Nicolae MÃTCAȘ - Strigãturi cu- mpunsãturi

 

Strigãturi cu- mpunsãturi

 

Comisia Europeanã a (mai) aprobat trei insecte pentru alimentația publicã

 

Greieruș, lãcustã și molete,

Noile-n UE delicatese:

De parfumul lor te-mbeți sticlete,

Iar de preț – ochii din cap îți iese.

 

Casus belli

 

Pentru ce delict de pe maidan

Rușii pe ruteni îi pedepsesc?

Deliciosul borș ucrainean

Îi stãtuse-n gât celui rusesc.

 

Schimbare de exponate în capitalele europene

 

Tancului „liberatoriu”

(Nu l-ar ocoli rugina!)

Îi ia locul, meritoriu,

Cel distrus în Ucraina.

 

Reacția Kazahstanului la închiderea conductei de petrol spre țãrile Europei de cãtre Rusia

 

Nici n-a-nchis țarul conducta

De petrol kazah spre ÚE,

C-au și prins sã spargã cucta

Sancțiile bãtute-n cuie.

 

RM: între Est și Vest

 

Candidatã-n ÚE pe-apucate,

Îi dau ghes investitori din Vest,

Doar cã – licitațiile trucate -

Le câștigã-n draci tot cei din Est.

 

Ori e laie, ori bãlaie? (În legãturã cu acceptarea statutului de candidatã în UE pentru RM)

 

Unii-ar vrea, ca luciole,

Și-n UE, și-n CSI.

Nu poți, oricât ți-ai dori,

Sta cu fundu-n douã iole.

 

Asistențã din partea partenerilor occidentali pentru armata moldoveneascã

 

Se-narmeazã, cerebralã,

Armata Naționalã.

De fapt, nu se înarmeazã,

Ci doar se ... modernizeazã.

 

Capitularea ucrainenilor – condiția Kremlinului pentru începerea negocierilor de pace

 

Cinic, rușii-ar vrea sã-ngenuncheze

Un popor și-o țarã de eroi.

Cum sã ceri, dar, sã capituleze,

Când tot ei ne spun cã nu-i rãzboi?!

 

Un mare dregãtor despre „delictul” presei de a fi dezavuat proiectul Legii privind siguranța naționalã

 

Au furat - și știm noi cine! – chiar din seif un draft de lege,

Bun prilej sã mai bârfeascã pe la colț Securitatea,

Doar cã pohta ce-au pohtit-o: limbile sã mai dezlege –

Le-o va stinge-o calda lege ce condamn’ ostilitatea.

 

Fãrã coadã nu putem trãi

 

Coadã la ulei, la lapte,

La rãbdãri prãjite, coapte,

Iar de azi ni-i dat sã fie

Coadã la președinție.

 

Bravii noștri miniștri în așteptarea (i)evaluãrii

 

Se cutremurã-n fotolii ca-ntr-o navã-n naufragiu.

Unii boțmani, slabi de înger, șortul și l-ar fi udat.

Proiectata atestare-i conceputã ca ravagiu:

Prim-ministrul vrea sã-i radã fãrã spumã: pe uscat!

 

 

Din bunãvoința prim-ministrului, remanierea unor miniștri se (mai) amânã

 

Șapte luni i-a tot tocat

Cã-i va rade pe uscat.

Câte-i va pisa tot el

Cã-i va tunde brebenel?

 

În loc sã se implice, așteaptã manã cereascã

 

În lume scade prețul la petrol.

De ce nu și la pompã – la benzinã?

Ministrul energiei, natantol,

Speranța-și pune-n Pronia divinã.

 

Ministrul educației constatã de pe margine cã învãțãmântul eșueazã fãrã meditații

 

Poate, nu-și au rost în școalã

Nechemații profesori.

N-ai putea s-o faci normalã:

Numai din meditatori?!

 

Din septembrie, în educație va curge lapte și miere

 

Ministru-mparte pe moșia lui

Salarii ca din cornul abundenței.

O singurã-ntrebare excelenței:

Dar banii curg, promiși, din sacul cui?

 

Dar în primul mandat?

 

Decât sã ne spui ca la profani,

Șmecheruș fãțarnic și ciufut,

Ce-o sã faci în urmãtorii ani,

Nu mai bine-n primii – ce-ai fãcut?

 

Furnizorii de energie își compenseazã „pierderile” artificiale sub formã de ajutor de la stat

 

Furnizorii au umflat

Prețul cât le-a cãșunat.

La cei casnici plafonat,

Ei mulg restul ... de la stat.

 

Ieftin, scump – profit sã iasã!

 

Șmecherii din energie din structurile de stat

O vând vara pe nimica prin bãieți de la privat,

Care iarna, la nevoie, vor plãti pe ea-ntreit.

Fraieri, noi, din greu, factura. Lor – profitul nesimțit.

 

Cine și cum resimte plafonarea prețului la benzinã (numai pentru trei luni)?

 

Plafonând azi prețul la benzinã,

Cel mai mare, nu cel care-a fost,

Statul ți-a dat câți lei la chenzinã

Și câți sie sã-și mai facã-un rost?

 

Murim de frig la iarnã, dar suntem în pas cu moda

 

Noi, în plinã crizã energeticã,

Ne dezicem de termocentrale,

Pe când nemții, -n sminta lor ereticã,

Le socot c-ar fi atemporale.

 

Unor judecãtori care, contrar legilor în vigoare, consimt cãsãtoriilr între minori

 

Dacã n-aveți argumente

C-a fost abuzat minorul,

N-o fi mai logicamente

Sã legitimați ... staborul?

 

Tot românul cu mașina sa

 

Chiar de crește prețul, spânul,

La benzinã, motorinã,

Cât de amãrât, românul,

Tot își cumpãrã mașinã.

 

Cum sã întinerim populația României fãrã a îmbunãtãțicondițiile de trai (în opinia unor pãrerologi de la noi)

 

Pleacã tineretu-n lumea mare?

Am ajuns o țarã de bãtrâni?

S-acceptãm curbeți pe val cãlare

Și vom fi mai tineri ca români.

 

De la mãrire la cãdere nu-i decât un pas

 

A/l-au demisionat,

Brusc, (pe-) al doilea om din stat.

Din fost prim, azi - nedorit,

Ba și ultimu-n partid.

 

Cât mai existã buni cârpaci

 

Coate goale fug la vale?

Le opresc, tãind din poale.

Prețul, șui, o ia din matcã?

De la șold mai taie-o platcã.

(Nici vetust, nu se dezminte

Anteriul lui Arvinte).

 

Un asistat social și o pensionatã retribuitã conform principiului contributivitãții

 

Toatã viața greierașul

A cântat cu fluierașul.

Asistat azi, irmilicii

Îi bat pensia furnicii.

 

Când nu-i este permis nici boului, nici lui Jupiter

 

Șeful Auto acuzat

De viteze interzise,

Când va fi eliberat,

Cine ne-o mai da permise?

 

Spolocánie

 

I-a fãcut cheful metresei:

Au tras bine la chiolhan.

Nefiind nici ora mesei,

Îl taie la ramazán.

 

Metamorfozã

 

Umblã moșul ca o rațã

Prin piațã de dimineațã,

Dar la fete nu-i imun:

Cum le vede, e pãun!

 

Pãzea la tejghea!

 

Doi haidãi spre-o țintã catã

Cu nãravuri de golan:

Primu-a pus ochii pe fatã,

Cel de-al doilea – pe gherdan.

 

Manechin feminin

 

Picioroange, șolduri dune –

Totu-și pune în valoare,

Numai mintea nu și-o pune:

Mintea n-are cãutare.

 

Punga, funga și (iar) strunga

 

Bucãlaie se alúngã

Ca sã-i treacã larg prin pungã.

Mai dezleagã, nene, punga,

Dacã vrei sã-ți creascã strunga.

 

Un necaz nu vine niciodatã singur

 

A venit o viiturã

Și-a intrat în iezãturã.

Peste pupãzã colac:

Au murit toți peștii-n lac.

 

La cel sãrac și mâța-i chioarã

 

Toatã lumea-l ocolește,

Nu dã pe el nici o za,

D’aia nu te miri, firește,

Cã-i cam cântã pupãza.

 

Gura satului

 

A-ncercat cu mulți s-o lege:

Alcalíni mai, mai sulfúrici...

Nici cu ãsta, se-nțelege,

N-o sã prindã prea mulți purici.

 

Calmul de dinaintea furtunii

 

Momentan apele-s calme,

Lumea stã sã prégete.

El o poartã doar pe palme,

Ea pe el – pe degete.

 

Probã sigurã

 

Muncește-n sudoarea frunții.

Crezi c-o sã rãstoarne munții?

Pune-i, frate,-n cap potcapul

Sã vezi cât îl duce capul.

 

Ai sã dai seama, bãiete!...

 

Cum veni târziu acasã,

Tat-so își ieși din piele,

Și-așa, pe nepusã masã,

Îl luã la rapanghéle.

 

Lung e drumul și cotit

 

Dupã ce, spunând povești,

O-ntorseși ca la Ploiești,

În sfârșit, mai vii de-acasã,

C-o fi tunsã, c-o fi rasã.

 

Lucru de mântuialã

 

A ascuns praful sub preș,

A pus apa-n fedeléș,

A scos rafturile-n hol.

Mai în scurt, a dat rasól.

 

Semn de-ntrebare? Nu, de exclamare!

 

Moș Leon la drumul mare,

Cocârjat semn de-ntrebare,

Cum vede câte-o bãbuțã,

Cum se-ndreaptã sãbiuțã.

 

~*~

Nicolae MÃTCAȘ

Expediate pe 18.07.2022.