FURNICA
Sfantul
Vasile cel Mare
Luând, omule, pilda de la furnica nu te
vei osteni pentru tine si nu-ti vei depozita, oare, în viata de aici odihnele
veacului ce va sa fie? Ca furnica îsi aduna vara hrana pentru iarna; nu-si
amâna din lene timpul, pentru ca n-au venit înca greutatile iernii; dimpotriva,
munceste cu foarte mare sârguinta pâna ce îsi aduna în camarile ei hrana
îndestulatoare. Si nu face asta cu trândavie, ci, cu gând întelept,
mestesugeste ca sa se pastreze hrana cât mai multa vreme; taie cu clestii sai
partea din mijloc a boabelor, ca nu cumva sa încolteasca si sa nu fie bune de
mâncare; când simte ca sunt umede, le usuca; dar nu le întinde în orice vreme,
ci când presimte ca vazduhul are sa fie mai mult timp frumos. Fii linistit,
n-ai sa vezi ploaie cazând din nori câta vreme furnicile au grâul întins afara!
Ce cuvânt va fi îndestulator, ce auz va
putea cuprinde, ce timp ne va ajunge sa spunem si sa istorisim toate minunile
Marelui Mester? Sa spunem si noi cu profetul: „Cât s-au marit lucrurile Tale,
Doamne! Toate întru întelepciune le-ai facut!” (Psalm 103, 25) Asadar nu ne
putem apara îndestulator ca n-am fost învatati din carti cele ce ne sunt spre
folos, când legea cea nescrisa a naturii ne învata sa alegem cele ce ne
folosesc.
Stii ce bine sa faci aproapelui? Acela pe
care vrei sa ti-l faca altul tie! Stii ce este raul? Ceea ce nu vrei sa suferi
de la altul! Nici arta care se ocupa cu strângerea plantelor pentru studii,
nici stiinta despre plante n-au învatat pe cele necuvântatoare la ce folosesc
plantele; si totusi fiecare vietuitoare are în chip firesc priceperea de a-si
procura ce este spre folosul si mântuirea ei; are în ea ceva tainic care îi
spune ce se potriveste cu firea ei.
Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la
Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1986, p.
173-174
Scrisoare
pastorală
Foaie
periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul
XXI(2021), nr. 451(1 –15 August)
Dragii mei enoriași!
Biserică
ortodoxă, ori catolică? De câțiva ani s-a renovat și s-a pus în
circuitul turistic Cetatea Medievală a Severinului. Este un obiectiv măreț,
care, alături de Muzeul Județean și castrul roman vorbesc de istoria acestor
locuri și a locuitorilor lor.
Cetatea aceasta a fost construită de
unguri în vremea regelui Ladislau I(1040-1095), ca fortăreață la Dunăre, ca
punct strategic de importanță majoră pentru regatul maghiar, care asigura
controlul Dunării și culoarului Timiș – Cerna, dar era și punct de sprijin în
luptele cu pecenegii și cumanii, sau, după înființarea formațiunilor politice
românești, cu românii. Nu a aparținut însă numai ungurilor, fiindcă atât
Severinul, cât și Banatul de Severin, adică o bună parte din Oltenia și o parte
din Banatul de azi, a revenit în repetate rânduri și românilor. Aici au adus
ungurii trupele puternice ale cavalerilor ioaniți și ale cavalerilor teutoni.
Odată cu creșterea pericolului turcesc, Cetatea Severinului a căpătat o
importanță extraordinară nu numai pentru Țara Românească și pentru Ungaria, ci
și pentru Europa însăși.
Sunt multe de spus despre istoria cetății
Severinului. În rândurile de față mă opresc însă asupra unui aspect aproape
neobservat de cei ce s-au ocupat de această problemă. În incinta cetății se
află fondația unei biserici. Zidurile se ridică până la aproape un metru, dar e
suficient ca să ne dăm seama despre ce e
vorba. În scrierile pe care le-am consultat, cât și în explicațiile date de
către ghizii cetății, - istorici de formație de altfel -, am găsit precizarea
expresă: biserică catolică. Mai mult, o doamnă care funcționa pe post de
ghid adăuga că biserica este ,,o îngemănare între Occident și Orient, între
lumea catolică și cea ortodoxă!”
Îmi permit să afirm și să susțin, că biserica din
incinta Cetății Severinului nu este catolică, ci ortodoxă.
Pentru aceasta mă bazez pe următoarele argumente:
- biserica din incinta Cetății Severinului
este orientată cu altarul spre răsărit. Acest element este specific bisericilor
ortodoxe. Numai în situația în care configurația terenului sau alte motive
obiective împiedică orientarea altarului spre răsărit, el poate fi orientat
spre sud, dar aceasta este o excepție. Bisericile catolice sunt orientate cu
altarul spre Roma, acolo unde își are reședința papa, mai-marele acestei
Biserici;
- biserica din incinta Cetății Severinului
are formă de cruce. Este știut că în tradiția arhitecturii bisericești
ortodoxe, bisericile pot avea două forme: 1) de cruce, amintind de jertfa
Mântuitorului pe cruce; 2) de navă sau corabie, amintind de rolul Bisericii de
a conduce pe enoriașii săi pe marea acestei vieți spre limanul Hristos. Aceste
biserici reprezintă stilul bizantin de construcție, având ca punct de reper
biserica ,,Sfânta Sofia” din Constantinopol, construită de împăratul
Justinian(527-565) în secolul al VI-lea. În Apus s-a dezvoltat în primul
mileniu stilul romanic, având ca specific construcțiile dreptunghiulare, în
care predomină unghiurile și liniile drepte. Din secolul al X-lea se dezvoltă
stilul gotic, având ca specific unghiurile frânte la arcadele ușilor,
ferestrelor, bolților, vitraliile la ferestre etc.
- Biserica din incinta Cetății Severinului
este împărțită în interior în cel mai curat stil arhitectonic ortodox în:
altar, naos și pronaos. Intrarea e pe partea de apus;
- În zidăria bisericii din incinta Cetății
Severinului se îmbină piatra cu cărămida arsă. Aceeași metodă de lucru o întâlnim și la biserica Mănăstirii
Cozia din sec. XIV și la biserica Mănăstirii Coșuna Bucovățul Vechi de lângă
Craiova, din sec. XV-XVI, cât și la alte biserici românești din Evul Mediu. Așadar, era o tehnică des întâlnită și
frecvent folosită în construcția bisericilor românești ortodoxe din Țara
Românească.
La biserica din Cetatea Severinului găsim
toate elementele specifice stilului bizantin, dar nu găsim nimic specific
stilurilor catolice. Nu negăm faptul că biserica putea fi folosită și de
catolici în timpul cât cetatea era stăpânită de maghiari. Asta mai ales că în
anumite perioade aici au funcționat chiar si episcopi catolici. Totuși, bisericile se despărțiseră de la 1054,
așa că lucrurile erau clare din punct de vedere dogmatic, liturgic, canonic
etc.
Nu știm dacă aceasta a fost catedrala
mitropolitană a Severinului, mai ales că în apropierea cetății, în grădina de
azi a Liceului ,,Traian”, este fondația unei alte biserici ortodoxe mai mari.
Cu siguranță că au mai fost și altele în zonă. Adăugăm și biserica ortodoxă din
curtea Muzeului Județean, datată din secolul al VI-lea. Aceasta este numită
însă în toată literatura de specialitate ,,bazilică bizantină”. Cei care au
cultură istorică și teologică înțeleg bine despre ce este vorba. Aș ruga însă
factorii de decizie ai muzeului, pe autorii care vor mai scrie despre această
biserică, să aibă curajul și s-o numească …. biserică ortodoxă, ca să
înțeleagă și omul cel mai simplu despre ce este vorba.
Din păcate, literatura de specialitate
insistă asupra rolului Mănăstirii Vodița în stăvilirea expansiunii catolice, în
răspândirea învățăturii creștine în părțile mehedințene. Insistă, de asemenea,
asupra rolului extraordinar pe care l-a avut Sfântul Nicodim în construcția
Mănăstirilor Vodița(1369-1374), Tismana(1378), Prislop și altele, despre care
ne spune doar memoria locurilor și a oamenilor. Foarte bine! Sfântul Nicodim
își desfășura însă misiunea sub oblăduirea voievodului Vladislav
Vodă(1364-1377) și a urmașilor acestuia la tron. Se înscria pe linia unei
viziuni politice. În spiritul acestei viziuni se înființează la Tr. Severin a
doua Mitropolie din Țara Românească în 1370, Mitropolia Severinului. Este numit
mitropolit de Severin Antim Critopulos,
care păstorește zece ani(1370-1380), devenind apoi mitropolit al Ungrovlahiei (1380-1401).
Acesta era un grec învățat de la Constantinopol, care avusese acolo funcția de
dicheofilax al patriarhiei ecumenice, adică avocat/jurist. La moartea
mitropolitului Țării Românești (Ungrovlahiei), Hariton, este numit în locul lui
de Patriarhia de Constantinopol, la cererea domnului Țării Românești și a
boierilor țării, mitropolitul de Severin, Antim. La Severin va veni mitropolit Atanasie(1382-1403), un ierarh cărturar, care
va renova mănăstirile Vodița, Tismana și altele, dar va genera și o mișcare
culturală în zonă fără precedent. Cei doi mitropoliți se regăsesc în
documentele Patriarhiei Ecumenice ca participanți la ședințele sinodului
patriarhal, deținând chiar locuri fruntașe(VI și VII) în ordinea ierarhică a
membrilor acestuia. Se mai păstrează în arhive fragmente din corespondența
acestor mitropoliți cu patriarhul Eftimie de Târnovo, care dovedesc înalta
cultură teologică a ierarhilor
severineni.
Chiar și numai aceste biserici ne
îndreptățesc să credem că aici, la
Severin, a fost un puternic centru
religios ortodox susținut material și politic de către autoritățile românești locale
și centrale. Dacă acestea se luptau pentru a îndepărta stăpânirea și influența
maghiară în zonă, Biserica se alătura acestui efort cu mijloacele și
posibilitățile ei, contracarând prozelitismul catolic, zăgăzuind propaganda și
interesele papalității de a-și întinde stăpânirea în spațiul carpato-danubian.
Respectăm valorile celorlalți, dar avem
datoria sfântă față de adevăr și față de strămoși să apărăm propriile noastre
valori și să nu le lăsăm terfelite și falsificate de către neaveniți.
*
Lume
zdrențuită. Priveam la televizor câteva secvențe
din parada care a avut loc pe 14 august pe străzile capitalei. Priveam cu
durere, cum niște tineri îmbrăcați foarte ciudat, indecent, bâțâiau din fund și
din buric, se pupau, se strâmbau spre camerele de filmat. Din comentariile
reporterilor, am înțeles că acei tineri erau susținătorii împerecherilor de
genul bărbat cu bărbat și femeie cu femeie. Îmi dădeam seama că tinerii aceia
nu porniseră parada din convingeri proprii, din dorința lor de a impune
omenirii o nouă formă de viață, de reproducere, ci erau niște oameni manipulați
din umbră. Pentru o nimica toată își perverteau sufletele, încercau să convingă
că sunt mulți, că sunt puternici, că sunt siguri pe situație, că sunt
conștienți de măreția ,,idealului” lor!
Copii sărmani! Cu siguranță că cei mai
mulți erau selectați din rândul acelora care nu mai pot suferi pe ei hainele
întregi, ci doar pe cele rupte, multicolore, dezlânate, mototolite, croite și cârpite anapoda. Sunt
selectați din rândul celor care se tund foarte straniu, sfidând orice noțiune
de estetic și util, din rândul celor ce se tatuează, celor ce se droghează. Cu
siguranță că majoritatea lor erau tineri debusolați, decepționați, bâjbâind în
căutarea unui ideal iluzoriu. Poate în copilărie fuseseră copii de bani gata,
neobișnuiți cu munca și cu greutățile, cu cartea și cu disciplina. Acum, sub
umbrela democrației, drepturilor și libertăților, mărșăluiau în dezordine prin
capitală, vrând să ne arate că nu dau doi bani pe regulile noastre, ale celor
mulți, privind viața, comportamentul, morala, religia, bunul simț. Priveam cu
durere acel convoi al înaintemergătorilor morții și destrămării sociale, ai
destrăbălării fără precedent și mă gândeam că, pentru ca acești indivizi să
aibă dreptul să facă o asemenea manifestare, au murit nenumărați tineri curați
sufletește, martiri ai neamului, care au sperat că prin moartea lor vor asigura
generațiilor viitoare o viață mai prosperă, mai frumoasă, cu o cultură mai
vastă, neîncorsetată de dogme politice
și de filozofii aberante! Și iată ce-a ieșit!
Priveam cu durere la tinerețea acelor
frați creștini. La vârsta lor oamenii își croiesc un drum în viață, pun bazele
unei cariere, învață pe brânci pentru a reuși la niște examene hotărâtoare, își
întemeiază familii bazate pe dragoste adevărată, din care să rezulte apoi
copii, care să le umple casa și viața de bucurii. La vârsta lor milioane de tineri își pun întrebări fundamentale
privitoare la viață și la moarte, frecventează școlile, universitățile, bisericile,
mănăstirile, teatrele și celelalte instituții de cultură cu sufletul însetat de
cunoaștere, de credință. Mii de tineri trudesc din greu ca să reușească la
olimpiade naționale și internaționale, să reușească la competiții sportive de
anvergură și nu sunt puțini care se
situează pe primele locuri în țară și în
lume.
Doamne, ce frumoasă-i tinerețea și cât de
minunată este dragostea! Sunt adevărate picături de dumnezeire, ce-au fost
revărsate în viața noastră. De toate ne-am bătut joc, măcar de-ar fi scăpat
neterfelite acestea două!
Priveam cu durere pe acei rătăciți cum își
risipesc anii tinereții bâțâind din fund și din buric, încercând să ne convingă
de măreția ,,cauzei” pe care o susțin. Nu puteam să fac mai mult decât să mă
rog la Dumnezeu să-i ierte că nu știu ce fac, să le dea minte ca să înțeleagă
c-au luat-o razna și să-i ajute să revină pe drumul cel bun, pe calea
normalității. Ajută-le, Doamne!
*
Sfaturi
părintești. Redăm mai jos un cuvânt plin de
înțelepciune al Arhimandritului Efrem
de la mănăstirea Vatoped din Sf. Munte Athos. El îi sfătuieşte pe bărbaţi să-şi
asume partea mare de responsabilitate pe care o au pentru bunul mers al
căsniciei, devenind adevăraţi lideri şi modele în familie, după modelul Domnului
Hristos. Iată 11 sfaturi pentru bărbaţii care şi-au întemeiat o căsnicie, de la
stareţul Efrem:
,,1. Dacă deja eşti căsătorit, nu-ţi rămâne decât să pui în aplicare
următoarele 11 sfaturi. Dar, dacă încă nu te-ai căsătorit, înainte de a o face,
primul lucru pe care trebuia să-l puneţi în discuţie este credinţa voastră.
Este fata cu care vorbeşti credincioasă, merge la biserică? Dacă nu vă
identificaţi în lucrurile duhovniceşti, în credinţă, atunci căsătoria voastră
va fi mai greu să dureze.
2.
Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre
femeie. Acest lucru l-a făcut şi Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine
Însuşi ca să o facă slăvită.
3.
Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum şi faptul că
toată truda şi toată strădania lui au un singur scop: ca ea să fie fericită.
4.
Soţul ar trebui să fie pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată,
alteori frate, altădată prieten şi întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta,
va avea parte de o atitudine netulburată şi armonioasă din partea soţiei, care,
de multe ori este mai binevoitoare şi mai jertfelnică, dar alteori, în faţa
unor evenimente neînsemnate, se descurajează şi se teme.
5.
Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea şi legătura cu soţia,
deoarece diavolul şi slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască,
pentru a lovi însăşi rădăcina vieţii.
6.
Bărbatul „Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca fiind făptură mai slabă”(I
Petru, III,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire şi
prin delicateţe, nu prin dojană şi mânie.
7.
Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare
amabilitate unei alte femei, fie colegă de serviciu, fie prietenă, în sufletul
femeii se aprinde invidia. Nu pentru că ar fi o pornire pătimaşă, ci din
pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe,
să găsească „butonul” de îmblânzire a soţiei.
8.
Femeia, după naşterea primului copil, nu mai doreşte atât rolul sexual al
soţului, cât tandreţea şi afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să
cunoască acest lucru şi să fie tandru cu soţia sa.
9.
Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora,
pentru că de multe ori, din egoism, soţii îşi mustră soţiile mai ales în
prezenţa propriilor rude.
10.
Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit:
„Lasă-mă, n-am timp acum!”, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: „Iubito, am
treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu”. Când soţia va înţelege şi
se va convinge că soţul o iubeşte, atunci devine de bunăvoie aşternut
picioarelor lui, gata de orice jertfă.
11.
Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi
descoperiţi. Să-i spuneţi totul şi să vă consultaţi cu ea în toate. Nu e bine
ca soţia să afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la
prieteni.
Dacă
femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de
dragostea părinţilor, nici a propriilor copii. Atât de mare e taina căsătoriei,
încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi
umplut nici măcar de dragostea propriilor copii!
Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru
orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu îşi manifestă
dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale
lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia şi bănuiala.”
*
Ziua
de Sfânta Maria. Redăm mai jos o frumoasă
poezie cu acest titlu, semnată de poetul Adrian Păunescu. Este dedicată
Adormirii Maicii Domnului. Iat-o!
*
,,Nici
pe tine moartea nu te cruţă,
mori
acum, dar Fiul tău e sus,
noapte
bună, somn uşor, Măicuţă
a
Mântuitorului Iisus.
Tu
n-aveai dreptul să adormi, Marie,
şi
ochii ţi se împăienjenesc
şi
mori şi tu, lumina noastră vie,
gravida
unui gând dumnezeiesc.
Te
pleci divinităţii suverane,
ca
un pământ în alt pământ apui
şi
Fiul tău te plânge în icoane
şi
îngerii sunt toţi de partea lui.
O
clipă, toate nu mai au lumină
şi
noi primim ca pe-o osândă grea
şi
noi primim cu linişte străină,
fără
speranţă, adormirea ta.
La
moartea ta, Maria noastră Sfântă,
toţi
cei ce te-au iubit te înţeleg
şi
mor cu tine şi murind te cântă
femeile
pământului întreg.
Te
duci cu vara, viaţa te condamnă
să
pleci cu cel din ceruri dintre noi
şi
să te naşti în fiecare toamnă,
ca
să ni-l dai la iarnă înapoi.
Tu
mori, acum, ca Fiul să-ţi trăiască,
ne
laşi aici, la margini de destin,
îngenunchem
la groapa ta cerească,
Marie-a
calendarului creştin.”
*
File
de jurnal – 17 Septembrie 1982. ,,Părintele Jinga ne-a povestit câteva cazuri
citite de el în reviste cu privire la posibilitățile unor indivizi de a
cunoaște în trecut și viitor. Astfel de oameni, duși la locul unei crime, își
,,reamintesc” făptașii, ori indică exact unde se află obiecte furate. Un
asemenea om ar fi prin Suedia. Într-un oraș oarecare au avut loc o serie de
jafuri. Necunoscuți mascați pătrundeau în case, ucideau cu pistoale cu
amortizor de zgomot, luau ce credeau că e mai de preț, după care dădeau foc la
clădire. Mai multe cazuri de felul acesta, nerezolvate, au alertat
autoritățile. A fost chemat Interpolul și acesta a apelat la sprijinul
personajului misterios. Acesta a venit în orașul cu pricina și șeful poliției
de acolo l-a purtat la fiecare loc unde fuseseră crime de acest fel. Omul se
îngălbenea, punea mâna la ochi și exclama îngrozit:
,,- Vai, vai,
vai, ce atrocități, ce jale și cât sânge a curs aici!”
A motivat că nu
poate depista nimic, deoarece s-a dat foc clădirilor și au fost șterse urmele.
Când a ajuns la hotel, a chemat ziariștii și le-a spus că adevăratul făptaș
este însuși inspectorul de poliție din oraș. Între timp, comandantul se
înecase.
Mașina o am tot
stricată. Și ieri și azi fulia de la ventilatorul radiatorului mi-a făcut
serioase probleme. Azi am reparat la mașină de dimineață. După-amiază am făcut înmormântarea
lui Bazavan Gh. Gheorghe din Malovăț. Era ca un munte omul acesta. Înalt și
gras, ai fi crezut că va atinge 100 de ani. Fusese pensionat în urmă cu câțiva
ani din cauza diabetului. Acum a murit în spital la Timișoara la vârsta de 46
de ani de insuficiență renală acută. A fost jale mare.
Seara am fost la
oraș cu mămica. A vândut brânza cu 70 lei/kg și strugurii cu 18 lei/kg. Nu se
mai leagă nimeni de prețurile acestea destul de ridicate.
L-am întâlnit pe
Domnul Romulus Cojocaru, avocatul, scriitorul și poetul severinean. Mi-a spus
că dacă-mi apare volumul II din Coloana Infinitului, mă va înscrie în
Uniunea Scriitorilor cu titlul de ,,supleant”, iar dacă-mi apare Nicolae
Iorga. Concepția istorică, mă va face membru titular. El face parte din conducerea
Uniunii. Printre alte avantaje ale unei astfel de apartenențe, este și aceea
că-ți completează pensia până la 4.000 lei pe lună, indiferent cât ai avea-o.
Mda! Merită efortul!
Domnul Cojocaru
s-a oferit să vorbească la telefon cu directorul Editurii ,,Junimea” pentru
lucrarea mea Dimitrie Cantemir. Cugetări. Directorul îi este bun prieten
și m-ar putea ajuta să scot cartea mai curând. Domnul Cojocaru și-a lăsat o
barbă care o întrece pe-a mitropolitului, iar pletele-i bat pe umeri. E o
apariție stranie pe străzile Severinului.
Recoltările de
toamnă sunt în toi. Școlile, instituțiile industriale și unitățile militare
participă din plin la lucrări. Localnicii nu pot fura nimic. Au fost chemați la
recoltarea porumbului, promițându-li-se că li se vor da penele porumbilor, iar
la coceni 10%. Oamenii au refuzat să mai iasă la lucru în asemenea condiții.
Porumbii pleacă din câmp direct la ,,bază” în Severin, fără să se mai oprească
la C. A. P.
Luni tăticu a
fost chemat, împreună cu alți muncitori de la fermă, la postul de miliție al
comunei. A venit Domnul Rotaru, comandantul miliției și securității din
Mehedinți. Le-a vorbit despre obligațiile paznicilor. A îndemnat și a ordonat
la vigilență. Le-a promis că le va da arme ca să ,,tragă în plin” în ,,hoți”.
*
Ajutoare
și donații. Parohia noastră a primit câteva
ajutoare și donații, astfel: Doamna
Ramona Sprijan din Cluj-Napoca: 15.000
lei; Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș: 1.000 lei; Domnul Popescu Dumitru-Adelin din
Italia, fiu al satului Malovăț: 250 lei;
Doamna Elisabeta Leferenz din Nürnberg(Germania): 242 lei; Doamna Cioloca Polina din Timișoara, fiică a satului Bârda,
Domnul Ionașcu Marinelu din Londra,
fiu al satului Malovăț, Domnul Lupșa
Claudiu din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Domnul Lupșa Ionuț din Timișoara, fiu al satului Malovăț, Domnul Gheran Nelcuță din Tr. Severin,
fiu al satului Malovăț, Doamna Apostol
Maria din Șimian(MH), Doamna
Gherghescu Mihaela din Godeanu(MH), Domnul
Bârliba Dumitru-Neluțu din Tr. Severin, Domnul Voican Nicușor-Marian din Tr. Severin, fiu al satului
Malovăț: câte 100 lei; Doamna Valentina
Toma din București: 80 lei; Doamna
Rolea Viorica din București, fiică a satului Bârda, Domnul Diaconu Mădălin din Italia, fiu al satului Malovăț: câte 50 lei;
Un fiu al satului Bârda, care nu vrea să i
se știe numele a donat 200 lei pentru
Azilul de bătrâni de la Vânjuleț; Domnul
Baltac George-Claudiu din Malovăț a
donat 50 lei pentru Azilul de
bătrâni din Vânjuleț.
Domnul
Stănciulescu Tănase a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 220 lei.
Dumnezeu
să le răsplătească tuturor!
*
Se apropie începerea școlii. Rugăm pe
enoriașii parohiei noastre, care n-au posibilități materiale ca să le asigure
copiilor lor cele necesare pentru a merge la școală, să ia legătura cu preotul
și împreună vor găsi soluțiile potrivite. Important este să nu întrerupă copiii
școala!
*
Publicații.
În această perioadă preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva
materiale astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 450, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 4 aug. 2021, ediție și
on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada),
8 aug. 2021, ediție și on-line(http://www.observatorul.com);
Dedublarea, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an.
XXIII(2021), nr. 1090(5 aug.), p. 12; Gadarenii
din noi, în ,,Națiunea”,
București, 5 aug. 2021, ediție on-line(https://ziarulnatiunea.ro/
category/religiespiritualitate); Ghinionul,
în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr.
Severin, an. XXIII(2021), nr. 1091(12 aug.), p. 12; Suflet călător, în ,,Răstimp”,
Tr. Severin, an. XXIV(2021), nr. 2(apr.-iun.), pp. 18-24; Înălțarea și prăbușirea unui Neam, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIII(2021), nr. 1092(19
aug.), p. 12; Superstiții, în ,,Obiectiv mehedințean”, an. XXIII(2021),
nr. 1093(26 aug.), p. 12.
Parohia noastră a publicat ediția a II-a
din Gh. Duncea, Tudor Vladimirescu, așa
cum l-am cunoscut și a retipărit
următoarele cărți: Bibliografia
Revistei ,,Mitropoliei Olteniei”(1948-2008), 2 vol., Călăuză Biblică, Călăuză patristică, Bucate de post, Viața Cuvioasei
Teofana Basarab și Șiragul
mărgăritarului.
*
Excursii
– pelerinaj.
♦Pentru Duminică, 25
Iulie, am organizat o excursie – pelerinaj la Mănăstirea ,,Sf. Ana” de la
Orșova, cu prilejul hramului. Parohia s-a oferit să pună la dispoziție un
autocar. Așadar, participarea a fost gratuită.
S-au înscris doar șase enoriași!
♦Pentru
Joi, 26 August, organizăm o
excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda
– Malovăț - Tr. Severin - Mănăstirea Vodița - Orșova(Mănăstirile ,,Sf. Ana” și
Mraconia), Valea Dunării – Mănăstirea Nera – Moldova Nouă – Oravița – Mănăstirea
Călugăra – Munții Banatului – Bozovici –
Mănăstirea Putna – Cascada Bigăr – Orșova – Tr. Severin – Malovăț – Bârda. Excursia
se face într-o zi și costă 60
lei/persoană. S-au înscris până acum 54 enoriași.
►Duminică,
29 August, se va prezenta dimineața, la ora 8, un autocar la biserica de la
Bârda și se vor îmbarca toți enoriașii care vor binevoi să meargă la slujbă la
Mănăstirea Schitul Topolnița. Cei de la Malovăț vor aștepta la Glavani, la
intersecție. Dacă numărul participanților
va depăși capacitatea autocarului, acesta va mai face o cursă. Transportul este gratuit. După ce se va
termina slujba la mănăstire, autocarul îi va aduce pe enoriașii participanți la
Malovăț, respectiv la biserica de la Bârda. Între timp, la biserica de la Bârda
se va prezenta mașina brutăriei și va aduce pâine, la fel ca în duminicile când
este slujbă la Bârda. Participanții la slujba de la mănăstire vor primi
pâine gratuită, ca-n duminicile
obișnuite. S-au înscris 31 enoriași. Lista încă e deschisă.
*
Lucrări
la biserică. În această perioadă am reușit să
schimbăm acoperișul copertinei de la intrarea bisericii din Malovăț. Am pus
tablă groasă, ondulată, Lyndab. Lucrarea a executat-o, gratuit, Domnul
Popescu Iulian-Constantin din Malovăț. Dumnezeu să-i răsplătească!
*
Zâmbete.
☺Femeia a fost întotdeauna răsfățată.
Dumnezeu i-a dăruit viață, sănătate și frumusețe; dracul i-a făcut cont pe
facebook; ☺Eu,
chestia asta n-am înțeles-o. Când împlinești anii, stingi lumânarea, iar când
mori ți-o aprinde! ☺ Creierul este organul cel mai remarcabil. El funcţionează
24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, de la naştere până când te îndrăgosteşti; ☺ Nu e
trist să ai bani. E trist să ai DOAR bani; ☺ Dacă tac, nu înseamnă că ai dreptate.
Înseamnă că am înţeles că degeaba îţi explic...; ☺Avantajul când eşti inteligent, este
că poţi face oricând pe prostul…, ceea ce invers este imposibil; ☺Bărbaţii
au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum să se joace cu el; ☺Nu există
întâlniri întâmplătoare. Orice om din viaţa noastră este un test, o pedeapsă
sau un cadou…; ☺
Să ai o inimă bună într-o lume atât de rea înseamnă curaj, nu slăbiciune!
*
Anunțuri. ► Rugăm
pe toți cei interesați să evite să facă nunți și botezuri duminică, 29 August,
fiindcă este zi de post.
►Începând cu 1 Septembrie, slujbele din
duminici și sărbători vor începe la ora 9.
*
Spovediri
și împărtășiri. În zilele rânduite și nu
numai au fost spovediți și împărtășiți 27+35+39+1+1=103
enoriași. Dintre aceștia 33 au fost
copii.
*
Înmormântări. În ziua de 12
August am oficiat slujba înmormântării pentru Odoleanu
Valerică(52 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!
*
Program.
În cursul lunii Septembrie avem următorul
program de slujbe: 4 Sept.(Malovăț-Bârda);
5 Sept.(Malovăț); 8 Sept.(pomeniri dimineața la Bârda;
slujbă la Malovăț); 11 Sept.(Malovăț-Bârda); 12 Sept.(Bârda); 14 Sept.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 18 Sept.(Malovăț-Bârda); 19 Sept.(Malovăț); 25 Sept.(Malovăț-Bârda); 26
Sept.(Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe
adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu