Ferghete - SĂRBĂTOARE DE ÎNTREGIRE + CU DREPT LA VEŞNICIE PRIN VOCAȚIE

SĂRBĂTOARE DE ÎNTREGIRE

~*~

Cine ştie ce fericire leagă pe romànii de pretutindeni

protector oameni între oameni, pentru oameni:

pace şi pâine trsă-n mâine,

în drumul de înviere către izvor de practic şi falnic viitor

cu Chiva bio-n aşternut,

că vaca-i dusă bio la păscut

lumină din lumină de început

despărțind apele de uscat

şi ziua de întunecat pentru om în raze luminat:

aur cenuşiu strecurat de Dumnezeu lumii alduire dat

întru răsărit de soare, sărbătoare de îmtregire

de neam şi țară-primăvară: pace şi pâine trasă-n mâine petru popoare,

care vor candida cu vremuri viitoare la fericire

cu hristic dar din dar de înviere,

ca sărutul dat de Eminescu florii albastre ascuns: poezie,

"laudâ de zestre" sub zari albastre adevar, viață şi simetrie-

Iisus Hristos-drept la veşnicie.

*

Dumnezeu vă dea bine şi sănătate !

*

Tu râzi de tine însuți făcànd cumine haz de necaz

Întrebându-te în văzul lumii, ca un idol:

În spectacol cu sexy rol:

-"Ce-a fost mai întâi: găina sau acea casă văruită şi pe nicăieri negăurită, oul,

Că casa de pe casă rostogolită şi spartă, nu-i cine cu performanță meşter şi cu artă

la loc s-o meştereasca, în natura ei firească,

nici chiar, tu un ideal cu național emoțional,

cu feticirea cioara-n par talent înmulțit nativ cu har nelimitat

cu tandru

esenițial în profesionalul argint viu venuşiu strecurat.

~*~

Pavel de România

CU DREPT LA VEŞNICIE PRIN VOCAȚIE

~*~ 

Tu Ben, dacă nu intri-n joc să mă informezi,

dragule, mă îngrijorezi

ca laudă de zestre, cu sănătatea cum te distrezi,

cum te amuzi, boala începând sa o dansezi zi cu a fi zi de zi

aspenter, om de caracter pe pământ sub cer

cu turație la motore, cu picioarle în frumos pe jos puse în mişcare,

că Doamne, Doamne te-a închinat special național la icoane

cu tradițional de la Vica şi bunica,

care în sărbători şi duminica aştepta pe fătu Viorel să vie de la biserică,

iar în rest, în iaste zile de unde, în câmp, ca bărbat s-a desfătat cugetare adâncă

cu munca, că arată-mi cum ai muncit cinst, cu iubire înflorit şi ostenit cu astel de mod de viață, comştiință,

ca să-ți spun cine, ce frumos

şi vredinic de poveşti eşti,

unealta cântându-ți armonios

lovindu-ți unealta de timp şi os

în olimp mănos,

fericirea să păstrezi şi folclorul şi tradiția să promovezi

ca pâine nouă ce ne-a nascut în omenească viață nouă

în splendoare de iarbă senină-n soare stropită cu sfântă rouă

de oameni buni, pace vouă,

că drumu'i lung, dar i se ajunge şi capătul astâmpărându-ne jalea şi dorul puişorul cu de dulce de doină: cuvântul,

care dă mâna cu satul

şi codru cu haiducu fără modru mândru în luptă cu o gură de aer pentru o viață mai uşoară

cu alt mod, primăvară,

care ne leagă prin gură cu nod,

dar pe care nod mâna nu-l mai dezleagă, după vorba fericitului norod,

Dumnezeu, Iancu-Horia, Iuda şi Irod,

un echilibru acrobatic pe drod,

când norocul e fudul, dar nu deştept destul,

că-i rămâne iarba necosită pe văi,

pe picioare de plai şi guri de rai

cu plus de destinație să-şi rezolve bonus Iisus, cu tâlc propia ecuație

cu drept la veşnicie prin vocație,

duh de viață cu simetrie, armonie.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE