joi, 18 iunie 2020

Melania Rusu Caragioiu - Eminescu Bibliofilie




Eminescu Bibliofilie

O  MINICARTE RARĂ, OMAGIU PENTRU ,,LUCEAFĂRUL” DE MIHAI EMINESCU, PRIVITĂ DIN PUNCT DE VEDERE BIBLIOFIL

de Melania Rusu Caragioiu


Stiința cărții-bibliologia- a clasificat în mod erudit și după numeroase criterii tot ce s-a scris de la începutul timpurilor și până azi, nouă revenindu-ne doar grija păstrării, a valorificării ei, folosind-o în mod conștient, util societății.
 Bibliofilia, termen împrumutat din limba greacă, este pasiunea de a colecționa cărți rare și prețioase. Aria bibliofiliei s-a extins în ultimul timp, considerabil, ea operând cu o mare gamă de documente scrise, așa zisele valori bibliofile, în ceeace privește cartea, sortând-o după anumite criterii bibliofile, Să vedem,deci, cum vom reuși să ne apropriem aceste noțiuni.
 Intrat în circuit, documentul scris, în general cartea, prin unicitatea, raritatea, originalitatea, valoarea cognitivă, informațională și educațională, îl transformă într-un mesaj istoric- cultural. Felul în care cartea, documentul, este emis și receptat este fixat în funcție de modalitate, scop, epocă, într-o infinită diversitarte de valori.
Pentrucă în totalitatea lor valorile bibliofile sunt cărți, precum în momentul de față, o carte din opera lui Mihai Eminescu, ne vom referi, în special la aceasta, după expunerea generalităților despe biblofilie.
Cartea, în sine, prin elementele sale se adresează tuturor celor care vin în contact cu ea, drept sursă de informare, ea reușind să modeleze, să creeze, să placă în intregime, sau sub un anumit aspect. O carte , care pe lângă meritul său de a ne fi tovarăș de lectură are și alte calități:
-prin natura estetică, copertă, legătură, ilustrație, format curios,                             - - -prin natura documentară, ex libris, semnătură, autograf, materiale anexe,         
- prin apartenența la un tiraj deosebit, ediție princeps, ediție primă, ediție de lux, exemplar numerotat, ediție originală,
-sau  evidențiindu-se după alte criterii-calități pe care le posedă, fiind o carte bibliofilă.
  Persoana care se împrietenește cu o carte bibliofilă, descifrându-i toate tainele, devine fără voia sa un bibliofil. Tangența cu cartea îi imprimă bibliofilului un interes, o finețe a spiritului de observație, o preocupare elevată, îi oferă taina cunoașterii unui număr impresionant de date. Este un prilej pentru el de a intreprinde o analiză comparativă. Din acest motiv pasiunea sa de bibliofil începe să primească un caracter științific. Preocuparea sa ia un aspect mai larg, receptând și alte elemente ale mesajului scris, mergând spre diversificarea găsirii surselor bibliofile. Începe să-l intereseze sub aspect biliofil nu numai cartea, ci orice alt element scris, de ex., o foaie volantă, un manuscris, un ex libris de sine stătător, un calendar deosebit, o agendă deosebită, etc. Iar dacă pasiunea sa de bibliofil va fi întovărășită de perspicacitate, el va aprecia cu atât mai mult o carte, un document, cu cât acesta va fi încărcat de mai multe atribute bibliofile. Să folosim un exemplu sau , mai precis o valoare bibliofilă. O primă carte bibliofilă pe care v-o prezint aci conține poemul ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, carte apărută în scopul sărbătoririi  unui mare eveniment eminescian, împlinirea a 100 de ani de la apariția poemului ,,Luceafărul”  1882- 1983, luna august. Nu voi face prezentarea cărții către cititor, precum  o fișă bibliografică de catalog, ci pentru respectarea farmecului bibliofil voi descrie fiecare elemet în ordinea existentă pe copertă, pe foaia de gardă, pe foaia de titlu, pe foaia finală aservită tipografiei,  toate spre a se putea observa mai bine elementele bibliofile, folosite. Toate vor fiexemplificate într-un volum major, as putea spune maxim, asupra elementului propus cu atâta drag și ingeniozitate de către marele bibliofil român, timișorean, Profesorul Univ. Dr. Ion Iliescu, în  această carte- cărticică de aur, dedicată lui Mihai Eminescu și a creației sale ,,Luceafărul”, pe care v-o prezint. Deci, descrierea cărții de față, prentru un cititor care o va lua  în mână, acesta va citi pe foaia de titlu: ,,Luceafărul”. Mihai Eminescu. Revin și redau în ordinea lor, datele de pe foaia de titlu: U.A.S.C. Centrul Universitar Timișoara. Casa de cultură a studenților și cercul de bibliofilie. ,,Luceafărul”. Mihai Eminescu. Volum bibliofil. S-a tipărit cu prilejul CENTENAR al poemului sub grija Profesorului Universitar Doctor Ion Iliescu. Pe verso foii de titlu citim: Ilustrații Vasile Pintea.Textele transcise Iuliu Martin. Pe foaia  destinată tabelului tipografic de la sfărșitiul cărții vom citi: ,,Din tirajul total 100 de exemplare sînt numertotate și semnate de realizatorul ediției. Pe verso foii: Tiparul ,, Intreprinderea Poligrafică”- Banat- Timișoara, august  1983. Pe copert II, înterior, este imprimat prin stampilă prețul cărții: 10 lei. Vom enumera calitățile bibliofile ale aceestei cărți liliput:
 !00 de exemplare numertotate,/ Titlul cărții pe copertă imprimat cu aur,/ Dimensiunea, în centimetri: 6,5o x 4,00 xo,50/ Formatul curios-minuscul, liliput,/ Calitatea estetică desăvârșită a realizării,/ Ilustrația grafică, design modernist, sugestiv, /Grafia , scriere caligrafie rondă, de mână. Acestea sunt primele impresii vizibile la prima luare în mână a cărții.
 Continuând enumerarea  trăsăturilor bibliofile ale cărții, vom spune că este un exemplar dintr-o primă ediție. Valoarea cărții din punct de vedere bibliofil crește fiindcă autorul este o personalitste marcantă, internațională, Mihai Eminescu, îngrijitorul de ediție, pictorul și caligraful sunt persoane renumite, nemaivorbnd de importanța in România și difuzarea în lume a acestui poem ,,Luceafărul” una din cele mai importante și mai impresionante dintre poeziile lui Mihai Eminescu tipărite la noi și în lume în milioane de exemplare, în aproape toate limbile. Materialul pe care s-a executt tipărirea este o hârtie sepia de mătase, de o valoare apropiată de a papirusului. Coperta prezintă originalitate, există dedicația îngrijitorului de ediție, Profesor doctor Ion Iliescu prin formularea:  ,,... tipărit cu prilejul Centenarului poemului...” Cartea are un insemn de proprietate, semnătura posesorului, Caragioiu Alexandrina Adeodata, (atunci studentă, acum avocat), precum și locul și data achiziției cărții, Timișoara, 20 martie 1984. Există și dovada curculației mare a acestu exemplar al cărții, atunci Timișoara, acum Canada și tezaurizarea acestei cărți în bibliotrca posesorului.
 Spațiul nu ne permite de a da un dicționar bibliofil în cadrul acestui articol- materialul prezentat, dar în general, se pot găsi unele materiale de referință în bibliotecile publice pentru aprofundarea noțiunilor de bibliofilie. Sau, pe internet.
 Întrucât pornisem de la un exemplu concret, minivolumul ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, ne-am îndepărtat oarecum de a mai enumera și alte calități ale unei cărți bibliofile sau documrnt biblioifil. Continuăm deci a enumera și alte caracteristici ale unei cărți dau document biblbliofil. Valoarea lui crește și în fiuncție de materialul  din care este executat,  dacă poartă semnătura autografă a autorului, dedicația către o persoană, ex libris-ul posesorului, (acest ex libris la rândul lui având o mulțime de grade în caracteizarea lui). Mei urmărim dacă obiectul bibliofil este marcat prin diferite însemnări, sau mai multe ex libris, sau mai mulți proprietari. V-am vorbi puțin despre ,, ex libris”, acea particulă alsolut personală și peronalizantă aplicată sau nu pe o carte. Acesta fiind un subiect vast va constitui subiectul unui alt articol, aci amintind doar despre ex libris-ul denumit sopralibros. Un supralibros este asemănător unui timbru sec, ștampila în relief, imprimată pe copertele cărților sau în interior, purtând inițialele posesorului, ale legătorului, etc. Aceste supralibros se întâlnesc extrem de rar, existând la fondul de carte BJT, cunoscut mie, (care am lucrat acolo timp de 14 ani, 1974-1988),  în acel fond de 400.000 de unități bibliografice, cărți, ziare și reviste, în majoritate vechi, se găsesc numai două supralibros-uri. Tot ca element bibliofil trebuie să vorbim și de surpriza pe care ne-o oferă legătura unei cărți cu toate elementele sale, aceasta constituind o adevărată enciclopedie foarte legată de arta muzeistică.
Și copiii iubesc cartea dar ei o fac în mod intuitiv. Ei iubesc cartea frumos ilustrată, dar și cartea în  care autorul cult sau anonim, popular, povestește fapte și întâmplâri, penelând pentru ochii minții lor, cartea de colorat,  cartea cu ilustrații decupate, din care răsar castele și ,,câte și mai câte minuni”, cum spun ei , fără a se gândi și ei-micuții- și noi, că multe din aceste cărți sunt și bibliofile. Sau cum este cazul cărților parfumate, didactice,  unde copilul recunoaște și olfactiv însușirile unor fructe sau flori.
 Mai tărziu copiii, acești prieteni devotați ai cărții, devin prieteni statornici diversificându-și preferințele, mărindu-și orizontul cunoașterii și al culturii. De aci, până la a deveni un mare bibliofil este doar un pas. Privită sub acest aspect, cartea ca bun, constituie pentru bibliofil , penru posteritate un patrimoniu permaent de valori.
Se poate zică că acum în epoca digitală, o carte este privită altfel. Dar să nu uităm că în epoca digitală tot cartea este rodul informației și descoperirile cărților și a tainelor cuprinse în ele pot ajunge să facă și să desfacă o lume.
     Canada, 2020, după un material redactat și publicat de autoare în 1983

 Imaginea minicărții bibliofile ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu




Eminescu ASRAN


Bună ziua,
Vin azi, în fața Domniilor voastre, anticipând Comemorarea lui Mihai Eminescu, din 15 iunie 2020, când se împlinesc, 131 de ani ,  de la data de  15 iunie 1889  când Luceafărul nostru Mihai Eminescu s-a ridicat la cer, el luminând de acolo, mereu viu, în eternitate.

Vă voi prezenta nu o prelegere ci un top de cărți dragi mie, care se găsesc în biblioteca mea personală, fiecare din ele vorbindu-vă în câteva cuvinte, dar, ele însele, debordând tacit o mare de idei.  Subliniez că între aceste cărți se găsesc și trei cărti cu valoare bibliofilă, eu fâcând parte dintre cei pasionați de bibliofilie.

Petit Larousse,  Ediția 1976 ni-l prezintă pe Eminescu, ,,autor de nuvele și povești populare, un mare romantic, cel mai mare poet național al românilor”.
*
 În Petit Larousse, Ediția 2000, Eminescu este prezentat ca ,,poet liric, de inspirație filozofică, socială și erotică, marele poet național al României.

*
În Ediția Larousse din 2005 , nu s-a mai modificat nimic față de Ediția din anul 2000, repetându-se înscrisul din Ediția Larousse , anul 2000.
*
Cartea mea de căpătâi, ca elevă de liceu, cititoare și mai târziu poetă și autoare de cărți în versuri și proză, pentru copii și adulți:  ,,Poezii” de M. Eminescu,  ediție întocmită și comentată de George Călinescu, Editura Nationala G.B. Mecu, 1943. Texte stabilite de Perpessicius, prefață și note de George Munteanu.
În afară de poezii, cartea are si un capitol de aprecieri critice semnate de: Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ion Luca Caragiale, Constantin  Dobrogeanu Gherea, Gib Ibrăileanu, Ion Slavici, Nicolae  Iorga, Vladimir  Streinu,  Tudor Arghezi, D. Popovici, Mihail Sadoveanu, Perpessicius,  Mihai Beniuc, Tudor Vianu, Al. Rosetti,  Șerban Cioculescu, George Călinescu, Al. A. Philipide,  George  Ivașcu,  Al. Piru,    Matei Călinescu,  Eugen Simion.
Cartea mai conține și un tabel cronologic al operelor lui Mihai Eminescu.                      

*

Mihai Eminescu, ,,POEZII” Ediția a II-a, Editura Tineretului, 1967, texte stabilite de Perpessicius, Prefață și note de George Munteanu. Antologie întocmită în redacție de Virgiliu Ene însumează majoritatea poeziilor antume și postume, ,,cele mai de seamă”. Textele au fost ,,reproduse” după Mihai Eminescu din ediția îngrijită de Perpessicius în 1964, Editura pentru literatură.
Prefața de 30 de pagini este semnată de George Munteanu.
 Aprecierile critice sunt reproduse după ediția MECU  din 1943,  din Titu Maiorescu, B.P. Hașdeu, I.L. Caragiale, C. Dobrogeanu  Gherea, G. Ibrăileanu, Ion Slavici, N. Iorga, Vladimir Streinu, T. Arghrzi, D. Popovici, Mihail Sadoveanu, Perpessicius, Mihai Beniuc, Tudor Vianu, Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, G. Călinescu, Al. A. Philipide,  George Ivașcu,  Al. Piru, Matei Călinescu, Eugen Simion, Cartea se încheie cu un tablou cronologic al operelor lui Mihai Eminescu.


                          
*

Mihai Eminescu , Proză, Ed. Albatros, 1976, Colecția Lyceum, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Urmează Tabelul  cronologic biografic al  lui Mihai Eminescu,  încheindu-se cu aprecieri la ‘’insanitatea” poetului și moartea.
Urmează nota asupra ediției semnată de Colecția ,,Lyceum” text stabilit de  Eugen Simion și Flora Șuteu. Cartea are un capitol de aprecieri critice semnate de Tudor Vianu, George Călinescu, Al. Piru, Eugen Simion. Bibliografia selectivă din carte a fost aleasă din antologiile și studiile despre Mihai Eminescu, aparținând lui George Călinescu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, Al. Piru, Tudor Vianu, și ații... mai nou afirmați…


   *   
Bibliocaseta Mihai Eminescu, 2002, Profesor Dr. Ion Soare, Colecția Tezaur literar românesc, Editura ,,Fortuna”. Cuprinde cinci mini-volume: Poezii antume, Poezii postume, Proză literară, Teatru,  Publicistica, Corespondența. Este o ediție bibliofilă.


 *     
Vă prezint o carte bibliofilă liliput, ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu  editată și sponsorizată de bibliofilul Prof Dr. Ion Iliescu, Universitatea  Timișoara, 1983, Ilustrație Vasile Pintea,  texte transcrise cursiv de Iuliu Martin.
Această mini-ediție a poeziei ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu este o bijuterie bibliofilă, și poate odată va fi posibil să vă vorbesc de  pasiunea mea de bibliofil câștigată timp de 14 ani, lucrând la fondul vechi de carte și periodice de la Biblioteca Județeană din Timișoara.


*

Și cea mai recentă realizare, de data aceasta prin sponsorizarea de către mine, ,,Poezii” de Mihai  Eminescu, Editura Bârda, 2015, ediție anastatică,  care este copia fidelă,  reproducând  Poesii de Mihail Eminescu, ediția a opta mie de exemplare, cu o notă bibliografică de  Titu Maiorescu,  București, Editura librăriei Socecu & comp. 1901, după exemplarul original care se află la Biblioteca Academiei  Române.
Această carte de suflet, volumul anastatic, tipărit în doar 1oo de exemplare a făcut de fiecare dată la Sărbătoarea și Comemorarea lui Mihai Eminescu, un frumos dar și înconjur în asistență, în special la Statuia lui Eminescu ridicată în Parcul Românilor din Montreal.
Această carte de suflet, volumul anastatic, tipărit în doar 1oo de exemplare a făcut de fiecare dată la Sărbătoarea și Comemorarea lui Mihai Eminescu, un frumos dar și înconjur în asistență, în  special la Statuia lui Mihai Eminescu  ridicată în Parcul Românilor din Montreal.
Vă voi spune și cum am ajuns în posesia online a originalului acelei cărți : ,,Poesii” de Mihail Eminescu. În Biroul de dispecerat al Regretatului Scriitor Corneliu Leu, promotorul Curentului Limba Română și a simbolului Sfinxul din Carpați, a rămas să lucreze în continuare Dl.Ambasador și scriitor, Marian Ilie. Continuând munca, Domnia sa organizează concursuri, redirecționează revistele primite și susține o asiduă viață literară împreună cu scriitorii, participând  mult și prin creația proprie. Între materialele primite de la dânsul, odată a fost și facsimilului on line a cărții ,,Poesii” de Mihail Eminescu, 19o1, ediție îngrijită de Titu Maiorescu. Eu am fost atât de  entuziasmată de aflarea acestei cărți rarissime, încât am cerut retipărirea ei fidelă, într-o ediție anastastică, iar rezultalul este cartea de față.
 A se vedea mai jos, coperta IV din volumul anastatic și foaia de titlu d a originalului  apărut în 1901.  


                        *   
       

 Vă mulțumesc, Melania Rusu Caragioiu, Vice președintă ASRAN










Un comentariu: