„România
educată”… Aoleu! „Untold”-ul meu !
Luminița
Arhire
06
August 2023
„Sute de spectatori au rămas pe dinafara
«Cluj Arena» la concertul susținut vineri seara la «Untold» de trupa americană
«Imagine Dragons», după ce nu au mai fost lăsați să intre, pentru că a fost
atinsă capacitatea stadionului. Nimeni nu se aștepta la un asemenea succes de
public. Cluj Arena s-a umplut rapid cu mult înainte de concert, iar spectatorii
au ocupat inclusiv scările de acces, inclusiv cele de ieșire. Mulți au ascultat
concertul de pe scările exterioare ale stadionului. «Nu a fost loc să mai arunci
un ac. Așa stadion plin ochi nu a mai fost niciodată la niciun concert», a spus
un spectator”. (Cluj 24. ro, 5 august 2023)
„115.000 de oameni au cântat la unison
piesele celor de la «Imagine Dragons». Rockerii americani au umplut stadionul
în câteva minute. Pentru că au ajuns prea târziu, mii de spectatori au ascultat
concertul din afara arenei. A fost si un mic incident pirotehnic din cauza unor
artificii. Spectacolul a continuat după ce focul a fost stins”. (Observator
News. ro, 5 august 2023)
În 1985, pe stadionul „Petrolul” din
Ploiești, a fost un spectacol al „Cenaclului Flacăra” care a avut un sfârșit
tragic. O furtună iscată din senin a smuls acoperișul scenei pe care se
desfășura spectacolul, ploaia a început brusc iar mulțimea de tineri, compactă,
s-a repezit către ieșire. A fost dezastru, căci 6 oameni au murit și 100 au
fost răniți în învălmășeala și precipitarea de a se evacua stadionul. Cu acest
spectacol, „Cenaclul Flacăra” (cel vechi) și-a încheiat suita de manifestări
itinerante, care cunoșteau, la acea dată, un nemaipomenit succes... căci nu s-a
mai permis organizarea de noi manifestări iar Adrian Păunescu a fost repudiat.
Fiul acestuia, Andrei Păunescu, povestește următoarele:
„Totul a început cu furtuna, nu aceea
shakespeariană, ci una ruptă din ceruri și continuată pe stadion, unde
acoperișul scenei s-a prăbușit și, ulterior, mulțimea s-a bulucit către porți.
Acolo s-a închis murmurul și a cotropit urletul…”[1]. Pe stadion erau 10 000 de
oameni... nu 70 000, ca pe Cluj Arena, ci de vreo șapte ori mai puțini.
Mai târziu, în plină „democrație”
euro-atlantică, pe data de 30 octombrie 2015 avea să se petreacă, în clubul
„Colectiv” din București, o altă tragedie, înregistrând mult mai multe victime:
un show pirotehnic modest, de interior, scăpat de sub control (aș zice, totuși,
că nici astăzi circumstanțele producerii incendiului nu sunt pe deplin
lămurite) a dus la moartea a 65 de tineri și rănirea gravă a altor 150.
În club erau circa 400 de persoane... (în
spațiu închis, ce-i drept...) Și, la fel, în încercarea disperată de a se
evacua, tinerii au călcat pe un covor de alți tineri. Ei bine, după incendiul
de la „Colectiv”, cu urmări atât de tragice, premierul Ponta a demisionat... la
fel a făcut și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Iar în mod
tradițional, cetățenii deveniți brusc activi din punct de vedere civic au urât
din ficați PeSeDe-ul și l-au diabolizat pe Piedone, care se presupune că avea
coada îmbârligată cu acesta. Sloganul „# Corupția ucide !” a răsărit pe străzile
marilor orașe și a înflorit pe boxerii pentru circulat în metrou ai „marelui
maestru al combinațiilor civice” Floooooorin Bădițăăăă!
Imediat după dezastrul de la „Colectiv”,
preocupat de soarta Clujului său drag, primarul Emil Boc a dispus controale ca
să se asigure că toate cluburile din oraș sunt O.K. în ceea ce privește
situațiile de urgență care ar putea, Doamne ferește, apărea! A afirmat „că va
trimite Poliția Locală să facă verificări suplimentare” și a fost necruțător în
concluzii: „...se va trece la închiderea localurilor cu probleme”.
Au trecut 18 ani de atunci... și iată ce
citim astăzi în presa clujeană:
„Foarte fain «Untold» 2023. Mi-am luat
bilet pentru Imagine «Dragons», e gata concertul, încă nu am intrat. Toate
intrările blocate, capacitatea depășită. Sunt curioasă cine îmi va da banii
înapoi? Dar celor care au venit din țări străine?”[2]… și:
„Haos total la festivalul «Untold» din
Cluj-Napoca. În timpul concertului «Imagine Dragons», mii de oameni au rămas
blocați în afara arenei, pe teritoriul ei și în jurul ei nefiind posibilă
deplasarea. Evident, s-au vândut mult mai multe bilete decât ar fi putut să
încapă în parcul din centrul orașului Cluj-Napoca”[3].
M-am uitat la marea de tineri de pe
stadion... m-am gândit la intrările blocate, la scările pline-ochi de
puștani... într-o asemenea aglomerație un oarecare incident care ar fi produs
panică într-un punct, s-ar fi amplificat rapid. La „Colectiv”, au intrat 400 de
persoane deși s-a declarat, pe propria răspundere, de către patronii clubului,
o capacitate maximă de 80 de persoane... știu, o să-mi spuneți că erau într-un
spațiu închis, iar eu voi răspunde că incidentul din 1985, de pe stadionul
„Petrolul”-Ploiești, stă mărturie pentru realitatea tristă că pericolul există
și în aer liber, nu trebuie neapărat să te afli între patru pereți. Oare câte
bilete peste capacitatea stadionului au vândut organizatorii «Untold» ? E o
întrebare legitimă... dar banii, din câte se spune, n-au miros...
Din fericire, primarul Emil Boc, mulțumit
de fenomenul «Untold» , a declarat după prima seară: „Calitatea actului
artistic a fost absolut excepțională. Per ansamblu, lucrurile sunt de calitate.
Evenimentul este sigur, deci nu am observat niciun fel de incident major”.
„Calitatea actului artistic a fost absolut
excepțională” zice primarul Boc. Și-apoi... de ce nu? Este vorba acolo de niște
„monștri sacri” ai adolescenților, desigur... dar și de niște „artiști” cu un
repertoriu chiar excepțional, adică de-un jeg lingvistic insuportabil... chiar
insuportabil. N-ar știut până ieri că „se egsistă” un „artist” numit Gheboasă.
Într-un fel, neștiind că așa ceva este posibil, trăiam mai liniștită. Dar ieri
l-am văzut și l-am auzit. Iar, în trena „artei” sale, am văzut și auzit cum mii
de fete din public rotunjeau frumos între buze „versurile” ... (sau nici nu
știu cum să le spun ăstora): „Ooo, ce țigancă frumoasă / Cum dă din gă**ză /
Filme de groază...”.
Eu cred că așa zisul-artist nici nu
contează în bâlciul ăsta... și câți or mai fi ca el, la fel de inepți, la fel
de grobieni, la fel de neînsemnați, lăsând o urmă lipicioasă, scârboasă, de
limacși în derivă pe ecranul cotidianului -ei vor dispărea așa cum au apărut...
În timp ce miile de fete extaziate de mizeria rostogolită de pe scenă, acelea
sunt protagonistele istoriei noastre, căci acelea abia acum deschid ușa și
intră în viață. Iar ele reprezintă speranța României pentru viitor... adică, nu
frumusețea și delicatețea amprentei feminine, nu decența și discreția, nu
licărul din aburul misterului... nu, nu... căci acestea toate sunt depășite, ci
versurile „Pi**a mea e o mașinărie războinică/ care vrea să își facă dreptate,
cu cacofonie cu tot, câștigând premiul de poezie Mihai Eminescu, în anul de
grație 2022!
P.S. Anca Murgoci scrie așa pe platforma
„DC News”. Ro”: „În orice caz, Gheboasă este unul dintre cei mai apreciați
trapperi din România. Iar versurile sale nu sunt capodoperă (mă gândeam și eu
la asta - n.n.), dar nu sunt versuri care îndeamnă la consum de droguri,
violențe, viol sau alte lucruri de acest fel (! - n.n.)”. Îmi pare rău s-o
contrazic pe distinsa jurnalistă, dar cred că n-a ascultat destul Gheboasă
pentru a-și forma o opinie. Căci aceste „nemuritoare strofe” tot lui Gheboasă
îi aparțin: „...Astăzi avem droguri și pi**e/ Nimeni nu poate să reziste…/
Eu sunt Gheboasă din junglă/ În trecut am tras doar pungă/ Acuma tragem doar la
dungă/ Și facem banii pe lângă/ ca să ne-ajungă.// Droguri și pi**e// Pe
droguri și pi**e am golit un card/ Cre’ c-am făcut un infarct miocard...” etc.
Ei, cam așa, „stimată” Anca Murgoci...
Corolar
Vai, îmi cer scuze... am greșit când am
presupus că doamna Ana Murgoci de la „DC News” nu este „consumatoare” de Gheboasă...
acum, după ce m-am mai documentat cred că dânsa, dimpotrivă, are studii
universitare în lirica acestui „artist”, ba chiar și-un masterat absolvit cu
succes! Căci dânsa este o admiratoare plină de emoție a acestuia și face o
analiză complexă a operei sale poetice. Adică, iac-așa:
„Versurile lui Gheboasă poate nu sunt de
cea mai înaltă factură, dar oamenii care își dau ochii peste cap uită de
folclorul românesc care nici el nu stă prea bine la capitolul versuri. Ne dăm
de ceasul morții când auzim ce scoate pe gură Gheboasă și spunem că
influențează negativ o generație, dar ne facem că uităm de petrecerile cu
muzică populară de prin anii 1990-2000 când, vorba cântecului, «Așa beau
oamenii buni / Așa beau oamenii buni / De sâmbătă până luni / De sâmbătă până
luni»...”
Aha, așa deci... „folclorul românesc...
nici el nu stă prea bine la capitolul versuri”. Ei bine, această sentință,
pronunțată de la înălțimea unei așa de înalte competențe, pe mine m-a zdrobit!
Ca să fie mai explicită, doamna Murgoci înaintează poporului ignorant
următoarea comparație între arta grandioasă a lui Gheboasă și prezența absolut
minoră a Mariei Lătărețu în peisajul muzicii populare românești: „Maria
Lătărețu, supranumită deseori Privighetoarea Gorjului, probabil dacă ar fi cântat
astăzi pe scena Untold, după versurile:«Mai ții minte, măi dragă Mărie / Când
nu erau struguri copți la vie / Și tu erai mică Măriuță / Nu știai să dai
neichii guriță», ar fi fost acuzată, cine știe... că încurajează relațiile de
pedofilie.
«Când era cicoarea îmbobocită/ Tu erai
mică și îmbrobodită,/ Aveai băsmăluță roșioară,/ Miroseai a flori de
primăvară,/ Aveai băsmăluță roșioară,/ Miroseai a flori de primăvară./ Ți-am
luat băsmăluța uite așa,/ Să vad cum îți șade fără ea,/ Și ți-am lăsat coadele
pe spate/ Să te cunosc, fată, de departe,/ Și ți-am lăsat coadele pe spate/ Să
te cunosc, fată, de departe./
Să nu crezi, neicuță, c-am uitat,/ Că erai
frumos și erai 'nalt,/ Și m-ai dus la apă la Gilort,/ Da' eu nu știam, neică,
să-not,/ Aveam cămășuță cu albiță,/ Nu știam să-ți dau ție guriță»...”.
Și-apoi urmează, apoteotic: „Jos labele de
pe Gheboasă și de pe adolescenții care ascultă trapperi! Măcar să nu mai fim
ipocriți. Ajută mult la igiena socială”.
Madam Murgoci, uite ce e... eu la
cursurile universitare despre Gheboasă n-am fost, mata ești expertă... în
schimb, de la cursurile despre poezia populară n-am prea lipsit... De aceea pot
să-ți sugerez, madam: lasă-te naibii de jurnalism și analize dacă nu înțelegi
diferența dintre versurile cântecului Mariei Lătărețu și efuziunea lirică a lui
Gheboasă, care sună așa: „Droguri și pi**e// Pe droguri și pi**e am golit un
card/ Cre’ c-am făcut un infarct miocard”. Și întoarce-te în presă când îți vei
da seama și singură, fără ajutor dinafară, ce anume este absurd în propoziția:
„Versurile lui Gheboasă poate nu sunt de
cea mai înaltă factură...”
P.S. De obicei, indiferent de subiect,
sunt politicoasă și cel mult ironică. Dar dumneata, Ana Murgoci, m-ai supărat
peste măsură![4]
Aranjament
grafic - I.M.
-----------------------------------
[1]
Andrei Păunescu despre tragedia de pe stadionul „Petrolul” din Ploiești, 1985.
[2]
Diana Măluțan, pentru Cluj 24. Ro - 5 august 2023.
[3]
Lovassy Cseh Tamás, pentru CLUJ 24. Ro - 5 august 2023.
[4]
https://www.facebook.com/luminita.arhire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu