MELANIA RUSU
CARAGIOIU
G L I A DE
A U R
Poezii și poeme de suflet
Dedicatie:
Memoriei Neuitatului Creator
al Revirimentului din Carpați,
CORNELIU LEU
.I.
D
O R U
R I CE
F R À
N G
DOR DE ŢARĂ
Dor
de ţară, cin’ te ştie ?
Cine
plânge cătinel
Asfinţitul
din câmpie ?
Domolit,
vorbeşti cu fală,
Graiul
tău, să nu îl pierzi;
Când
pronunţi, te înfioară,
Vise
stinse, pajişti verzi.
Peste
lume, azi, plecat-ai;
Uneori
o vezi de sus,
Ca o
pasăre măiastră;
Tu,
destin, unde m-ai dus ?
Răsfoiesc
slovele clare
Căutând
să văd, anume,
Ce
se-ntâmplă-n depărtare,
Locului
meu sfânt, pe lume.
Dor
de ţară, cin’ te ştie
Simte
căpătâiul greu,
Şi
duios strecoară-n suflet,
Gând
sfios : ,,Tu, plai, al meu ’’…
Montréal, 2007
PLAI ȘI
GRAI CÂNTAT DIN
LEAGĂN
Când
doineşti tu, mamă, puiul
Scrii
pe văile albastre,
Peste
creste-nzăpezite
Gândul
tău de înălţare,
Către
culmi ce n-au mai fost...
Mamă
harnică şi bună
Ţi-ai
brodat pe ie-altiță
Şi
luceferi porţi în păr;
În
cununa de cozi grele
Strângi
a spicelor şoptire.
Iar
pe umeri porţi copiii;
Glie,
scumpă moştenire.
Te
cinstesc cu preţul vieţii
Leagăn
al fiinţei noastre
Până-n
vremuri legendare.
Scris-ai
pe azur imagini
De
titani duraţi din stânci,
Şi-ai
turnat din caldu-ţi sânge
Rădăcini
în glii adânci.
Peste
secole te-n –nalţă
Vechi
milenii ce-au trecut
Românie,
plai de glorii
Calm
din vifor renăscut !
POEM
LIMBII ROMÂNE
Aș scrie un poem limbii române
În care
dragostea nu e o farsă
Și sentimentul nu-I o pâlpâire,
Nici frunza cea-
ieșit din vară, arsă…
Aș scrie un poem
limbii române,
Mistuitor,
pătruns de nostalgie
Și printr-o
diafană melodie
De sentimentul
meu aș da de știre…
Aș scrie un poem
limbii române,
Să plâsmuiesc în
el doar flori și fluturi,
Dansând sub
soare-n raze de săruturi.
Aș scrie un poem
limbii române
Cum n-a mai scris
decât un Eminescu.
O limbă care vine
dinspre doine
Și-n infinit va
înflori și …mâine !
Laval, Canada, 2012
DOR
DE PLAI ȘI
DOR DE GRAI
Dor de plai și dor de
grai
Ademenești ca un rai
Necuprins, în depărtare…
Ziua
mea când mai răsare ?
Dor de țară,
cin’te știe,
Cântă-n graiu – i, molcomit
Doina ta, de-o veșnicie …
Dor
de țară, grai iubit…
Laval, Canada, 2010
LIMBA
ROMÂNĂ, O FLOARE
Pe- acest
pământ trăiește o floare:
O limbă rostită
prin văi și ponoare,
Prin munte,
castel și …răzoare.
Cuvintele ei –
stele rupte din soare,
Pregătite- s’
peste lume să zboare,
Spre
albastrul ușor, de cicoare.
Frumusețea ei
nu se stinge, nu moare
Ea vine de foarte departe:
Din văi
scăldate în latinitate, și
Din balade
cu mioare vorbitoare…
C
O R O
L A R
SCRIIND PE
MILENII
Motto: ,,Greu crește floarea-n
iernile cumplite…”
Din caierul mare al vremii
Istoria
strânge-un fuior
Scriind cu
fir alb pe milenii
Hrisov cu
hrisov, din izvor…
Din file de
vechi manuscrise
Sigilii
vorbesc cu viu grai,
În inimi
stau visele scrise
Și țara, cu
mândrul ei plai…
Eroi dăruind a lor sânge
Istoria-n
fapte împletesc;
Sub cer cu
medalii de stele
Scriu
paloșe… Cronici doinesc…
*
Apele
curg-rostogol șerpuind
Cu aur și
solzi lucitori,
Cascade de
spumă, din plete vuind
Pe stânci
dau vârtejuri de nori…
Vinul cel
dulce se coace în vii,
În boabe de roș’ chihlimbar
Și
spumegă-n oale în stropi aurii...
. .
. . .
. . .
. . .
. . . .
Cu jind,
vede ochiul barbar...
*
În mii de
bătăi ne luptarăm
Acasă, pe
glia cea sfântă;
Talazuri
de foc și de pară
Deasupra,
pe hoarda înfrântă !
Noi
strângm în nimă datini,
Tărie în
brațul de fier,
Copiii-îi
ferim pe sub cetini,
Sub coase
dușmanii cruzi pier !
*
Din nou
în pace se înalță neamul
Și multe călimări rămân secate,
Încep
străbunii a căta la slove
Și-a
scrie-n cronici întâmplări uitate:
Veacuri
de aur și de înflorire,
Cultură, arte, călători vestiți
Crestează pe răboj, spre nemurire
Și
scoală iar voevozii adormiți...
Ce
multă bogăție-n faptă, strânsă,
Ce
manuscrise, urice, sigilii !
Poporul șterge grabnic fața plânsă,
Alcătuind noi pravile în concilii...
*
Din
negre genuni ies vârtejuri de cer,
Dușmanul ne cearcă, noi iar îl gonim,
Mari
torțe se-nalță: ideile noi
Și
1848 îl trăim !
Cu
forțe-nmiite tot neamul e sus:
Trei chipuri în semn de
dreptate se țes:
E g a
l i, deplin f r a ț i, pe senin sau furtuni,
Doar
tu, l i b e r t a t e, ești drumul ales;
Zdrobind iobăgia,
prin tulnic răsuni !
*
De-atâtea jertfe mari ni-e plaiul plin !
Sub lespezi e îngropată numai huma...
Pe -
aripi de veacuri mândre zvonuri vin
Și
se-mpletesc în faptele deacuma...
Pleiadele de cărturari români
În
măiestrite graiuri limba cântă,
Ideile sădite azi cresc mâine
Și
dorul de unire ne frământă.
Din fiecare fir
de grâu ce crește,
Din
fiecare piatră de pe munte
Poporul vrea U n i r e a, și o
cere...
Cu arma în mână îndârjit se luptă –
Războiul taie pagini de durere...
Înscrie de trei ori poporu’ în faptă
Cuvântul drag ,,UNIRE”, sus pe steag,
De
atât timp, cu dorul o așteaptă !
Victoria șterge lacrimi
din șirag…
*
Erau
atâtea de clădit,
Atâtea vetre sub cenușă,
Mii
de comori zvârlite-n foc,
Și
atâtea răni după cătușe,
Și
umerii mai tremurau
De lanțul greu purtat mai ieri …
*
Pe
întinsul țării au detunat năpraznic
Obuzele de tunuri, crunte bombe.
Vuiau
deasupra, în vârtejuri, păsări
Și
moarte trimiteau, flăcări de sonde !
Dar
nici o clipă acest popor viteaz
Nu s-a îndoit de zilele de
glorii…
Iar
pacea ne-a învelit în haina-i albă,
Scriind
pe rănile adânci: ,,Victorii”
*
În
trasparența hărții văd imagini
De
vechi cetăți cu ziduri crenelate
Și ape
ce-au lăsat în urmă pietre.
Mai
văd noian de oști tălăzuite,
Aud și
bucium, naiuri și alăute.
*
Carpații-cunună, sub brazi ocrotesc
Bogate tezaure vechi,
Prin vechea mătase mioarele cresc
Și
mieii albi zburdă… perechi….
Prin
multele flori cu parfum de sulfini
Albinele miere
aleg
Și
roiuri de tei zumzăind în stupini,
Nectar, în zbor dulce culeg.
*
Din
piatra nestemată azi emană
Un
Făt-Frumos, o dalbă Cosânzeană,
Cu
minți de genii populând o lume
Un
popor mândru, plămădit din veacuri,
În
țara mea cu zâmbet cald de mamă.
.X.
A D D E N D A
IMNUL
LIMBII ROMÂNE de Corneliu Leu
Ansamblul
folcloric de la Intorsura Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri
de Corneliu Leu:
„Ne
cheama Sfinxul din Carpati
Sa
fim alaturi frati cu frati
In
miezul tarii noastre sfant
La
ceas de mare legamant.
Ne
cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol
de voievozi si regi
Ce-aici
romanii i-au avut
Din
cel mai departat trecut!
Pe
muntii romanesti urcati
Sub
semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca
din batrani
Peste
suflarea de romani.
Pecetea
limbii romanesti
Rostind
maiestrele povesti
Cu
Sanziene, Feti-Frumosi...
Sau
cantece cu viers duios.
Tesut
la poale de Carpati
Si-oriunde
tara are frati
In
lumea larga raspanditi
Care
prin verb, ca legamant
Rostit
in cantec si-n cuvant,
Raman
uniti
De
nimeni despartiti!
Ne
cheama Sfinxul din Carpati
Sa
fim alaturi frati cu frati
In
miezul tarii noastre sfant
La
ceas de mare legamant.
Ne
cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol
de voievozi si regi
Ce-aici
romanii i-au avut
Din
cel mai departat trecut!
Cu
sufletele-alaturati
De-aici
spre patru zari zburati
Spre
fratii ce-n strain pamant
Tin
radacina prin cuvant.
Si-ntinse
aripi ce vaslesc
Spre
tot ce-i graiul romanesc.
Spre
tot ce-avem mai bun, mai sfant,
Cladit
si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul
romanesc rostit
In
slujbe de altar sfintit
Prin
nobili ctitori, mari barbati,
Eroii
nostri legendari,
Semeti,
viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu
creste de Carpati!
Spre
Basarabia zburati
Si
duh de tara respirati
Din
duhul jertfei de martiri
Pe
altarele Marii Uniri!
Spre
Vlahi din Tatra in Timoc,
In
pusta si in orice loc
Aceeasi
limba ei vorbind
Pana
la aromani in Pind.
Si
sa ramanem vesnic frati
Band
apa vie din Carpati
Aici,
la Sfinxul din Bucegi
Unde-am
avut preoti si regi.
Si o
Credinta am avut
Din
veac de mare inceput,
Iar
nimanui nu am facut rau
Crezand
in Bunul Dumnezeu
Care,
cu noi,
Va
fi mereu!
Va
fi mereu!
ONE
SPIRIT IN LANGUAGE...
•
Notă.
• Acest poem, varianta în limba engleză, ne-a fost trimis spre a fi
citit de un cineast nativ englez, (D-na Feven Mariam,care a turnat un film
pentru patru femei, între care și autoarea acestui volum și de către D-na Eva
Halus, pictor, după cutuma cum se procedează, vezi Lidia Vianu, cu
traducerile în limba engleză), înainte
de titrarea filmului lansat ulterior în
USA.
SUBTITRAREA FILMULUI ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Subtitrare in pasaje
On
August 31, 2013 the Romanians from all over the world, from the sister
countries of Romania and the Republic of Moldova as well as those from the
diaspora, celebrated together the newly decreed
National Day of the Romanian Language.
An
very old and stable European language, unaltered by the geophysical frontiers
that separate its speakers, the Romanian language was symbolically proclaimed
the ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians. Like a virtual country, based on the
unity of the language. And aur meeting vas animated by the slogan: “Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
A
victim of Molotov – Ribbentrop Pact, the Romanian territory was divided
beginning on August, 1939. Since then to our days, about 10 million Romanian
people lived outside the country. The
territory was sliced and split into two separate countries – Romania and
Republic of Moldova. The Romanian nation being divided in two states and many
another external communities, the ancestral traditional Romanian language, in
within a unique culture was build – is the one that will include truly the
whole space inhabited by the Romanian people.
It is to that common language that ties all Romanians together that we
dedicate this little movie, entitled :
ONE SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND
IN HEART
This
movie depicts the profound emotions the celebration of the National Day of
Romanian Language triggered among one of the last nations that had its
territory arbitrarily split by the dictatorial political abuses of the last
century, an act that the contemporary politics could not reverse.
The
emotional folk celebration took place on the top of the Carpathians Mountains,
on the Bucegi plateau, internationally renown for being one of the Earth’s
center of positive energy emanations, as well as for being the site of a
multitude of natural monuments older that Stonehenge, crowed around the
millennia-old monolith appropriately called the Sphinx of Bucegi. Carved
inscriptions in the oldest alphabet ever discovered anywhere in the world can
be seen on it.
The
poem-anthem dedicated to the internationally celebrated event serves as a basis
of the commentaries in the movie, depicting the emotional event and calling all
Romanians to unite in spirit:
The
Carpathian Sphinx is calling us:
Do
love thy brothers and embrace,
Do
stand together, not apart,
And
listen to your country’s beating heart.
ONE
SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND IN HEART
„Come
all along at the Carpathian Sphinx !”
The
Carpathian`s Sphinx is calling us
To
be together with our brothers
In
the core of our Saint Land
In
this Big Time of Vows.
The
Carpathian`s Sphinx is calling us,
Symbol
of Voivods and Kings
That
all Romanians had
From
the most ancient times.
On
the Romanian mountains climbed
Under
the magic sign of «Carpati»
The
deep seal from our ancestors
Is
standing still on our lips.
The
seal of Romanian Language
In
which we tell our master-tales
With
Magic Ferries and Fantastic Heroes,
Or
songs with sweet, melancholic lyrics.
Weaved
at the feet of the Carpathians
And
everywhere were our country has brothers
Spread
in this Big World
We
stay United
With
the power of the verb as vow
Told
in songs and lyrics
And
nobody can tear us apart.
“Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
Thus
we reunited, for a few precious moments, with our brothers and sisters from the
other side of the border and, thank to the Internet, with other Romanian
communities throughout the world, at the Sinaia Casino. We celebrated together
the newly enacted Day of the Romanian Language, a national holiday observed on
the same day that it had been celebrated in the Republic of Moldova for over
two decades. We all sung in unison:
„Come all along at the Carpathian Sphinx !”
The
Carpathian`s Sphinx is calling us,
Symbol
of Voivods and Kings
That
all Romanians had
From
the most ancient times.
With
our souls united
From
here projected in 4 horizons,
Towards
our brothers in the foreign lands
Who
bear the roots of our Word,
We
spread big wings to navigate
In
everything that is Romanian Language,
Towards
everything that`s good and Saint for us
Built
with Romanian words as our own house.
The
Romanian Word told
In
ceremonies at the Saint Altar
Through
noble Founders, big men-
- Our legendary heroes-
Who stood appealing, courageous
and determined
Crowned
With
our Carpathians heights.
And,
wearing identical tricolor scarves, thirty mayors from Romania and thirty from
Republic of Moldova ascended on the stage. A few among those from Republic of
Moldova presented Resolutions of their City Councils empowering them to enter
into Sister City agreements with Romanian localities. Some others brought bread
and salt and their fraternal feeling – a millennia old Romanian custom for
welcoming and blessing the guests. Theirs calling was clear: “Let us convert the pain of the
existence of the two states into the joy of having one single homeland: our
language and our culture.” And our united voices raised the song up in the air:
“Let’s
praise Basarabia in unison / On the altar of the Great Union.”
Towards
Basarabia fly
And
country soul breathe
The
breath of our sacrificed Martyrs
On
the Altar of our Big Union!
Towards
the Valachians from Tatra and Timoc
In
Russian steppes and everywhere
Where
we speak the same language,
Till
Pind, the Aromanian Land.
„Come all along at the Carpathian Sphinx !”
“Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
“Let
us convert the pain of the existence of the two states into the joy of having
one single homeland: our language and our culture.”
The
Carpathian`s Sphinx is calling us
The
National Day of the Romanian Language at the Romanians from all over the world
And
lets remain brothers for Eternity
Drinking
baptised water from the Carpathians,
Here,
at the Sphinx of the Bucegi,
Where
we had priests and kings.
And
we had a Belief and Faith
From
the beginning of this big century
And
we didn`t do wrong to anybody
Believing
in the Good Father (God)
That
we will be always with us!
Will
always be!
...So, the Romanian language was symbolically
proclaimed the ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians, like a virtual country,
based on the unity of the language, and animated by the slogan: “Let’s switch
from the sadness of being separated territorially to the joy of having our
language as our common country.”
Facsimil
ULTIMUL MESAJ PRIMIT DE NOI de la CORNELIU LEU (
3 iunie 2015)
Mulțumindu-vă
celor care ați colaborat, Vă informăm că, în portalul internet
www.cartesiarte.ro a apărut un nou număr
(4 – 6) din revista electronică PORT@LEU. Din cuprins:
Pag.
1 - „ DESPRE ANUMITE VICII DE SISTEM ÎN GUVERNAREA ROMÂNIEI” - Caietul grupului
de reflecție nr 12- Colaborează: Adrian Severin, Corneliu LEU,Mihnea Maruță,
Sylvain Timsit, ILIE ȘERBĂNESCU, Horațiu Pepine ; Pag..2 - Ecumenismul și o
nouă vizită papală în România- de Viorel Roman; Pag. 3 – Nou: SUPLIMENTUL
REVISTEI NOASTRE: CONCURS PERMANENT DE POEZIE PE TEMATICĂ SOCIAL-PATRIOTICĂ;
Pag. 4 - Actualitatea culturală, literară, editorială și artistică Semnează:
Acad. Gheorghe PĂUN, Bedros HORASANGHIAN, Melania RUSU-CARAGIOIU, Dorina ȘIȘU,
Nicoleta MILEA, Ioan MICLĂU, Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG, Elena TRIFAN Articole
și recenzii despre: Paolo MELE, Teodora STANCIU, Theodor RĂPAN, Adrian BOTEZ,
William BLACKER, Ștefan DUMITRESCU ; Pag. 5 - „ Bruntea sferelor înalte” prima
parte dintr-o tragicomedie de Corneliu LEU ; Pag.6 – Din folclorul
internetului.
De
asemenea, intrând în meniul „CINELITERATURA” care se află în continuarea
publicației PORT@LEU puteți găsi apelul nostru „SĂ INSTITUIM O ȘCOALĂ A
ECRANIZĂRILOR LITERARE
Vă
oferim în atașament textul integral al articolului „’MNEALUI, CA FILĂ DINTR-UN
JURNAL DE AMINTIRI” de Corneliu Leu
.X.
SUMAR
.I. DORURI
CE FRÂNG
Dor
de țară
Plai și grai cântat din leagăn
Poem limbii române
Dor de plai și dor de grai
Limba română – o floare
Înfiorări
.II. PLAI DE VICTORII, PLAI STRĂBUN
ȘI PLAI DE VIS
Dacia felix
Românie
– dulce plai
Adevăr
Pseudokynegeticos
Plai străbun și plai de vis
Porți
.III. PORTRETE PASTELATE
Frumoșii mei munți
Un mers felin
Lăcaș în cetate de scaun
Se-aud prin
poarta vremii
.IV. ISTORIE NECLINTITĂ
Rădăcini adânci
Străbună
glie
Ție, Românie,
Trecutul nostru milenar grăiește
Cuib de vulturi
Popor român
Dăltuitele hotare
La hotare
Popor cu nume de viteaz
Legea pământului
Din bătrâni
Barbari
.V. PATRIOTISM FIERBINTE
Bobâlna
Timișoara din vremi
Crăișorul Horia
Poem
pentru Horia, Cloșca și Crișan
Cu istoria prin baladă
A fost odată
Vrânceoaia
Patriot
Renaștere
Lumini de peste „secoli”
Poeților Văcărești
1 8 4 8
Știindu-ne deapururi frați
.VI. PRAGURI
Spre 1 9 0 7
Balada mierlei
Rus
Porfir - ,,Americanu‘ ,,
Un om emigrant, el, mândrul român
Noi, vis
românesc
.VII. ÎNSCRIS-AM ,,UNIRE” PE
STEAG TRICOLOR
1 8 6 4
Poem pentru Unire
Unire
Trăim
ale unirii roade
O Românie mare și unită
.VIII. DĂINUIM ÎNVINGĂTORI
Trecut plin de spaime
Război – speranțe
Din propria cenușă,
Pasăre
Phoenix
Vechi Armindeni românesc
. Mesaj înflorit
Unei ființe tare dragi
Fost-a
o vreme de pace
Vom străjui pe lângă blânda pace
Visăm în
faldul de-armonie al țării
Sărbătoare
Masa tăcerii
Remember
Viitor
Pace
lumii
Slăvită terra
*
-------------------------------------
.IX.
C O R O L A R
SCRIIND PE
MILENII – ROMÂNIEI POEM
Motto:
,,Greu crește floarea-n iernile cumplite…”
Din caierul
mare al vremii
Istoria
strânge-un fuior
Scriind cu fir alb pe milenii
Hrisov cu
hrisov, din izvor…
Din file de
vechi manuscrise
Sigilii
vorbesc cu viu grai,
În inimi stau visele scrise
Și țara, cu
mândrul ei plai…
Eroi
dăruind a lor sânge
Istoria-n
fapte împletesc;
Sub cer cu
medalii de stele
Scriu
paloșe… Cronici doinesc…
*
Apele
curg-rostogol șerpuind
Cu aur și
solzi lucitori,
Cascade de
spumă, din plete vuind
Pe stânci
dau vârtejuri de nori…
Vinul cel
dulce se coace în vii,
În boabe
de roș’ chihlimbar
Și
spumegă-n oale în stropi aurii...
. .
. . .
. . .
. . .
. . . .
Cu jind,
vede ochiul barbar...
*
În mii de
bătăi ne luptarăm
Acasă, pe
glia cea sfântă;
Talazuri
de foc și de pară
Deasupra,
pe hoarda înfrântă !
Noi strângm
în nimă datini,
Tărie în
brațul de fier,
Copiii-îi
ferim pe sub cetini,
Sub coase
dușmanii cruzi pier !
*
Din nou
în pace se înalță neamul
Și multe
călimări rămân secate,
Încep
străbunii a căta la slove
Și-a scrie-n cronici
întâmplări uitate:
Veacuri
de aur și de înflorire,
Cultură, arte, călători vestiți
Crestează pe răboj, spre nemurire
Și
scoală iar voevozii adormiți...
*
Ce
multă bogăție-n faptă, strânsă,
Ce
manuscrise, urice, sigilii !
Poporul șterge grabnic fața plânsă,
Alcătuind noi pravile în concilii...
*
Din
negre genuni ies vârtejuri de cer,
Dușmanul ne cearcă,
noi iar îl gonim,
Mari
torțe se-nalță: ideile noi
Și
1848 îl trăim !
Cu
forțe-nmiite tot neamul e sus:
Trei
chipuri în semn de dreptate se țes:
E g a
l i, deplin f r a ț i, pe senin sau furtuni,
Doar
tu, l i b e r t a t e, ești drumul ales;
Zdrobind iobăgia, prin tulnic răsuni !
*
De-atâtea jertfe mari ni-e plaiul plin !
Sub
lespezi e îngropată numai huma...
Pe-aripi de veacuri mândre zvonuri vin
Și
se-mpletesc în faptele deacuma...
Pleiadele
de cărturari români
În
măiestrite graiuri limba cântă,
Ideile sădite azi cresc mâine
Și dorul de unire ne frământă.
*
Din
fiecare fir de grâu ce crește,
Din
fiecare piatră de pe munte
Poporul vrea U n i r e a, și o
cere...
Cu
arma în mână îndârjit se luptă –
Războiul taie pagini de
durere...
*
Înscrie de trei ori poporu’ în faptă
Cuvântul
drag ,,UNIRE”, sus pe steag,
De
atât timp, cu dorul o așteaptă !
Victoria șterge lacrimi din șirag…
*
Erau
atâtea de clădit,
Atâtea vetre sub cenușă,
Mii
de comori zvârlite-n foc,
Și
atâtea răni după cătușe,
Și
umerii mai tremurau
De
lanțul greu purtat mai ieri …
*
Pe întinsul țării au detunat
năpraznic
Obuzele de tunuri, crunte bombe.
Vuiau
deasupra, în vârtejuri, păsări
Și
moarte trimiteau, flăcări de sonde !
Dar
nici o clipă acest popor viteaz
Nu s-a
îndoit de zilele de glorii…
Iar
pacea ne-a învelit în haina-i albă,
Scriind
pe rănile adânci: ,,Victorii”
*
În
trasparența hărții văd imagini
De vechi cetăți cu ziduri crenelate
Și ape
ce-au lăsat în urmă pietre.
Mai
văd noian de oști tălăzuite,
• Aud și
bucium, naiuri și alăute.
*
Carpații-cunună, sub brazi ocrotesc
Bogate tezaure vechi,
Prin
vechea mătase mioarele cresc
Și mieii
albi zburdă… perechi….
Prin
multele flori cu parfum de sulfini
Albinele miere aleg
Și
roiuri de tei zumzăind în stupini,
Nectar, în zbor dulce culeg.
*
Din
piatra nestemată azi emană
Un
Făt-Frumos, o dalbă Cosânzeană,
Cu
minți de genii populând o lume
Un popor mândru, plămădit din
veacuri,
În
țara mea cu zâmbet cald de mamă.
*
CĂRȚI
APĂRUTE ALE AUTOAREI
MELANIA RUSU CARAGIOIU
5 cărți
în versuri, pentru copii:
,,Basm și poeme în versuri pentru copii”, Ed. Cuget românesc-Bârda, 2006, cu ilustrații,
pentru copii 5-6 ani
,,Doi
pisoi cu ochi de stele”, Ed. Cuget românesc, Bârda, 2007, aventuri hazlii, cu
ilustrații, pentru copii 6-8 ani
„Mingea” Ed, Cuget românesc, Bârda,2014, carte color bogat ilustrată pentru copii 2-4 ani.
,,Aventuri cu Luc-Piticul, care face pe voinicul”, ED. Singur,
Tărgoviște, 2014, roman în versuri, ilustrații grafice color, 68 pag. pentru copii 4-7 ani.
,,Trăia odată o carte care era prietenă cu X BOX și Nintendo”, Ed. Singur, Târgoviște, 2o15.
1
carte on line, pentru copii, în limba franceză „Le porcelet curieux”, Edition 999, Ebook,
7 cărți în versuri, pentru adulți:
„ Furtuni
fecunde”, Ed. Cuget românesc, Bârda, 2011, (vers alb)
„Furtuni fecunde” , Ed. Destine, Montreal-Canada, 2012,
„Spre ceruri sacre”, Ed. Cuget românesc, Bârda, 2012 (poeme religioase
și confesiuni)
„Pinteni cu năluci”, Ed Singur, Târgoviște, 2012, (vers clasic),
„Pe
igliță”, Ed. Singur, Târgoviște, 2013, (sonete)
„Epigrame.Pocăite”, Ed. Mirton, Timoșoara, 2013 (epigrame, carte de
buzunar)
,,Poeme într-un stih”, Ed.Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014
*
e-mail: mel_rus@hotmail.com
COMENTARII
Distinsei
Scriitoare, Poete și Românce MELANIA RUSU CARAGIOIU,
Doamna
MELANIA,
Cele mai frumoase și din inimă Felicitări
pentru cartea domniei voastre Glia de Aur. Vă mulțumesc mult deasemenea pentru
versurile poetului Luca Vasile, Dulce Grai și Sfânt Pământ, fiind versurile
dovezi ale neîncetatului drag al Românului
pentru glia pământului în care s-a născut. La fel primesc cu plăcere tot ce
vine de la D-Voastră, ca relatii și informații despre creațiile literare de la
poeți și reviste literare.
Cu multă dragoste și mult respect,
Ioan Miclău-Gepianu
8/4/2021
Bună
seara, Mult Stimate Maestre Ioan
Miclău- Gepianu,
Nu
am cuvinte să vă mulțumesc pentru frumusețea și ridicarea în valoare a cărților
mele. Vă sunt foarte îndatorată, dar nu cred că voi reuși să egalez vreodată în
calități acest talent și dar al Domniei Voastre de a scrie. Oricum, ce voi scrie sau voi difuza va fi din toată inima mea.
Voi
adăuga aceste frumoase cronici scrise de Domnia voastră la cronicile scrise de cronicarii din țară care m-au citit.
Ați
reușit să scrieți atât de pătrunzător încât printre scriitorii români din țară
citesc afirmația lor că noi suntem mai ațașați de țară decât mulți dintre
românii din țară. Noi, în Diaspora suntem o masă care iubim România și tot ce
este românesc pe când în țară iubirea aceasta este umbrită de mizeria lăsată de
pandemie și un fel de rivalitate care duce la dezbinare.
Bieții
de noi, toți trag în toate părțile, uitând că fiecare gest greșit slăbește
unitatea necesară care ar putea duce la o adevărată prosperitate.
Mă
rog să fie pace, dreptate și să rămânem aceiași fii ai Daciei Felix,
Cu multe mulțumiri, respect și considerație,
Melania Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu