa si credinta fara fapte moarta este” (Iacov 2, 20-26).

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 195.

Mormântul

- Sf. Teofan Zăvorâtul -

Stând lânga mormânt, am patruns în el cu privirea mintii, si am vazut trup stricat, care s-a facut dezgustator în mormânt. Unde a pierit chipul atragator? Se vad doar oasele risipite, uscate si acoperite de putrejune. Am plecat de la mormânt cu necaz si amaraciune, mutându-ma cu gândul la vremea aceea când vom învia la glasul trâmbitei si Te vom proslavi pentru învierea cea gatita fiilor lui Adam, si am zis: „Lauda Tie, Doamne al tuturor!”

Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 206.

ÎNVĂȚĂTURA

Vezi ca un vas de lut raspândeste acel miros care s-a îmbibat în el de la început si, oricât de mult l-ai spala si l-ai curata, tot nu-si pierde izul. Din aceasta întelege ca asa se întâmpla si cu omul, caci el se aseamana cu un vas de lut. Cele pe care le-a învatat din tinerete, acelea le va tine si în restul zilelor sale. Daca va fi crescut în bunatate si în frica de Dumnezeu, asemenea va si trai. Iar de va învata a face raul, atunci si în viata sa va raspândi duhoarea naravurilor celor rele. Însa de vreme ce omul este aplecat spre rautate, el lesne le va deprinde din tinerete pe toate cele rele, daca nu va fi întors de la acestea cu frâul fricii si al pedepsirii si daca nu îsi va îmblânzi trupul cel înversunat. Aceasta pilda te povatuieste sa le dai copiilor tai cresterea cea buna si sa î i tii în frica si învatatura lui Dumnezeu, dupa cum ne sfatuieste Apostolul: „Parintilor, nu-i întarâtati pe copiii vostri spre mânie, ci cresteti-i întru învatatura si certarea Domnului” (Efeseni 6, 4).

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 96.

EVLAVIA

Vezi ca atunci când un om râvneste sa dobândeasca un lucru, îl cauta cu multa sârguinta. De pilda, daca cineva doreste sa primeasca cinstea sau bogatia lumii, el doar pentru acestea se va stradui, purtându-le în inima si în cugetul sau. Asemenea si cel ce nazuieste la o viata crestina evlavioasa, numai de ea se va îngriji, zi si noapte învatându-se în Cuvântul lui Dumnezeu si rugându-se Lui pentru a o dobândi. Caci oglinda unei vieti cucernice este Sfântul Cuvânt al Domnului, în care ni se înfatiseaza adevarata evlavie si adevarata pagânatate, precum si calea necredinciosilor si a celor dreptslavitori. De aici înveti sa te cerci pe tine, întrebându-te de voiesti tu oare cu toata râvna „sa traiesti cucernic în Hristos Iisus” (2 Timotei 3, 12) ori nu se gaseste în tine aceasta nazuinta mântuitoare. Daca nu este si nici nu te straduiesti a o dobândi, atunci sa fii încredintat ca nu porti nici un fel de evlavie în inima ta, nu esti din ceata credinciosilor si nu ai nici o partasie cu Hristos, iar numele de crestin nu-ti va fi cu nimic de ajutor.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 125.

PRIORITĂȚI ÎN VIAȚĂ

Viata noastra e un joc de copii, nu însa unul nevinovat, ci culpabil. Fiindca, desi avem minte sanatoasa si ne cunoastem scopul vietii, nu dam importanta acestui scop, ocupându-ne de lucruri vane si fara noima. De aceea am spus ca viata noastra este un nescuzabil joc de copii. Lacomia ne face sa ne pasionam de mâncare si bautura, în loc sa le folosim pe acestea pentru alimentatia strict necesara a trupului si pentru sustinerea vietii trupesti. Ne pasionam de haine, în loc sa ne multumim a ne acoperi decent trupul, ferindu-l de actiunea nociva a stihiilor; ne pasionam de argint si de aur, tezaurizându-le sau folosindu-le drept obiect de lux si placere, în loc sa le întrebuintam pentru satisfacerea unor necesitati, iar surplusul sa-l dam saracilor; ne pasionam de locuintele noastre si de multimea obiectelor care le împodobesc bogat si cu fantezie, în loc sa ne multumim cu un adapost sigur si decent si cu lucrarile decente si strict necesare traiului; ne pasionam si de calitatile noastre spirituale: minte, imaginatie, vorbire, dar le folosim numai pentru slujirea pacatului si desertaciunilor lumii acesteia; slujim ceea ce este pamântesc si corupt, în loc sa ne punem însusirile în primul rând în slujba lui Dumnezeu, a cunoasterii de Dumnezeu, preaînteleptul Creator a toata faptura, în slujba rugaciunii – rugându-L, cerându-I si preamarindu-L pe Dumnezeu pentru a ne arata unii altora iubire si respect; si numai dupa aceea, si doar în parte, pentru a sluji lumea aceasta, cea care va ramâne cândva în urma noastra. Ne pasionam de cunostintele noastre asupra zadarniciilor lumii si, pentru a ni le înmulti, pierdem timpul pretios, care ne este dat pentru a ne pregati pentru vesnicie. Nu arareori ne „pasionam” de serviciu, de îndatoririle noastre , dar nu în sensul ca ni le-am îndeplini corect, ci dimpotriva, fara silinta, superficial, lucrând mai mult în interes personal, pentru a obtine un profit. Ne pasionam dupa oameni aratosi, sau dupa frumoasele reprezentante ale sexului slab, folosindu-ne de ele în jocul patimilor noastre; ne pasionam de timp, care trebuie folosit cu întelepciune, fara a-l irosi în jocuri si distractii; ne pasionam, în sfârsit, de noi însine, facând din noi un fel de idoli, înaintea carora ne închinam noi însine si pentru care cautam si alti închinatori. Cine ar fi în stare sa ne descrie si sa ne deplânga nemernicia, imensa desertaciune careia îi slujim, nenorocirea careia i ne daruim de bunavoie? Ce raspuns vom da nemuritorului Împarat, lui Hristos, Dumnezeul nostru, Care va veni în slava Tatalui Sau sa judece viii si mortii, sa dea în vileag tainele inimilor, sa primeasc a raspunsul nostru pentru toate câte am facut si am zis? Vai noua! Vai noua, celor ce purtam nunele lui Hristos, dar care nu avem nimic în noi din duhul lui Hristos! Care purtam numele lui Hristos, dar care nu urmam învatatura Evangheliei Sale. Vai noua, „nepasatori la astfel de mântuire” (Evrei 2, 3)! Vai noua, ca nu avem credinta crestineasca, speranta si iubire crestineasca! Vai noua, cei ce am iubit veacul acesta fatarnic si trecator si care nu ne-am aratat râvnitori sa mostenim veacul celalalt, cel ce urmeaza mortii noastre cu trupul stricacios, veacul de dincolo de „perdeaua” de carne pe care o vedem acum.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 169-170.

DUREREA SUFLETULUI

Sfantul Sofronie Saharov

Oamenii loviti de o boala incurabila, de cancer, de exemplu, îsi duc viata într-un chin atroce; dar cei ce simt în ei prezenta pacatului care îi separa de Dumnezeu sunt chinuiti de o durere înca si mai mare. Ei se socotesc „mai rai decât toti oamenii”. Si atunci o noua energie se iveste înauntrul lor, nascând rugaciunea de pocainta care se poate ridica la o asemenea intensitate, încât mintea se opreste si cuvintele înceteaza. Ramâne numai un singur strigat: „Mântuieste-ma! Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul!”.

AS VREA SA MOR AICI

Compozitorul Arvo Part

Am cunoscut un baietas care s-a întâmplat sa ajunga într-o zi într-un loc foarte placut, un loc serios, oarecum, si frumos. Un baietas care avea, poate, vreo zece ani. Si iata ca el a spus: „Aici e atât de bine si frumos; as vrea sa mor aici”. Avea înca toata viata înainte! De unde astfel de gânduri? Însa aceasta a fost un fel de pauza… În viata lui s-a deschis dintr-odata ceva neobisnuit pentru dânsul si el a grait asa. Iata. Pentru ca un calculator sa scoata un asemenea gând, cu totul nou, ar fi trebuit sa faca miliarde de calcule în fiece secunda, iar calculatoarele cele vechi ar fi avut nevoie de câteva zile, pe când în sufletul omenesc se naste dintr-odata un astfel de gând. Vedeti, ce bogatie, ce masinarie avem sub stapânirea noastra… nu stiu unde… si în inima, si în cap, si în trup în acelasi timp… Si muzica e un fel de limba straina mai ciudata; ea traduce, într-un chip oarecare; în toate aceste situatii, ea este ca un fel de mijlocitor.

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii în puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 113-114

SAMANTA

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi ca o samânta care a cazut pe pamânt moare si, încoltind, rasare din tarâna. Pilda aceasta îti arata deslusit ca si trupurile noastre mor si sunt îngropate, însa cu puterea lui Dumnezeu vor învia din nou la vremea cuvenita si se vor învesmânta în haina nemuririi. Apostolul asa ne-a propovaduit despre acestea: „Se seamana întru stricaciune, învie întru nestricaciune; se seamana întru necinste, învie întru slava; se seamana întru slabiciune, învie întru putere; se seamana trup firesc, învie trup duhovnicesc” (1 Corinteni 15, 42-44). Asadar, sa stai drept si sa te întaresti întru credinta, asteptând învierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 76

OMUL SUFERIND

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi, iarasi, un om plin de rani si de puroaie rau mirositoare. Întoarce ochii tai spre sufletul pacatos, care raspândeste o duhoare cu mult mai mare decât a trupului celui împutit. Precum sunt ranile si puroaiele pentru trup, asa sunt pentru suflet pacatele si nelegiuirile. Asculta ce graieste Prorocul: „Faradelegile mele au covârsit capul meu, ca o sarcina grea s-au îngreuiat peste mine; împutitu-s-au si au putrezit ranile mele din pricina nebuniei mele” (Psalmul 37, 4-5). Putoarea trupului e nesuferita pentru noi; duhoarea sufletului e nesuferita pentru Dumnezeu. Noi ne scârbim si fugim de putoarea cea trupeasca; din pricina duhorii sufletesti se scârbeste si se departeaza Duhul lui Dumnezeu. Aceasta iarasi te povatuieste sa te feresti de pacat. Iar daca simti ca sufletul s-a molipsit de lepra pacatuirii, chiar de „stai departe”, sa-ti ridici glasul catre Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Izgonitorul tuturor bolilor sufletesti si trupesti, asa cum au facut cândva leprosii, dar nu numai cu gura, ci si cu inima, si sa te rogi: „Iisuse, Învatatorule, miluieste-ma!” (Luca 17, 12-13). Asa, Cel Ce i-a curatit pe acei leprosi va curati si lepra sufletului tau, caci El este milostiv si asculta glasurile noastre, ale sarmanilor. De aceea a si venit în lume, ca sa ne izbaveasca pe noi de pacatele noastre. Nici o lepra a pacatului nu poate fi atât de mare încât preaînteleptul si atotputernicul nostru Tamaduitor sa nu voiasca sau sa nu poata a o curati cu milostivire.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 78

Păcatul și boala

Tot omul pe pamânt boleste de lingoarea pacatului, de orbirea pacatului, de turbarea pacatului. Si cum pacatul ia de cele mai multe ori forma rautatii si a trufiei, trebuie sa ne purtam cu tot omul stapânit de pacat ca si cu un bolnav, cu îngaduitoare iubire. Iata un adevar important pe care de cele mai multe ori îl uitam. Ba chiar procedam de-a-ndoaselea: sporim raul adaugându-i propria noastra rautate, trufiei îi opunem propria noastra trufie. În felul acesta sporeste la noi raul, nu se micsoreaza, nu se vindeca, boala se întinde si mai mult. Miluieste-ne, Doamne! Miluieste, Doamne, omenirea!

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 43-44.

Busuiocul și isopul

Busuiocul si isopul (mai ales busuiocul) – cele mai de seama plante la popoarele ortodoxe din Balcani, sunt simboluri ale sufletului celui drept, care, odata cu îmbatrânirea si vestejirea trupului, dau o mireasma puternica, pentru ca aceste doua plante au o mai mare si mai placuta mireasma când se usuca decât atunci când sunt verzi. Busuiocul se foloseste si la sfintirea apei. În acest caz el simbolizeaza buna mireasma harica a lumii celei de Sus, care prin puterea Crucii fereste apa de alterare.

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 43-44.

CĂUTARE

- SF. IOAN DE KRONSTADT -

Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua” (Matei 6, 33). Cum, în ce chip sa cautam mai întâi Împaratia lui Dumnezeu? Iata cum. Sa presupunem ca vrei sa faci un drum undeva, pentru o treaba oarecare, mergând pe jos, cu un vehicul sau pe apa; roaga-te lui Dumnezeu sa-ti calauzeasca mai întâi caile inimii si dupa aceea pe cele ale calatoriei pe care vrei sa o faci, sa te îndrepteze mai întâi pe caile vietii, potrivit poruncilor Sale. Trebuie sa doresti aceasta din toata inima si sa te rogi de mai multe ori în acest sens lui Dumnezeu. Cunoscându-ti dorinta sincera si stradania de a-I respecta poruncile, Domnul îti va îndrepta, putin câte putin, toate caile tale.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 257.

DRAGOSTEA

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi dragoste fierbinte, fie la o femeie-mama pentru copilasii ei, fie la o pasare pentru puisorii sai, fie la fiare si dobitoace pentru odraslele lor. De la aceasta întâmplare, ridica mintea ta spre dragostea lui Dumnezeu pe care El o are pentru om – faptura Sa cuvântatoare, zidita dupa chipul Lui. Daca în fapturile Sale Domnul a pus o astfel de iubire – precum a dat, de pilda, mamelor pentru copiii lor –, atunci cu cât de neasemuit mai mare este dragostea pe care El Însusi o are pentru om, pe care l-a facut dupa chipul si asemanarea Sa? Din aceasta izvodire întelegem ca Dumnezeu îi pune dinainte omului atâtea binefaceri, încât acestea nu doar ca nu pot fi însiruite, ci nici cu mintea nu pot fi patrunse. Negraita Sa dragoste tocmai prin aceea se arata, ca El atât de mult râvneste mântuirea noastra, atât de mult ne rabda pe noi, pacatosii, cu atâta nazuinta ne asteapta pocainta, cu atâta milostivire si bucurie îi primeste pe cei ce se caiesc si cu atâta neîngaduinta îi pedepseste pe cei ce nu se pocaiesc! „Caci într-atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica” (Ioan 3, 16). Iata de ce El Însusi ne spune prin Prorocul: „Oare îsi va uita femeia pe pruncul sau, astfel încât sa nu-i fie mila de odrasla pântecelui ei? Dar chiar daca o femeie ar uita acestea, Eu pe tine nu te voi uita – zice Domnul” (Isaia 49, 15). Aceasta iubire parinteasca a Tatalui Ceresc îl veseleste pe cel drept, iar pe cel pacatos îl mângâie si îl povatuieste sa nu deznadajduiasca de a Sa milostivire, ci, mai mult decât atât, îl îndeamna sa alerge la El cu pocainta si cu încredintare sa astepte mila Lui.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 62

CĂMARA

- Sf. Nicolae Velimirovici -

Cămara este, în înţelesul obişnuit, chilia monahului ori o cameră de mici dimensiuni, tăinuită, din casă. Înăuntrul omului această „cămară” este inima. „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta” (Matei 6, 6) şi acolo roagă-te, dar nu precum făţarnicii care se roagă ca să fie văzuţi de oameni. Intră în inima ta cu mintea, şi acolo unde eşti doar tu, aruncă toate lucrurile cele din afară şi te dedă pe de-a-ntregul la rugăciune către Domnul Dumnezeu..

ÎMPĂTIMIREA

- Sf. Ioan de Kronstadt -

Împatimirea sufletului de cele pamântesti si trupesti pâna la uitarea de Dumnezeu vine de la diavolul, care face ca, atunci când ni se leaga inima de cele pamântesti si trupesti, ea sa devina vasul spurcat al patimilor, în loc sa priveasca cu chibzuinta spre cele de Sus si sa fie vas duhovnicesc si templu al Duhului Sfânt. „Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona” (Matei 6, 24), lui Dumnezeu si averilor lumesti, lui Dumnezeu si trupului, lui Dumnezeu si lumii, lui Dumnezeu si desfatarilor; de aceea, a sti sa-ti conduci trupul si inima este stiinta stiintelor si arta artelor. Sunt când trup, când suflet. Ce nestatornicie! Câta nerecunostinta! Ce lene! Si câta îndelunga-rabdare de la Dumnezeu! Dar oare cât timp voi fi schimbator ca luna sau ca un caleidoscop? Întareste-ma, Doamne, fa-ma sa stau pe piatra poruncilor Tal e!

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 239.

LIMITA UMANA

Parintele Arsenie Boca

Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. De altfel, singurul leac al vietii, s-o scape de naruire, numai sfintenia ramâne. Sfintenia este si efectiva si preventiva. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca.

Sfintenia, tare seamana a sanatate originara, o stralucire lina a spiritului. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste, unde lipsesc si Iisus Îsi pierde rabdarea. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei.

Parintele Arsenie Boca, Parintele Arsenie Boca – mare indrumator de suflete din secolul XX, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2002, p. 156

Chipul prietenului

- Sf. Nectarie de Eghina -

Prietenul este un om bun, cu suflet sanatos, care cugeta cele drepte, fiind iubitor de virtute, integru in ce priveste deprinderile sale morale, fidel iubirii, sincer in cuvinte, statornic sufleteste, sfetnic vrednic, curajos, iubitor de adevar si dreptate. Prietenul, este asemenea [in toate] celui cu care se afla intr-o legatura de prietenie; socoteste ca bucuria prietenu¬lui este si bucuria sa, iar tristetea acestuia este propria sa tristete; avand o sensibilitate deosebita, sim¬te starea de spirit a prietenului si indura, la randul sau, ceea ce patimeste acesta; pricepe inainte ca prietenul sa-i faca marturisirea si alearga in ajutorul lui inainte ca acesta sa-l roage; se ofera fara preget spre a-l ajuta in lucrurile lui si-l sprijina atunci cand este in primejdie.Prietenii prietenului sau sunt si prietenii lui, iar dusmanii acestuia sunt si dusma¬nii lui; sare in apararea prietenului sau si se pune in pericol pentru el. In trupul lui se afla salasluindu-se sufletul prietenului sau.

Este un sfetnic bun, spune intotdeauna ceea ce este folositor si se ingrijeste de cinstea si renumele prietenului; cele pe care priete¬nul lui le socoteste sfinte sunt sfinte si pentru el si respecta cele pe care prietenul sau le socoteste a fi vrednice de cinste.Prietenul adevarat este un acoperamant puternic, si cel care-l afla, afla o comoara. Prietenul este cel mai de pret dintre toate. Prie¬tenul adevarat este bogatie nepretuita, mai de cinste decat oricare dintre cele ce pot fi dobandite; nu exista masura pentru frumusetea lui. Prietenul, atat in necazuri, cat si in imprejurarile fericite ale celui care-i este prieten, ramane acelasi. Prietenul adeva¬rat aduce lauda celor vrednice de lauda si le acuza cu indrazneala pe cele de necinste.Euripide spune:„Prietenii nu au nimic exclusiv al lor – cei care au ajuns sa fie [prieteni] cu adevarat -, ci toate lucrurile le sunt comune. Nimic nu este mai bun decat un prieten sincer.Sfatul lui este mai puternic decat un medicament, vindecand sufletul ranit si inima intristata a prietenului; cuivintele sale sunt remedii datatoare de viata. Prietenul cel bun poate sa faca bine atat sufletului, cat si trupului prietenului sau. Prietenul bun si-a pus sinele pentru toate cate lipsesc celui pe care-l socoteste prieten, si atunci cand i se face bine, arata recunostinta, iar cand [celalalt] greseste, incearca sa indrepte deplin [greseala].Prietenul ajunge sa fie cugetul, simtirea si ochiul celui socotit prieten.Prietenul este perso¬nificarea virtutii. Nu este cu putinta ca cel care este prieten sa fie rau“.Sfantul Grigorie Teologul spu¬ne:„Prietenul credincios este o comoara insufletita o gradina imprejmuita, un izvor pecetluit care se deschide din vreme in vreme pentru a te impartasi de el; nu pot sa-i numesc prieteni decat pe cei care sunt buni cu adevarat si care s-au imprietenit cu noi pe temeiul virtutii“.

Despre prietenie

- SF. NECTARIE DE EGHINA -

Prietenia este iubirea sufletului sanatos fata de un alt suflet sanatos. Prietenia este sfanta, curata, nevinovata, fidela, neschimbatoare, sincera, temerara, adevarata, vesnica. Prietenia este o virtute, pentru ca isi are salasul in ethos si in buna educatie a sufletului sanatos; caci nu se uneste decat cu virtutea si este iubitoare de virtute, imbratisand-o si ramanand cu ea in veci.Prietenia, ca virtute, se lasa atrasa de ceea ce-i este asemenea si isi afla odih¬na in virtutile care se inrudesc. Prietenia este legatura dintre suflete asemanatoare. Este o patimi¬re a sufletului drept-cugetator, care se leaga printr-o iubire puternica de cei care-i sunt dragi, unind prin dorinta, intr-o singura realitate, sufletele care prin firea lor au tendinta sa fie despartite. Prietenia are un ethos statornic, ce nu face concesii.Priete¬nia este un anume fel de placere morala care indul¬ceste sufletul. Prietenia indura orice, prin compasi¬une si solidaritate. Aristotel a spus:„Prietenia este un suflet care locuieste in doua trupuri“.

Prietenia este mai puternica decat iubirea nascuta din inru¬dire, fiindca iubirea din inrudire este rodul necesi¬tatii, pe cand prietenia apartine liberei alegeri. Prietenia impune evlavia fata de cele pe care prietenii le considera a fi sfinte, curatie in modul de vietuire, integritate in ceea ce priveste deprinderile morale, fidelitate in caracter, statornicie in decizii, sinceritate in cuvinte, indrazneala in sustinerea a ceea ce este corect si folositor si in a spune adevarul. Prietenia este sustinatoarea pe pamant a bunastarii si fericirii a doi oameni buni, pentru ca prietenia nu poate sa se nasca prin firea ei decat intre oameni buni.Platon spune:„Prietenia este armonia in cuget, cat priveste rele bune si drepte, alegerea aceluiasi mod de viata, a aceluiasi fel de gandire in ceea ce priveste optiuni¬le [de viata] si faptele, unirea in cuget in ceea ce priveste impreuna-vietuirea in respect, partasia atat la bine, cat si la rau“.

Exista trei feluri de prietenie: in acord cu virtu¬tea, din interes si din obisnuinta, dar cea mai buna este cea in acord cu virtutea; pentru ca cea mai sta¬tornica iubire este cea intemeiata pe virtute.

IMNELE BISERICII

Sfantul Sofronie Saharov

„Tine-ti mintea în iad si nu deznadajdui”. Este o lucrare grea, dar aceasta este calugaria adevarata. Acesta este continutul tuturor imnelor Bisericii. Prin imne, prin tropare exprimam neputinta, stricaciunea noastra (tine-ti mintea în iad) si cerem de la Dumnezeu mila Lui (nu deznadajdui). Oricare alta stare fata de Dumnezeu este straina duhului Ortodoxiei, ascezei Bisericii Ortodoxe. Toata vietuirea noastra este recapitularea rugaciunii: „Numai noi am pacatuit si numai Tie ne-nchinam”.

Sfantul Sofronie Saharov, Cunosc un om in Hristos â€“ Parintele Sofronie de la Essex, traducere de Pr. Serban Tica, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 235

Despre prietenul nesincer

- Sf. Nectarie de Eghina -

Prietenul nesincer este un om interesat, neiubitor, viclean, egoist, ipocrit, purtand masca prieteniei pentru a avea parte de foloasele de pe urma ei; minte atunci cand spune ca sustine prietenia, si ascunde viclesug inauntrul lui cand vorbeste despre devotament. Are pretentia ca prietenii sa-l ajute, dar el insusi refuza sa-si ofere sprijinul atunci cand prietenul i-l cere, inventand o mie de pretexte. Isi arata prietenia atunci cand prietenului ii merge bine, dar la necaz se dezice de el. Isi aduce aminte de el atunci cand ii merge bine si vrea sa afle, fara a-l vizita, noutati despre el, urandu-i fericire celui deja fericit, sanatate celui sanatos, faceri de bine celui care savarseste binele si slava celui care are parte de ea; trimite daruri bogate celui bogat si vrea sa dea dovada ca este prieten cu orice pret, numai de ochii lumii. Dar uita de acesta de indata ce ajunge in necazuri, nemaivrand sa intrebe si sa afle vesti despre el; si, desi locuieste in vecinatatea lui, isi pierde interesul fata de el. Il evita si il blestema; il acuza ca a ajuns in necaz din cauza neroziei; iar daca acela a cazut in vreo boala, il uita, si daca se afla la ananghie, isi intoarce fata de la el; cand [prietenul lui] ajunge intr-o stare umila, il defaimeaza si cand devine sarac, il trece cu vederea, iar vazandu-l flamand, nu-i poarta de grija si nu face milostenie cu el nici cand este gata sa moara.

Unul ca acesta este un prieten nesincer.

Despre prietenul viclean, rau si pervertit

- Sf. Nectarie de Eghina -

Prietenul viclean este un om de nimic si periculos. Acesta nu are nimic sanatos in sufletul lui; pentru el, nimic nu-i sfant, nimic cuvios; este necredincios, rau, viclean, pervertit; dispretuieste sinceritatea, pe buzele lui poarta viclesug si minciuna; cugeta la cele viclene, iar inima sa cerceteaza cele de rusine; cuvintele lui sunt lingusitoare si gandurile inselatoare. In vorbe isi arata prietenia, dar intr-ascuns planuieste impotriva celui socotit prieten. Isi defaimeaza prietenul si cu flacara vicleniei raspandeste rautati [despre el]; cu privirea incordata, cugeta cele necinstite si buzele lui vor fi mereu de partea raului. Acesta este un cuptor de rautati pentru prieten; in fata aceluia, isi indulceste graiul si in cuvinte isi arata exagerat admiratia fata de el, dar mai apoi gura sa isi va retrage spusele si vorbele lui vor zamisli multa sminteala.

Prietenia celui rau si viclean este mai cumplita decat dusmania, pentru ca de aceasta din urma te poti feri, pe cand de [prietenia celui rau] nu; prietenul viclean nu difera cu nimic de ucigas, pentru ca amandoi fac raul intr-ascuns. Prietenul viclean esta nesatul; chiar de si-ar distruge cu totul prietenul, tot nu s-ar satura; este sfruntat pentru ca, desi face rele uneltind si destramand casa celui care s-a increzut in prietenia lui, nu-i este rusine sa poarte pe buze numele prieteniei si sa i se infatiseze aceluia ca prieten, desi il uraste fara masura. Este nemilos, pentru ca viscerele celui viclean nu pot suporta prietenia. Prietenia „prietenului” rau este asemenea ruginii: il roade pe prieten cat timp este in viata.

PENTRU INFORMAREA DUMNEAVOASTRA!

VA ROG SA ALOCATI 5 MINUTE PENTRU A CITI URMATOARELE INFORMATII, SI SA LE TRIMITETI MAI DEPARTE TUTUROR CELOR APROPIATI VOUA

DUPA CE ANI DE ZILE A SPUS PACIENTILOR CA CHIMIOTERAPIA ESTE SINGURA CALE PENTRU A INCERCA (CUVANTUL CHEIE E A INCERCA !) SA SE ELIMINE CANCERUL, JOHN HOPKINS (NOTA Andrei- Celebra Universitate americană ) S-A HOTARAT SA PREZINTE SI CALEA ALTERNATIVA DE TRATAMENT A MALADIEI.

Cu totii avem celule canceroase in corp.

Aceste celule nu apar, insa, la testele standard daca nu sunt in numar de miliarde.

Cand doctorii spun bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase in corpul lor dupa tratamentele efectuate, inseamna doar ca testele sunt incapabile sa le masoare deoarece nu mai sunt in numar detectabil.

Celulele canceroase apar in corp de 6 pana la 10 ori in timpul vietii unui om.

Cand sistemul nostru imunitar este puternic, celulele canceroase sunt distruse si astfel este impiedicata multiplicarea lor si formarea de tumori.

Cand este diagnosticat cancerul, inseamna ca persoana respectiva are deficiente nutritionale multiple. Aceste deficiente pot sa apara din cauze genetice, a noxelor din mediul inconjurator, a alimentatiei si stilului de viata gresite..

Pentru a preintampina deficitele nutritionale multiple , este necesara schimbarea dietei si administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la intarirea sistemului imunitar.

Chimioterapia presupune "otravirea" celulelor canceroase cu rata mare de crestere, dar astfel sunt distruse si celulele sanatoase cu crestere rapida din maduva spinarii, tractul gastro-intestinal,etc, iar organe importante ,cum ar fi ficatul, rinichii, inima sau plamanii pot fi iremediabil afectate.

Radioterapia distruge celulele canceroase, dar, in acelasi timp arde, cicatrizeaza si distruge celule, tesuturi si organe sanatoase

Chimioterapia si radioterapia vor reduce, la inceput, dimensiunea tumorilor.

Folosirea indelungata a acestor tratamente nu va duce, insa, la distrugerea definitiva a lor.

Cand in corp se acumuleaza prea multe "deseuri" toxice rezultate in urma chimio- si r adi o-terapiei, sistemul imunitar este fie compromis, fie distrus, iar pacientul poate muri din cauza unor infectii banale si a compli cat iilor lor.

10.

Chimioterapia si terapia cu radiatii pot favoriza mutatii genetice in celulele canceroase care le fac foarte rezistente la tratament, si greu de distrus. Interventiile chirurgicale pot determina diseminarea ( imprastierea ) celulelor canceroase la alte organe (metastaze )...

11.

O metoda foarte buna de lupta impotriva celulelor canceroase este de a le infometa, adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica.

CELULELE CANCEROASE SE DEZVOLTA CU:

ZAHAR

Eliminand din alimentatie zaharul, se elimina astfel una din cele mai importante surse de hrana a celulelor canceroase .Inlocuitorii de zahar, indulcitorii sintetici cum ar fi zaharina sau alte produse ( Nutrasweet, Equal, Spoonful, etc ) au ca baza aspartamul ( E 951), o substanta chimica daunatoare. Un inlocuitor natural al zaharului ar fi mierea de albine si melasa, dar in cantitati moderate. Sarea de bucatarie contine adaosuri chimice pentru a avea culoarea alba.. Alternativa ar fi sarea de mare ..

LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE

Laptele favorizeaza productia de mucus in corp, in special la nivelul tractului gastro - intestinal.

Cancerul este hranit de acest mucus.

Renuntand la lapte si produsele derivate si consumand lapte de soia neindulcit, celulele canceroase "mor" de foame .......

PH ACID

Celulele canceroase "infloresc" in mediu acid . O alimentatie preponderent carnivora induce un pH acid in corp, si ar fi mai bine sa se consume peste si pasare in cantitati mici, decat carne de vita sau porc.

Carnea mai poate contine substante administrate animalelor: antibiotice, hormoni de crestere si paraziti, ce dauneaza in special persoanelor cu cancer

O dieta bazata 80 % pe legume proaspete consumate ca atare sau sub forma de suc, grau integral, seminte, nuci si fructe schimba pH-ul corpului in alcalin. 20 % din alimentatie poate fi din alimente gatite, inclusiv fasole boabe . Sucurile proaspete din legume asigura necesarul de enzime digestive, usor absorbabile, care ajung la nivel celular in 15 minute de la consumare si care hranesc si favorizeaza cresterea de celule sanatoase.

Este bine sa se consume sucuri proaspete de 2-3 ori pe zi

Enzimele sunt distruse la 40 grade Celsius.

Evitati cafeaua, ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari de cofeina.

Ceaiul verde este o alternativa foarte buna, avand si proprietati anti-canceroase.

Cea mai buna bautura este APA-purificata sau filtrata pentru a fi astfel eliminate toxinele sau metalele grele ..

Apa distilata este acida, deci evitati-o !

12.

Proteinele din carne sunt dificil de digerat si necesita o cantitate mare de enzime digestive.

Carnea nedigerata ramane in interiorul intestinului, intra in putrefactie si se creste astfel cantitatea de reziduuri toxice din corp.

13.

Celulele canceroase sunt acoperite de un perete gros de proteine ...

Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie duce la eliberarea de cantitati din ce in ce mai mari de enzime; acestea ataca proteinele din peretele celular si permit astfel celulelor specializate sa distruga aceste celule canceroase .

14.

Unele suplimente nutritive ajuta la intarirea sistemului imunitar, cum ar fi: IP6 (inozitolul sau vitamina B9, continut de taratele de grau, seminte, nuci), Essiac (ESSIAC este o formula din plante ce a fost utilizata din anul 1922 de o sora medicala din Canada numita Rene Caisse pentru a ajuta pacienti cu afectiuni grave.

Cele opt plante din reteta originala sunt: ciuline sfant, radacina de brusture, laminaria, trifoi rosu, ulm cu coaja neteda, radacina de revent turcesc, nasturel, macris marunt), antioxidanti, vitamine, minerale, etc., toate stimuland imunitatea sa lupte si sa distruga celulele canceroase.

Alte suplimente cum ar fi vitamina E produc apoptoza sau moartea programata a celulelor, metoda naturala a corpului de a scapa de celulele bolnave, nedorite si inutile.

15.

Cancerul este o boala a mintii, corpului si spiritului.. ..

Gandirea pozitiva si o fire activa ajuta pe cel care lupta cu cancerul sa supravietuiasca.

Furia, neiertarea si amaraciunea "construiesc" un mediu stresant si acid in corp.

Trebuie sa invatam sa avem un spirit iubitor si iertator, sa ne relaxam si sa ne bucuram de viata !

16.

Celulele canceroase nu se pot dezvolta in prezenta oxigenului.

Facand exercitii fizice zilnice si de respiratie, oxigenul ajunge a danc, la nivel celular.

Terapia cu oxigen este foarte importanta pentru distrugerea celulelor canceroase

A T E N T I E

1. Nu introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde.

2. Nu congelati apa

3. Nu puneti in microunde recipiente cu capace de plastic ....

Dioxina este o substanta ce provoaca cancer in special la sani.

Este extrem de toxica pentru celulele corpului.

Dioxina este eliberata din plasticul sticlelor cu apa introduse la congelator.

Recent, Dr. Edward Fujimoto, manager al programului de sanatate din cadrul Castle Hospital, a vorbit, in cadrul unei emisiuni TV, despre pericolele care pandesc sanatatea

A vorbit despre dioxina si raul pe care il poate face...

Sa nu se incalzeasca mancarea la cuptorul cu microunde in vase de plastic.....

Este vorba, mai ales, de mancarea ce contine grasime.

A recomandat, in schimb, folosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a incalzi mancarea.

Se obtin aceleasi rezultate, dar fara dioxina.

Acesta este un material ce ar trebui trimis tuturor celor care sunt importanti in viata voastra.

BEN TODICA

marți, 28 ianuarie 2020

Alexandru Stanciulescu-Barda - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ - DOAR O VORBĂ....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu