FATO, ALEXANDRA DOGARU, DIN CARPAȚI, TÂLHĂRIA, DE AUR VERDE, NE PIERDE, PRĂPĂDEŞTE

FATO, ALEXANDRA DOGARU, DIN CARPAȚI, TÂLHĂRIA, DE AUR VERDE, NE PIERDE, PRĂPĂDEŞTE

~*~

Mare of, de tromf-triumf, îmi dă verdictul,

că nemernicia -a dispărut, în România,

că n-a apus moartea, moartea în vacanță,

şi- i molimă, pentru bine nici o speranță că ciuma de tagmă fără o noimă,

cădere liberă,

că fato, Alexandra Dogaru, ne suspină neam şi țară,

fato, din Carpați,

ce se face cu iubire, cu a noştri frați ?

până şi aurul verde ni se fură (şi rasă pădurea cum o dregi, cu legi tocmeală, făr'de -legi,

cum dregi cu băieți deştepți, băieți fuduli şi nu deştepți destul ?

cum naibii dregi lipsa din social-uman, lipsa de doagă? la răcitor, la cadă, la butoi, ciubăr, coafă...

duh de viață şi duh de adevăr

(aici e viziunea mea),

că lipsa dă o noată prostă

şi tare se supără gloata, drumul calvar către Gogota,

că pădurile ni se pradă, talanții ni se risipă,

ni se papă şi îngroapă,

le papă ursu, vulpea, lupu,

că prădăm fără milă,

dragoste cu silă,

punem la pământ, radem

ca să dăm la austrieci, să le dăm orbeşte,

deşi aurul verde ni se prăpădeşte

şi ne pagubeşte şi lipsa de arbori din parlament, nu-i a bună,

nu-i ceva inteligent, că dăm faliment

hrăniți de culori cu stări de nelinişte

şi apocaliptice,

că liturghia asta tembelă ne prăpădeşte sufleteşte,

că printre de-ai noştri străinii ne tâlhăreşte

şi provita ne nesocoteşte ca popor,

în curs de degradare, de neâncredere-

tradare de cozi de topor

la curți de dragoste şi dor cu tricolor,

că de viață, corupții, oameni de neâncredere,

de bine ne goleşte,

ne goleşte de esență cu heirupul de globalizare.

~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE