SĂRBĂTORIND În PLAI VÂLCEAN ,,LIMBA NOASTRTĂ cea ROMÂNĂ”
Melania Rusu Caragioiu
31 August 2022
Calendarul ne îndreaptă spre sărbătorile marcante din
istoria neamului nostru, sărbătoriri apropiate de momentul de față, închinate stăpânei eterne a graiului nostru ,,Limba Română”.
Așa se face că undeva, într-un colț de rai, în Plaiul vâlcean, plin de
glorie și credință strămoșească, regretata Doamnă Ligya Diaconescu, Directoarea Revistei Internaționale
STARPRESS, a pus bazele glorificării Limbii Rpmâne, în marele
Revitriment românesc general. Regretata. LIGYA
Diaconescu, ‘Doamnei Limbii Române”, cum a supranumit-o Președintele Ligii Scriitorilor Români – Domnul AL FLORIN TENE, - găsindu-se în
icoana vieții sale, între icoanele pictate de mâna dânsei și Sfintele
icoane ale mănăstirilor Românești, vizate de UNESCO, din plaiul vâlcean, a
aderat la mândra idee a proslăvirii
Limbii Române.
Vocea sa a fost auzită în toată lumea, prin Antologiile
bilingve redactate de dânsa, prin întâlnirile și festivalurile organizate de Domnia sa, în Țara și Diaspora, prin colaboratorii care susțin aceste idei,
între care și unul care scrie materialul de față, veștile ajungând până în cele
mai îndepărtate puncte de pe glob: îb studioul Radio Melbourne-Australia, în Noua Zeelandă,
în Canada, Statele Unite, Venezuela și Argentina (prin corespondențele cu scriitoarea Flavia Cosma), sau prin corespondențe cu punctele având și pagini religioase românești, din Diaspora, din care amintesc Ziarul Miorița, USA,
sau Centrul Cultural european, Dublin. Mânăstirile
din Muntele Athos.
Limba română este darul de comunicare al fiecăruia
dintre noi, o purtăm cu noi în suflet și în grai, o cântă cântecul, o cântă
revistele, o cântă slovele scrise. Orașul Râmnicu Vâlcea abundă de spirit românesc spre
bucuria tuturor românilor binecuvântați de
limba română.
S-a închegat pe atunci
un nucleu fericit format din distinse personalități care au vorbit în
graiul tuturor românilor binecuvântații cu Limba Romànă, Inițial nucleul era
format din Scriitorii
Ligya Diaconescu, Alexandru Cetățeanu, Marian Ilie, Corneliu Leu, Al. Florin Èene care
susțineau prin dezideratele de cinstire a tot ce este romànesc și doleanța de a se institui o lege privind sublinierea și omagierea Limbii Romàne.
Dar pentrucă aportul maselor
era primordial s-a lansat un concurs
pentru omagierea acestui imoortant element na;ional.
S-au înscris o ploaie de
poeți între care și scriitoarrea acestor rànduri. A fost un adevprat plebiscit de ovații preamărind totodată
șr trdiția Sfinxului din Carpați și
preamărirea Limbii Române. S-au acordat multe premii, fiind puse în temă
subiectele dragi, Îmi amintesc cu emoție de a fi luat premiul I și privilegiul
de a sta o săptămână gratuit pe litoralul românesc Nu am putut onora invitația
sejutrului spre marele meu regret, dar începând de atunci am răspuns cu
prezența în Bazinul vâlcean la sărbătoarea Limbii Române, în 31 August și în
toate antologiile și în toate schimburile de mesaje din Țară și Diaspora,
mesaje subliniind manifestări deosebite și producții literare care fac cinstire
Limbii Române, creșerii Limbii Române neuitând nici importtanta elementelor
adiacente- tot ce este românesc lăudabil de semnalat spre bucuria tuturor
românilor.
Prin acei ani regretatul Corneliu Leu a compus ,,Imnul Limbii Române, Imn care a
ajuns prin mesajul său la ,,Clubul de Aur”-Montreal-Canada la semnatara acestor
rânduri și orin mine la poeta și pictorița Eva Halus, româncă vorbind nativ
engleza spre a-i fii certificată traducerea în limba engleză. Tot dânsa a
revizuit și textul de titrare a Fișmului Sfinxul din Bucegi, film turnat în USA
de către Corneliu și Vlad Leu.
Întrtucâi aceste informații merită să fie cunoscute dau
mai jos mărtutii rare privind dragostea pentru Limba Noastră cea Română
IMNUL LIMBII ROMÂNE
de Corneliu Leu
(Ansamblul
folcloric de la Intorsura Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri
de Corneliu Leu:
„Ne
cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim
alaturi frati cu frati
In
miezul tarii noastre sfant
La
ceas de mare legamant.
Ne
cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol
de voievozi si regi
Ce-aici
romanii i-au avut
Din
cel mai departat trecut!
Pe
muntii romanesti urcati
Sub
semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca
din batrani
Peste
suflarea de romani.
Pecetea
limbii romanesti
Rostind
maiestrele povesti
Cu
Sanziene, Feti-Frumosi...
Sau
cantece cu viers duios.
Tesut
la poale de Carpati
Si-oriunde
tara are frati
In lumea larga raspanditi
Care prin verb, ca legamant
Rostit
in cantec si-n cuvant,
Raman
uniti
De
nimeni despartiti!
Ne
cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim
alaturi frati cu frati
In
miezul tarii noastre sfant
La
ceas de mare legamant.
Ne
cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol
de voievozi si regi
Ce-aici
romanii i-au avut
Din
cel mai departat trecut!
Cu
sufletele-alaturati
De-aici
spre patru zari zburati
Spre
fratii ce-n strain pamant
Tin
radacina prin cuvant.
Si-ntinse
aripi ce vaslesc
Spre
tot ce-i graiul romanesc.
Spre
tot ce-avem mai bun, mai sfant,
Cladit
si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul
romanesc rostit
In
slujbe de altar sfintit
Prin
nobili ctitori, mari barbati,
Eroii
nostri legendari,
Semeti,
viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu
creste de Carpati!
Spre
Basarabia zburati
Si duh
de tara respirati
Din
duhul jertfei de martiri
Pe
altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi
limba ei vorbind
Pana
la aromani in Pind.
Si sa
ramanem vesnic frati
Band
apa vie din Carpati
Aici,
la Sfinxul din Bucegi
Unde-am avut preoti si regi.
Si o Credinta am avut
Din
veac de mare inceput,
Iar nimanui nu am facut rau
Crezand
in Bunul Dumnezeu
Care,
cu noi,
Va fi
mereu!
Va fi mereu!
Acest Imn a fost tradus de autor
în limba engleză și inclus în filmuf de care am amintit filmul respectiv turnat
în Statele Unite de Corneliu Leu și Vlad
Leu,
Într-un minunat contrzt Wordpress a prezentat pe internet o parte din poeziile închinate limbii române,
Amintesc Ilustrii autori și titlul poeziilor respective, redând alături imaginea de pe net, oferită nouă
tuturoe spre aducere aminte:
Buletinul Clubului Român din Chattanooga
Numărul 71
(șaptezeci și unu) -Septembrie 2017
www.romclub.wordpress.com
Tema lunii: Limba
Română
Limba noastră cea română de Grigore Vieru
https://www.youtube.com/watch?v=SxNE_nVbBNA
Limba noastră cea română - interpret Cujbă
Măi,
voi tineri şi voi fraţi(folclor aromân)
Limba
noastrăde Alexei Mateevici
https://www.youtube.com/watch?v=VZ2T-GhP8U4
Imnul Republicii Moldova: Limba noastră-i o comoară
Să vorbim româneştede Bogdan
Petriceicu Hașdeu
Limba româneascăde George Sion(1822-1892 poet, autor dramatic, memorialist,
fondatorul Revistei Carpaților)
Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.
Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?
Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!
Pentru ea de Grigore
Vieru
Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teamă de pacate,
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba noastră.
Pentru ea ninsori se cern din spații,
Pentru ea puternici sunt Carpații,
Pentru ea e caldă vatra poamei
Pentru limba mamei.
Pentru ea noi văruim pereții,
Pentru ea mai sunt răniți poeții,
Pentru ea cresc florile visării
Pentru limba țării.
Dumnezeu prima oara
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste țară
Cu lacrima limbii noastre.
Grai valah de Vasile Voiculescu
Grai tămâiat, cătuie de
petale,
Gândul mi-a ciobănit pe
plaiurile tale.
Umblă singur pe munţi de
sare,
Vânt bătrân cu miere-n
spinare.
Şerpi de răcoare verde-n
pâraie,
Cărări de bucium lung te
stretaie.
Granguri de aur boabele-ţi
ciugul',
Şesul ţi-l ară dorul cu plugul.
Calc des cu sufletul arsu-ţi
coclaur,
Din fund oftează strămoşii de aur.
De piscul tău, unde se-mbină
Pale de nori cu limbi de
lumină,
Buzele-mi razăm
fremătătoare,
Slăvit pristol de piatră şi
floare.
Temelia limbii române de Horia Bădescu
Să ne plecăm la dulcea
rostire românească,
din ea născuţi şi-ntr-însa
aduşi la ţintirim!
Să ne plecăm! Acolo din mamă
şi din tată
stă verbul sfânt din care cu
toţi ne zămislim.
Să-ngenunchem la cuvinte cu
litere latine,
în limba asta numai putem să
existăm,
în limba asta numai, putem
plăti iubirea
şi ura şi dreptatea pe care
le păstrăm,
în limba asta numai, dăm
temelie lumii,
în limba asta numai, cum a
se tace ştim,
în limba asta numai, ne
pomenim eroii,
în limba asta numai, putem
ca să murim.
Limba și literatura română de Niculae Alexandru West
Doamnă Profesoară,
N-ați ieșit la pensie, vi
s-a părut.
Este o chestiune de vârstă,
vă rog,
Chiar dacă asta v-a durut.
Dumneavoastră predați în
continuare,
Ca-n vremurile de glorii.
Când lecturile suplimentare,
nu erau
Chiar atât de obligatorii.
Pentru că povesteați
ore-ntregi
Romane unor copii
Ce-ar fi vrut să sune de
ieșire
Tocmai a doua zi.
Ne-ați așteptat să trecem
Vreodată pe la școală, o
știm.
Dar nu găseam cuvinte
potrivite
Să vă bucurăm, să vă
mulțumim.
Știți, noi mai facem și-n
viață
Câte o greșeală de
ortografie
Și mai trecem pe curat
Maculatoarele din copilărie.
De aceea imaginați-vă
Că suntem cu toții la clase:
Deliu, Tocaci, Crăciunoiu,
Nicolescu, Spiridon, Tănase...
Dumneavoastră povestiți-ne
Ceva, despre ce vreți.
Noi, prin sugestie, am
influențat
Elevul de serviciu
Să nu sune
De pensie.
Suntem în bănci, cuminți.
V-ascultăm.
Vă sărutăm pe inimă, pe
mână.
Pentru că nu pot fi
pensionate,
Limba și literatura română.
https://www.youtube.com/watch?v=KN9bXFVr9-k
Florian Pitiș recitând Limba și literatura română - de Niculae Alexandru West
Impresionați de aura și sfințenia Limbii Române să
prăznuim mereu dulcele ei grai zicând cu voce tare sau mereu, în gând:
Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim
Românașui o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu...( G. Sion)
Material redactat de
Melania Rusu Caragioiu
(Canada, România, Timișoara)
Vicepreședintă ASRAN- Asociația Scriitorilor Români din America
de Nord
Ambasador neoficial, limba Română (investit de Ligiya
Diaconescu, Corneliu Leu
și alți scriitori și de Revista ,,Armonii culturale”)
O
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu