Ioan Miclău-Gepianu: VERSURI UNIVERSALE, DE-A PURURI
MÂNGÂIETOARE,
ÎN LIRICA EMINESCIANĂ.
~*~
Somnoroase păsărele...
Somnoroase
păsărele
Pe
la cuiburi se adună,
Se
ascund în rămurele –
Noapte
bună!
Doar
izvoarele suspină,
Pe
când codrul negru tace:
Dorm
și florile-n grădină –
Dorm
în pace.!
Trece
lebăda pe ape
Între
trestii să se culce –
Fie-ți
îngerii aproape,
Somnul
dulce!
Peste-al
nopții feerie
Se
ridică mândra lună,
Totu-i
vis și armonie –
Noapte
bună!
1883
Peste Vârfuri
Peste
vărfuri trece lună,
Codru-și
bate frunza lin,
Dintre
ramuri de arin
Melancolic
cornul sună.
Mai
departe, mai departe,
Mai
incet, tot mai încet,
Sufletu-mi
nemângâiet
Îndulcit
cu dor de moarte.
De
ce taci, când fermecată
Inima-mi
spre tine-ntorn?
Mai
suna-vei dulce corn,
Peste
mine vre odată?
1883
Cu mâine zilele-ți adaogi...
Cu
mâine zilele-ți adaogi,
Cu
ieri viața ta o scazi
Și
ai cu toate astea-n față
De-a
pururi ziua cea de azi,
Când
unul trece, altul vineri
În
astă lume a-l urma,
Precum
când soarele apune
El
și răsare undeva.
Se
pare cum că alte valuri
Cobor
mereu pe-același vad,
Se
pare cum că-i altă toamnă,
Aceleași
frunze cad.
Naintea
nopții noastre îmblă
Crăiasa
dulcii dimineți;
Chiar
moartea însăși e-o părere
Și
un visternic de vieți.
Din
orice clipă trecătoare
Ăst
adevăr îl înțeleg,
Că
sprijină vecia-ntreagă
Și-nvârte
universu-ntreg.
De-aceea
zboare anu-acesta
Și
se cufunde în trecut
Tu
ai ș-acum comoara-ntreagă
Ce-n
suflet pururi ai avut.
Cu
mîne zilele-ți adaogi,
Cu
ieri viața ta o scazi,
Având
cu toate astea-n față
De-a
purure ziua de azi.
Priveliștile
sclipitoare,
Ce-n
repezi șiruri se diștern,
Repaosă
nestrămutate
Sub
raza gândului etern.
1883
~*~
Cu dragul și
gândul mă apropiu de o scriitoare,
care rsăspune
la frumosul nume,
Melania Rusu
Caragioiu
La vârsta de 90
de ani.
15.ianuarie, 2022.
De la arhiva bibliotecii ”Mihai Eminescu”
Australia
Ioan Miclău-Gepianu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu