TOTU-I CA LA CARTE

TOTU-I CA LA CARTE

"Bade eşti bolund de cap,

Te uiți la poale încrețite,

Care te-o strâcat de cap..."

Lui Tudor Bălan

~*~

Pe cai, Todică, că Ben, filmează !

Bucură-te, Ben, că ți-ai împlinit un vis:

Iarna deabia acum a venit şi încă nu s-a dus,

Hai, dragule, hai la săniuş pe coastă şi pe deal în sus,

Că nici de paşti omătul nu s-a dus

Şi de fapt am fost tras în piept,

Că nu timpul care tace trece,

Ci viața mi se consumă şi mă lasă rece.

De fapt, Ben, ți-ai împlinit un vis": scrisul te-a proscris în propriu-ți paradis,

Că ce-n frunte ți scris în țara cangurilor

Ai de dus, ai de suferit, măsură a lucrurilor,

Deşi o lume întreagă ai cucerit făcându-te iubit,

Că mintea pentru binele lumii ți-a strălucit

Redând clipelor sinfonie şi liturghie de pâine-n spice,

Ca cele senine şi bune să se adune,

În Rai a le pune, pace,

Că totu-i fain, bine cu bine, cu sănătate, frate,

Ca să mergi mai departe, că departele-i între coarnele boilor,

Măsură a lucrurilor, cântare a cântărilor,

Că totu-i tare, natura, fiindu-mi locul în care mă relaxez,

în roz visez casă de piatră, omeneasca vatră

Şi totu-i cu viața toată pentru artă, totu-i tare,

Totu-i ca la carte mai Iisus de moarte, ca la o nuntă mare

Unde şi Iisus e prezent, savant, inteligent.

~*~

Pavel Ferghete-Ratundeanu

PENTRU CE ŞTIM

Lui Tudor Bălan

Poezia vieții, în Arca iubire, se scrie cu omenie, cu iz elexir a tinereții,

Duh de adevăr şi duh de viață-simetrie,

În omenescă-dumnezăiască ecuație

Cu adecvată emoție şi soluție-rezoluție, revoluție

Întru răsăit de soare cu iz de Româia mare, de binecuvântare,

Cu irizație populară, spirituală, a tinereții

În superb de verb, proverb Nichita şi superb Eminescu,-

A Învierii, Mesie a iubirii, Templu'Eliberării-

primăvară a tuturor

Cu izvor de aură

şi nimb către falnic viitor,

Deşi albul omătului încă nici de Sfinte Paşti nu se topeşe, nu ne părăseşte

Şi ne face de minune, de poveste în culorile de nelinişte,

În culorile de lumânare cu flacară,

care săul, ceara, şi-o nimiceşte, topeşte,

C-aşa de-aiurea pe la noi se trăieşte,

Ne topim pentru ce suntem, pentru ce ştim:

Nobil, util şi sublim,

Că din joacul cu moartea totul se câştigă,

nimic nu se pierde foe verde

în alchimia cu lut care prin divin nu-i irosit,

nu-i îngropat şi cât mai este,

câtă poveste social-umană mai este.

~*~

Pavel Ferghete-Ratundeanu

Va astept la o cafea, numa veniti cu o funie ca sa va dati jos.