Pomana
porcului la români
Col.
(r) Marin Neacsu
31
Decembrie 2023
De când ne știm, cei tineri și bătrâni, Crăciunul e
una din cele mai așteptate sărbători „naționale”. Nici sărbătorirea zilelor de
naștere nu atât de așteptată, chiar dacă este pentru unii mult mai fastuoasă.
Pentru cocălari și fețele „subțiri” ziua de naștere, nunta, botezul sunt
folosite pentru a arăta „valoarea” sărbătoritului, dar, să fim realiști, la
omul de rând Crăciunul este așteptat cu mult mai multă nerăbdare. De ce ?
Pentru că se taie porcul în aproape toate gospodăriile și se face
„pomana porcului” unde se pot lipi și cei care nu au porci că așa e obiceiul.
La olteni, mai abitir ca în alte părți, oamenii, cu osebire cei mai nevoiași, dar sigur cei
mai puturoși, mai leneși, bețivii, alde ”neica nimeni” se lipesc de fiecare
înmormântare și pomană. Și cum tradițiile au început să fie și ele upgradate,
de la cătun la cătun mai apare câte un „obicei” care „e bine să se respecte”
adică să fie masa cât mai bogată, că la un moment dat, pentru unu străin care
trece pe lângă o curte de om sau restaurant, dacă e la oraș, văzând mesele
pline și oamenii înfulecând de zor, nu știe dacă e nuntă sau pomană. Singurul
lucru care le deosebește acuma este „darul” care lipsește la pomeni și de aici
și înghesuiala, de ai zice că pomenitul este mai iubit mort decât a fost viu.
Ciudată ființă este românul.
Obiceiul ăsta sau trăsătura asta de a avea abonament la pomeni a fost adoptat
și de pribegiții aparținând altor naționalități care au ajuns pe meleagurile
noastre cu diferite ocazii, unii cu tata, alții cu rata, unii cu tancurile
alții cu bancurile dar au ajuns și s-au cocoțat prin posturi, scaune sinecuri,
în care pomana ia diferite avataruri, numite indemnizații, spagă, mită,
recompensă, bonus, divident, primă, etc etc. S-a umplut biata Românie de pomanagii care le ei acasă băteau țăruși
cu fundul, ca să plastografiez un celebru poet, dar aici se numesc președinte,
primar director, ministru, de te întrebi cum dracu' obiceiul de a sluji țara nu
s-a lipit de niciunul. Nu știu cum se face, dar acest obicei al pomenii se
lipește de extreme, ca untul de ciubăr la centrifugă, căci omul de mijloc nu
prea are loc, pomenile se fac doar către cei foarte săraci sau foarte bogați,
cel care muncește cinstit este sărit, lui nu-i dă nimeni nimic degeaba, poate
doar o bătaie și eventual niște impozite, amenzi. Între calic și „ales” sau
numit, e o mare de donatori cărora mereu le moare câte cineva câte ceva, iar ei
trebuie să dea de pomană cuiva ceva oriunde s-ar duce, la doctor, la muncă, la
școală, la un ghișeu, oriunde trebuie să își revendice un drept constituțional.
Așa sunt românii, au obiceiuri frumoase. Și cum spuneam, obiceiurile frumoase,
bănoase, sunt repede adoptate de cetățeni de
alte naționalități care se „adaptează” cu talent.
Iată un exemplu:
Pe 20 decembrie 2023 n8iște cetățeni, nu contează
cine, s-au gândit ei că dacă tot vine Crăciunul, românul taie porcul, pune
țuica la fiert, face chef și dă de pomană cui îi trece pe la poartă, să pună de
o pomană și să ceară niște autonomii. Ce au zis ei, e sărbătoare, românul e cu
chef, doarme, mânâncă și bea, o punem repede în câteva zile pe repede înainte,
în procedură de urgență, o votează frații noștri pomanagii din Camera
Deputaților că or veni și ei tot chiauni la serviciu și uite așa ne procopsim.
Zis și făcut. Pe data de 20 decembrie au depus 3 proiecte, pe 27 trebuia să
primească avize din toate comisiile iar pe 28, hop la votul plenului. Uite așa
se nenorocește o țară, un popor, pe sfârșit de an, când toată lumea e cu ochii
pe pomana porcului. Să nu credeți cumva că invenția le aparține. Nuuu,
șmecheria asta cu legi, proiecte, ordonanțe date la sfârșit de an când românul
e cu mâinile în cârnați și nasul aburit, e vechi, mai de fiecare dată când
marii pomanagii vor să dea un tun care să nu fie sesizat de donatori, o fac în
ajunul sărbătorilor de iarnă, cu o zi sau două până la sfârșit de an, sau
înainte de vacanța parlamentară când tot românul e cu ochii pe hartă să își
facă traseul pentru concediu. Când se întoarce se trezește amendat pentru că
între timp a intrat în vigoare o O.U.G. votată tot pe „repede înainte”, care îi
interzice să facă temperatură, pentru că provoacă încălzirea globală.
Spuneam că trei crai, că trei au fost, au gândit ei să
pună treacă prin parlament trei proiecte privind autonomia
culturalo-politico-administrativă a unor ținute, pardon, ținuturi care zic ei
că ar fi tradiționale ca și pomana porcului. Pe 28 decembrie Camera Deputaților
a votat „se aprobă nu se poate” dar încă mai există o speranță, ca Senatul să
întoarcă decizia așa cum C.C.R. își întoarce deciziile de la caz la caz încât
au ajuns de rîsul curcilor cu decizii contrare pe aceeași speță, dar cu
destinatari diferiți. Doar că nici Senatul nu e de capul lui, pentru că în
România, și legile și fărădelegile sunt făcute afară, înăuntru doar se aplică.
La anu' și la mulți ani!
Notă - Cele trei proiecte au fost semnate de
parlamentarii U.D.M.R. Kulcsár-Terza József-György și Zakarias Zoltán :
- o propunere legislativă privind statutul autonomiei
culturale a comunității maghiare din România ;
- o propunere legislativă privind statutul de
autonomie al Ținutului Secuiesc ;
- o propunere legislativă lege-cadru privind autonomia
culturală a comunităților naționale.
Prin adoptarea acestora, Ținutul Secuiesc ar devini
regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, alcătuită din
județele Harghita și Covasna și o parte din județul Mureș. Actul normativ mai
arată că autonomia regională se va exercită de către un consiliu administrativ,
în timp ce limba maghiară ar avea același statut ca și limba oficială a
statului român - limba română. Documentele mai prevedeau ca Ținutul Secuiesc să
aibă și un președinte propriu, ales pentru un mandat de 4 ani, prin „vot universal”.
Mai mult, în proiectul referitor la autonomia
culturală sunt prevăzute, printre altele, drepturile comunității maghiare
privind utilizarea liberă a limbii maghiare în viața publică, în administrație
sau justiție, dar și utilizarea liberă a simbolurilor naționale sau a
identității naționale.
Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei
Deputaţilor, a convocat de urgență plenul „pentru a respinge inițiativele
toxice ale unor parlamentari afiliați grupului UDMR privind așa zisa autonomie
a Ținutului Secuiesc și separarea cetățenilor români pe criterii etnice” - ceea
ce s-a și întâmplat în data de 28 decembrie 2023. Cele trei documente vor
ajunge și la Senat, care este for decizional în aceste cazuri, cel mai probabil
săptămâna viitoare.
Aranjament grafic – I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu