Dragii mei enoriași!
Rugă pentru Neamul meu. Doamne, Doamne, Tu, Cel ce ai creat cerul și
pământul, lumea cu toate ale ei; Tu Cel
ce faci stelele să-Ți cânte, pământul să răsară toate bunătățile, frumusețile
și miresmele; Tu Cel ce poți lua mările și oceanele în palma Ta și să le sorbi
de-Ți este voia; Tu Cel ce ai întocmit munții și prăpăstiile, câmpiile și
dealurile, fluviile, râurile și pâraiele; Tu, cel ce ai rânduit anotimpurile,
vremea și vremurile cu toate ale lor; Tu, Cel
ce Te milostivești de cel bun, cel blând și milostiv, dar Te mânii ca tunetul și ca fulgerul pe cel ce
face răul; Tu Cel ce ești mai presus de timp și de spațiu, izvor al vieții și
al nemuririi, mângâierea orfanilor, văduvelor, bolnavilor și necăjiților!
Îți mulțumim, Doamne, pentru viața și sănătatea pe care ni le-ai dat;
pentru bucuriile și tristețile acestei vieți; pentru împlinirile și
neîmplinirile noastre; pentru stropul de fericire din această viață; pentru
Valea Plângerii prin care tot rătăcim de ani și ani! Îți mulțumim, Doamne, că
de mii de ani ne-ai avut în grija Ta. Au trecut peste noi și ciuma, și holera,
și tuberculoza, și covidul și multe-multe alte boli molipsitoare, dar nu ne-au
nimicit. Au rămas în urma lor munți de cadavre, dar ne-ai dat puterea de a
renaște și astfel n-am pierit. Au trecut peste noi și romanii, și vandalii, și
hunii, și goții, pecenegii și cumanii, slavii, turcii, rușii, nemții și multe alte lifte, dar nu ne-au
strivit. Au venit de ne-au cerut pământ
și apă, apoi ne-au luat aurul, argintul, cuprul, lemnul, lâna, mierea, grâul,
sarea, banii, vitele și copiii, dar, cu Tine alături, am mers mai departe.
Printre cizmele coloșilor ne-am strecurat și noi, fie luptându-ne cu sabia, fie
dând bir până a trecut furtuna, fie încrucișându-ne lancea gândului și a
diplomației. S-au dus pe pustii mai marii zilei și noi am rămas ca să ne
creștem copiii, să-Ți slujim
liturghiile, să ținem sărbătorile, să ne jucăm horile, să ne pomenim morții, să
fim oameni pe pământ. Am știut întotdeauna, oricât ne-ar fi fost greul de greu
și calea de-nfundată, că Tu ești cu noi, că Te iubim și ne iubești, că avem o
misiune în lume de Tine-ncredințată și că ne vei ajuta să supraviețuim și misia
să ne-o-mplinim. Am știut că aici este Grădina Maicii Tale și că această
grădină nu o vei lăsa devastată, pârjolită, rasă de pe fața pământului.
Ai fost cu noi, Doamne, întotdeauna și acum Te rugăm fierbinte să nu-Ți
întorci fața de la noi. Știm că suntem păcătoși, că suntem nevrednici de
bunătatea Ta; știm că am greșit mai mult decât nisipul mării și stelele
cerului, dar mai știm, Doamne, că
răutățile noastre nu pot birui bunătatea Ta. Avem nevoie de Tine, Doamne, mai
mult ca oricând. Nu ne lăsa ca să ne piară Neamul. Oprește lucrarea răului în
lume, oprește degradarea morală și spirituală fără precedent. Îndură-Te de
sufletele copilașilor noștri și nu le lăsa ca să devină sălaș al celui rău.
Dă-ne, Doamne, conducători înțelepți și iubitori de Neam și Țară, cinstiți,
corecți, respectuoși față de istoria și
sufletul acestui popor. Dă-ne, Doamne, conducători patrioți, care să pună interesul
Țării mai presus de propriul interes, despre care să auzim cât folos au adus
Țării, ci nu cât au furat din vistierie. Dă-ne, Doamne, conducători capabili să
apere interesele Țării și ale Neamului, care să nu risipească bogățiile pe care
Tu ni le-ai dat, care să aibă demnitate și coloană dreaptă în fața tuturor,
care să știe să conducă cu înțelepciune corabia printre stânci și prin
furtuni. Redă-ne, Doamne, bucuria și
speranța pe care le-am pierdut, fă să se întoarcă acasă milioanele de copii și
de nepoți, ce s-au risipit în lume. Din an în an suntem tot mai puțini, mai
bătrâni, mai triști, din an în an naționalitățile conlocuitoare devin
naționalități înlocuitoare. Te-am iubit,
Doamne, de mii de ani, de când ne știm pe acest pământ. Te-am iubit și Te-am
slujit. Pământul nostru este plin de osemintele sfinților și ale eroilor, de mănăstiri și de biserici, de
cruci, de troițe și icoane, mustește de sângele strămoșilor, vărsat pentru ca
aici să nu fie moschei, pagode și alte locuri de închinare la dumnezei străini.
Te-am vrut și Te-am iubit pe Tine, doar pe Tine! Cum ne-ai putea lăsa la vreme
de cumpănă, când lupii hămesiți ne dau târcoale ca să ne sfâșie? Din nimic ai
făcut lumea, din piatră seacă ai ridicat popoare, nu ne lăsa nici pe noi să
pierim. Ajută-ne să mergem mai departe prin veacuri, cu Tine alături, cu Tine
în suflet! Alungă lucrarea răului din lume, oprește destrăbălarea și dezmățul,
salvează-ne sufletele, Neamul și Țara. Amin.
*
Sfaturi părintești.Redăm mai jos câteva însemnări ale Sfântului Tihon de Zadonsk pline de
învățătură pentru fiecare dintre noi: ,,Vezi
că primăvara ierburile răsar din pământ și își desfac frunzele, florile și
roadele; și pomii, de asemenea, încep să înverzească, să înflorească și să
rodească, deși în timpul iernii în ei nu se întrezărea viață, păreau a fi
neroditori și aproape că nu se osebea un pom de altul. Primăvara este
închipuirea Învierii morților.
1) Crede ca așa se vor ridica și vor ieși din
morminte trupurile noastre cele moarte în care am fost tăinuiți, întocmai
precum vedem acum că răsar ierburile din pământul în care au stat ascunse
iarna.
2) Așa precum în timpul iernii
nu putem cunoaște care sunt florile și roadele ce se află într-o anume iarbă
sau într-un anume pom, asemenea nu putem ști de pe acum ce se ascunde
înlăuntrul fiecărui om, în inima și în sufletul aceluia – binele sau răul,
cucernicia ori necinstea – și adesea luam binele drept rău și socotim răul ca
fiind un bine; însă la Înviere toate limpede ni se vor adeveri.
3) Așa precum în timpul primăverii frunzele și
florile ierbii și ale copacilor, ieșind dinlăuntrul lor, se arată la lumină și,
îmbrăcându-se parcă în acel frunziș și cu florile acelea, iarba și pomii le
înfățișează astfel privitorilor un chip minunat și o priveliște preafrumoasă,
asemenea și la Înviere se va arăta în trupul Sfinților acea frumusețe care sta
tăinuită acum în sufletele lor și trupurile lor cele întoarse la viață se vor
îmbrăca în acea strălucire ca într-un veșmânt prea minunat. După cuvintele
Apostolului, ele vor fi asemenea cu preaslavitul trup al Mântuitorului nostru,
„Care va schimba trupul nostru de smerenie spre a-l face după chipul trupului
Său de slavă” (Filip., III, 21). Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune, mirându -
se parcă: „Acel trup se face asemenea cu al Celui Care stă de-a dreapta
Tatălui, al Celui Căruia I se închină Îngerii, al Celui înaintea Căruia stau
Puterile cele netrupești, al Celui Care este mai presus de orice Începătorie,
Stăpânire și Putere” (Omilia 13 la Filipeni).
4) Așa cum primăvara iarba și
pomii care s-au uscat arată întocmai ca în timpul iernii, adică sunt neplăcuți
și urâți la vedere și pentru nimic altceva nu sunt de folos decât pentru a fi
puși pe foc, întocmai și trupurile oamenilor păcătoși vor fi despuiate și
hidoase, după cum sunt și în vremea de acum, sau poate că se va arăta în ele o
și mai mare urâciune, căci păcatul și întunericul ce sunt ascunse acum în
inimile și în sufletele lor se vor vădi atunci dintru înfățișarea lor, fiind
spre mărturie că aceștia nu și-au petrecut viața pe pământ întru Hristos, ci în
pofte și în desfrânări.
5) Iar din acestea învățăm că
orice om are înlăuntrul său frumusețe sau urâciune, cuvioșie ori necinste; or,
ceea ce nu au înlăuntrul lor, aceea cu adevărat le lipsește. Credința,
dragostea, răbdarea, smerenia și toate celelalte trebuie să fie înlăuntru, iar
dacă acestea nu se află acolo, în inimă, atunci ele nu sunt altceva decât o
fățărnicie ce se arată pe dinafară ca și cum ar fi ceva, însă de fapt nimic nu
este.
6) Nu se cuvine a osândi și a judeca
pe nimeni, după cum și a lăuda pe cineva nu are nici un rost, căci adesea
nebunește îl numim rău pe cel care de fapt e bun înlăuntrul sau și zicem că este
blând cel care-i plin de răutate pe dinăuntru și în acest fel devenim
judecători nedrepți. De la acestea ne oprește Apostolul, când zice: „Nu
judecați ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele
ascunse ale întunericului și va vădi sfaturile inimilor. Și atunci fiecare-și
va avea de la Dumnezeu laudă” (I Cor., IV, 5).
7) Să căutăm prin credința, binele și
împodobirea sufletului și să le cerem pe acestea lui Hristos, întrucât El este
singurul Care poate să ne curețe sufletul de întinăciuni și să ni-l
împodobească; și nu cumva să alergăm după strălucirea lumii, căci frumusețea
sufletului este veșnica, întocmai ca și duhul însuși, pe când cea trupească
nu-i decât vremelnică”.
*
File de jurnal – 7 sept. 1982(II). ,,În
Balotești s-a petrecut o crimă oribilă. Un marinar venise pe acasă. Vreo 2-3
indivizi l-au strigat seara la poartă și, când omul a ieșit, l-au ciopârțit cu
cuțitele. Lumea zice că din cauza femeii, dar parcă poți să știi adevărul?
Am trecut pe
la Biblioteca Județeană din Timișoara. Dintre toate lucrările pe care le-am
trimis acolo, mi-au înregistrat doar pe cea cu Murfatlarul. Păcat că nu l-am
întâlnit pe Domnul Ianculescu, directorul.
Timișoara mi
s-a părut mai tristă ca oricând. Cozi imense la alimentare. La zahăr și la ulei
este și acolo cartelă, la celelalte nu este. Prin centrele de carne bate vântul.
În câte un cârlig vezi câte un os sau câte o falcă de porc atârnată. Legume
sunt pe piață, dar în special provenite din sectorul particular. Cele de la
stat sunt pălite, putrede chiar și pline de pământ. Nu cumpără mai nimeni din
acelea, deși sunt mai ieftine. Săpun și detergenți nu se găsesc nici acolo de
astă-primăvară. Problema săpunului este într-adevăr o problemă în țara noastră
la ora actuală. Mai demult citeam undeva că nivelul de viață și civilizație se
stabilea în trecut pe baza cantității de săpun consumat pe cap de locuitor
într-un an. Asta era în trecut însă! Specula și bursa neagră sunt în floare.
Când am venit
azi-noapte, în tren, un cetățean mi-a spus că la Timișoara a venit un nou
prim-secretar, oltean de origine, numit Pacoste. Acesta va sta însă numai până
la 31 decembrie, fiindcă după aceea va veni altul numit Foamete! Facem haz de
necaz!
Am venit de la
Timișoara până la Severin în picioare, pe coridor. Înainte de plecarea
trenului, pe peron, lângă vagonul în care urcasem eu, se adunaseră ca la 300 de
persoane. O lume pestriță ca vârstă și-nfățișare. Vreo 2-3 fete și tot atâția
băieți îi îmbrățișau pe ceilalți, alergau în dreapta și-n stânga, schimbau
vorbe duioase, se sărutau, plângeau. La început am crezut că sunt niște nuntași.
M-am gândit apoi, când am văzut pe una mai pupăcioasă, bine legată, că poate o
fi vreun obicei al tinerilor de acolo ca-ntr-o anumită zi să sărute așa pe
peron pe cine le iese-n cale. Mai că-mi venea să cobor și eu din tren și să mă
amestec printre ei. Cu vreo cinci minute înainte de plecare, tinerii menționați
au urcat în vagon, iar cei de jos au început să cânte în cor ,,Mergi cu Iisus”.
A fost ceva impresionant. Erau penticostali și conduseseră la gară pe acei
tineri, care urmau să plece în străinătate. Numai după ce vezi o asemenea
scenă îți poți da seama ce însemna viața creștină a primelor veacuri, dragostea
și frățietatea. Cât de departe suntem noi, ortodocșii, sub aspectul vieții
practice de comunitate. Oamenii aceia nu se sfiau și nu se rușinau. Îl cântau
pe Iisus în plină gară, se lăsau ascultați fără jenă și teamă de mii de
curioși, prieteni, dușmani sau indiferenți.
Un cetățean
mi-a povestit în tren despre participarea sa la războiul din 1944. În U. R. S.
S. armata română a întâmpinat greutăți extraordinare cu frigul. Erau grupuri de
soldați, care numai săpau la gropi, iar alții care cărau morții cu roaba.
Populația rusească i-a simpatizat pe români și când s-au dus, și la retragere.
Ba chiar dădeau mâncare soldaților și-i considerau ca pe niște eliberatori. Nu
am avut înaintarea bine pusă la punct, dar retragerea a fost dezastruoasă. Am
pierdut efective mari în timpul retragerii. Generalul Cornel Dragalina, fiul
generalului Ioan Dragalina, era mereu în apropierea armatei. Mergea cu
elicopterul, cu mașina sau călare și încerca să ridice moralul trupelor. El
fusese guvernator în Bucovina și se dovedise a fi un român adevărat. Când erau
pe frontul din Rusia și chiar până la retragere, încerca să-i convingă pe
ofițeri și soldați că un alt front îi așteaptă: cucerirea Ardealului. Când
dintr-o armată decimată de frig, de foame și de război, o armată care se
retrăgea în dezordine, reușea să smulgă câte un cântec ca acela ,,Ardealul, Crișana, Banatul ne cheamă!” parcă Dumnezeu cobora pe pământ, alinând
toate rănile și înflăcărând până și sufletele lașilor. După capitularea noastră
din august 1944, generalul Dragalina a dispărut. Unii zic că l-ar fi văzut,
îmbrăcat cioban, printre cei care asistau la parada trupelor române prin
Timișoara spre frontul de vest. De atunci nu s-a mai auzit nimic de el”.
*
In memoriam: Vasile
Vetișanu(II). Domnul
Vasile Vetișanu a făcut largi eseuri asupra familiei în concepția poporului
român. Ne-am dus apoi la muzeu. Se
aștepta un autocar, ca să plecăm în excursie. M-am trezit cu
muzeograful Constantin Doroftei, că-mi
oferă tabloul său Lalele drept
cadou. Am rămas profund impresionat de acest om. A făcut gestul acesta,
fiindcă, zicea el, i-am câștigat încrederea prin scrisul, vorba și felul meu de
a fi și vrea să menținem legătura. I-am mulțumit după cuviință și ne-am
despărțit ca doi buni prieteni. Domnul Vasile Vetișanu, în timp ce așteptam
autocarul, mi-a vorbit despre profunda înțelepciune populară, despre legăturile
țăranului român cu natura și cu trecutul prin tradițiile și obiceiurile sale.
Domnul Vasile Vetișanu e un om foarte modest, tip slab, formație aproape
debilă. Seamănă mult cu Vasile Pârvan, adăugând figurii acestuia doar
ochelarii. E un suflet mare și un bun patriot. Când începe el să-ți vorbească,
o face cu mult patos și cu mult suflet. Nu se sfiește să critice anumite stări
de lucruri, atunci când are încredere în interlocutor. Mi-a vorbit mult,
documentându-mi, că tradiția populară în special, cum de altfel întreaga
cultură populară românească, a fost
ștrangulată fără scrupule în ultimele decenii.
Mi-a povestit cum el însuși, fiu de țăran înstărit din Sălaj, a trebuit
să fie înfiat de o mătușă a sa săracă, pentru a putea să-și continue școala și
să nu fie aruncat pe drumuri. Înainte îi zicea Mocanu, apoi și-a luat numele de
Vetișanu. În acei ani duri ai stalinismului, poporul nostru a fost împins cu un
secol înapoi. E de mirare cum de a mai putut rezista acest neam!
Împreună cu magazionerul muzeului și cu Domnul Vasile Vetișanu am
vizitat Parcul ,,Mihai Eminescu”. Magazionerul ne-a arătat copacii lui
Eminescu, locurile pe unde mergea și unde ședea. Erau și câteva chioșcuri în
parc. Acolo dădeau bogătașii de prin sate băutură celor săraci din oraș.
Mi-am luat bagajele împreună cu Domnul Vasile Vetișanu de la hotelul
,,Tineret” și le-am dus la hotelul
,,Rapsodia”. E hotel de categoria I-a. E bine îngrijit și călduros. Domnul
Vasile Vetișanu se intoxicase. La masă ne dăduse șnițel de parizer și el, mai sensibil, s-a
intoxicat. Nu a vrut să ia pastile. Avea temperatură de-i ardeau obrajii. A
vomitat. A apreciat la superlativ tabloul pe care mi-l dăduse Domnul Constantin
Doroftei. A spus că acel tablou costă cca. 10.000 lei. Nu cred. Oricum,
2.000-3.000 lei face. Reprezintă o vază cu lalele, o sticlă de lapte goală și o
cană. Natură moartă, dar culoare fragedă și vie.
Domnul Vasile Vetișanu mi-a dat mai multe adrese ale unor oameni care-l
cunoscuseră pe Nicolae Iorga, el însuși angajându-se să-mi scrie câteva auzite
de la unii. Mă admira pentru hotărârea mea de a deveni preot și de a mă duce în
satul meu. ,,- De-aș avea posibilitatea
de documentare pe care mi-o dă Bucureștiul și eu mâine aș pleca în satul meu
natal din Sălaj!”
Mi-a cerut detalii în legătură cu angajarea pictorilor bisericești. Are
un nepot pictor și trebuie să picteze biserica la care slujește. Am discutat
apoi despre propolis și efectele sale.
Aveam tren spre Iași la ora 5 dimineața. Oricum, eu m-am trezit cu vreo
10 minute înainte de plecarea lui. L-am trezit și pe Domnul Vetișanu. Se simțea
mai bine. Ne-am dat seama că nu mai putem să ajungem la Iași, ca să mergem la
Editura ,,Junimea” la o oră potrivită. Eu aveam acolo cartea Dimitrie Cantemir. Cugetări, iar Domnul Vetișanu o reeditare a unui filozof
interbelic ținut în umbră până nu demult.
Am mai stat, așadar, de vorbă.
Domnul Vasile Vetișanu mi-a spus multe. Mi-a vorbit, spre exemplu, de
Mircea Vulcănescu, filozof, pe care-l consideră la fel de mare ca Lucian Blaga.
Mircea Vulcănescu a murit în închisoarea de la Gherla și trupul i-a fost
aruncat la groapa comună. Mi-a vorbit de Constantin Rădulescu - Motru și de
calvarul ultimilor săi ani de viață. O dramă înfiorătoare, drama
intelectualului român jertfit pentru idealurile iluzorii ale zilei!
Ne-am îmbrăcat pe-ncetul și am plecat spre gară. Domnul Vetișanu m-a
ajutat, eu având mult bagaj, la care se adăuga și tabloul primit de la Domnul
Constantin Doroftei. M-am dus cu tabloul la poștă. Domnul Vetișanu a rămas cu
bagajele la gară. Abia mi l-a primit la poștă. Le-am dat 75 lei. S-a urcat
Domnul Vetișanu în tren, dar la scurt timp, chiar când locomotiva anunța
plecarea. Am reușit să urc și eu în vagonul dumnealui în ultimul moment.
Eu mă hotărâsem să folosesc prilejul pentru a merge la Suceava. Vream
să merg cu autobuzul. Mi –a spus în ultimul moment că pot schimba trenul în
Verești. Din Botoșani până în Verești am stat cu Domnul Vetișanu pe coridorul
trenului. În compartiment erau pasageri și am preferat să stăm de vorbă. Domnul
Vetișanu mi-a relatat despre crimele făcute de regimul hortyst în Ip și Trăsnea
din județul Sălaj. Într-o noapte de noiembrie 1940 au fost uciși în mod barbar
175 de locuitori români din Ip și 65 din Trăsnea. Bărbații au fost ciopârțiți,
împușcați, linșați îngrozitor, femeilor gravide li s-au spintecat pântecele și
li s-au scos copiii în vârful săbiilor. Bătrânilor li s-a bătut tricolorul cu
cuie pe spate. În acea noapte de cumpănă și de urgie ,,s-a dat cea mai concludentă
dovadă de civilizație maghiară!” Despre aceste crime s-a vorbit
foarte-foarte puțin. În anul acela, 1982, s-a dat voie să se realizeze în Ip un
monument al martirilor. S-a făcut și o casă memorială. S-a dat dispoziție ca
despre aceste crime să se vorbească doar în presa locală, iar cea centrală să
le treacă sub tăcere. Cu mare greutate Domnul Vetișanu reușise să strecoare o
notiță în ,,România pitorească”, al
cărui redactor-șef era prietenul său, ardeleanul Simion Pop. Comemorarea de la Ip a fost foarte originală.
A venit prim-secretarul județului, a ținut o mică cuvântare și la ora 9,30-10
au plecat în goana mașinilor. Locuitorii satelor din jur continuau să vină
acolo. Domnul Vetișanu a ajuns pe la 10.30-11 împreună cu medicul Ioan Pușcaș din
Șimleul Silvaniei, inventatorul medicamentului grozav pentru ulcer,
Ulcosilvanilul. Au ținut acolo cuvântări înflăcărate. Domnul Vetișanu a citit
lista celor uciși cu acel prilej și mulțimea a ascultat cu sfințenie. De
prezența celor doi acolo presa locală n-a suflat o vorbuliță.
Am mai discutat cu Domnul Vetișanu despre Biserica Greco-Catolică.
Dânsul a fost greco-catolic. Era și atunci un filo-catolic convins. Vedea
Ortodoxia românească drept o renunțare la independența politică și
bisericească, o ,,aducere în gura
Moscovei”. Socotea că alăturarea de Roma ne-ar deschide porțile
Occidentului și ale civilizației. I-am explicat Domnului Vetișanu principiile
de organizare ale Bisericii Ortodoxe și l-am derutat, când i-am explicat cum
Biserica Ortodoxă permite adevărata independență politică și religioasă. M-am
despărțit de Domnul Vetișanu în Verești ca doi prieteni vechi, sărutându-ne
frățește.
*
Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră a primit
câteva ajutoare și donații astfel: Doamna
Elisabeta Leferenz din Germania: 242
lei; Domnul Toma Constantin din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Doamna Luca Elisabeta din Timișoara,
fiică a satului Bârda, Doamna Ana
Mondadori din Italia și Domnul
Tărăbâc Gr. Gheorghe din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț: câte 100 lei; Părintele Arhim. Ioachim
Pârvulescu, starețul Sf. Mănăstiri Lainici: 60 lei; Doamna Rolea Violeta din București, fiică a satului Bârda
și Domnul Mănescu Alexandru din
București: câte 50 lei;
Câțiva enoriași din Bârda au dorit să contribuie pentru completarea
sumei necesare efectuării acțiunii caritabile la Azilul de la Șimian, astfel: un
enoriaș, care nu vrea să i se știe numele:
200 lei; Domnul Stănciulescu Tănase:
110 lei; Doamna Rolea Marina: 100 lei; Domnul Pâlșu Gheorghe, Doamna
Coman Elena și Doamna Șeitan Adela:
câte 50 lei.
Câțiva enoriași din Malovăț au dorit să contribuie la
completarea sumei necesare lucrărilor de la biserică, astfel: Domnul Gheorghe-Gabi și Doamna Andreea
Bogdan din Malovăț au achitat ultima rată pentru porțile bisericii de la
Malovăț: 4.000 lei; Doamna Haidamac
Miroana din Malovăț a achitat manopera pentru zugrăvitul exterior și
vopsitul acoperișului bisericii din Malovăț: 3.000 lei; Domnul Pera Dumitru, Domnul Ghilerdea
Sevastian și Doamna Băleanu Ioana: câte
100 lei; Doamna Tărăbâc Dorina, Domnul
Crăciunescu Constantin și Domnul Baltac Gheorghe: câte 50 lei;
Domnul Motreanu Vasile din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum: 150 lei; Doamna Surugiu Eugenia și Domnul
Crumpei Sever din Malovăț au achitat câte
100 lei pentru contribuția de
cult.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
În ziua de Sânziene, 24 Iunie, am făcut câteva daruri la Azilul de
persoane cu handicap de la Șimian. Firma de Catering ,,Costea” din Izvorul
Bârzii le-a pregătit masa de prânz formată din sarmale cu mămăliguță, șnițel cu
piure și salată, cozonac. Firma a perceput un preț simbolic de numai 540 lei. La acest meniu am mai adăugat
30 bidoane de suc, șase bidoane cu apă minerală, 60 mere mari. Am mai dus 45 costume de
trening noi. Toată cheltuiala pentru
această acțiune s-a ridicat la suma de:2.356
lei. Cu suma de 600 lei au
contribuit enoriașii din Bârda, iar cu suma de 1.800 lei Doamna Dr. Ionescu
Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș. Au însoțit convoiul preotul și Domnii Dima Vasile, Nistor Petre și Crumpei
Vasile din Malovăț, consilieri ai parohiei.
A fost și aceasta o acțiune reușită.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor celor care au contribuit la reușita
ei!
*
În cursul lunii iunie am donat pâine credincioșilor participanți la
slujbe, astfel: 6 Iun.(Bârda): 108
pâini; 10 Iun.(Bârda): 87 pâini; 13
Iun.(Malovăț); 123 pâini; 20 Iun.
(Bârda): 122 pâini; 21 Iun. (Malovăț): 128
pâini; 27 Iun.(Malovăț): 230 pâini; 29
Iun.(Bârda): 78 pâini. Așadar, în
luna Iunie s-au donat 876 pâini. Copiilor li s-au dăruit și ciocolate. Totodată, am
vândut pâine la prețul de achiziție de 0,70
lei/buc. astfel: 6 Iun.(Bârda): 692 pâini; 10 Iun.(Bârda): 113 pâini; 13 Iun.(Malovăț); 177 pâini; 20 Iun. (Bârda): 668
pâini; 21 Iun. (Malovăț): 72 pâini; 27
Iun.(Malovăț): 70 pâini; 29
Iun.(Bârda): 232 pâini. Așadar, în
luna Iunie s-au vândut la prețul de achiziție de 0,70 lei/buc. 2.024 pâini.
*
Plăți. În această perioadă am efectuat câteva plăți
mai mari, astfel: 4.070 lei sculptorului
reprezentând restul de bani pentru porțile bisericii din Malovăț(bani donați de
Familia Gheorghe-Gabi și Andreea Bogdan); 3.000
lei manopera pentru zugrăvit exteriorul și vopsit acoperișul bisericii din
Malovăț(bani donați de Doamna
Haidamac Miroana); 2.380 lei pentru 105 kg. vopsea lavabilă
siliconată pentru biserica din Malovăț; 2.040
lei protoieriei pentru cărțile donate enoriașilor(din această sumă 1.200 lei au fost donați de Doamna Dr.
Ionescu Mihaela Aritina); 2.032 lei brutăriei
pentru cele 2.900 pâini donate și
vândute în luna iunie; 1.624 lei pentru
45 costume de trening donate azilului de la Șimian; 1.000 lei tipografiei pentru cărți; 742 lei pentru 20 litri vopsea Oskar vișiniu și 5 litri diluant
pentru acoperișul bisericii Malovăț; 540
lei firmei de catering pentru mâncarea dusă la azilul de la Șimian; 191 lei pentru 36 litri suc, 24 litri
apă minerală și 15 kg. mere donate azilului de la Șimian; 158 lei pentru ciocolată; 106
lei internetul; 100 lei pentru
folie și bandă adezivă necesare acoperirii picturilor exterioare ale bisericii;
94 lei poștei pentru colete; 65 lei un sac de tenci pentru mici reparații
la tencuielile bisericii din Malovăț și altele.
*
Contribuția de cult. Până la 30 Iunie, respectiv până la jumătatea
anului, au achitat contribuția de cult pe 2021 astfel: în Malovăț au achitat 88,08% din familii; în Bârda
au achitat 92,58% din familii; la
nivel de parohie au achitat 89,53% din
familii. E un procent bun; ar fi putut să fie însă mult mai bun! Cea mai
mică contribuție în Malovăț de până acum
e de 10 lei(2 familii) și cea mai
mare e de 435 lei(Domnul Ilinca Dragoș); în Bârda cea mai mică
contribuție de până acum e de 10 lei(2
familii), iar cea mai mare de 300
lei(Domnul Botoșan Dumitru). Reamintim că în parohia noastră contribuția de
cult nu reprezintă o sumă fixă, ci ea se achită după principiul: fiecare
dacă vrea și cât vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă
un enoriaș sau o familie a achitat ceva pentru contribuția de cult. Preotul e
la dispoziția tuturor, fără deosebire, 24 ore pe zi, 365 zile pe an. În rest
este liber!
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să
mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 447, în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 23 iun. 2021, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/category/biserica); în ,,Observatorul”, Toronto (Canada), 23 iun. 2021,
ediție și on-line (http://www.observatorul.com);
,,Cum te pradă, cum te seacă”, în
,,Națiunea”, București, 23 iun. 2021, ediție și on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
Idolii vremii noastre(II), în
,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XIII(2021), nr. 1084(24 iun.), p. 12;
In memoriam: Vasile Vetișanu(I), în
,,Națiunea”, București, 26 iun. 2021, ediție și on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
Puii de vulpe, în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIII(2021), nr. 1085(1 iul.), p. 12;
*
Zâmbete. ☺Doi olteni reparau o maşină. ,,- Uită-te dacă funcţionează semnalizarea!” ,,-
Acum da, acum nu, acum da, acum nu...!” ☺
O femeie merge la un chirurg plastician: ,,- Domnule doctor, puteţi să-mi
faceţi un nas mai mic şi mai frumos?” Chirurgul răspunde: ,, - Doamnă, din ce aveţi
dumneavoastră, vă fac şi trei!” ☺
Un bărbat sună la pompieri: ,,- Alo, pompierii?” ,,- Da! Care este problema?” ,,- Îmi arde de
joacă!” ☺,,- Ia zi nevastă, ce ai făcut de mâncare?” ,,- Nimic, Jănele!” ,,- Păi asta a fost ieri!”
,,- Am făcut să-ți ajungă două zile!” ☺Dacă într-adevăr doriți ca numele
dumneavoastră să apară în ziar, citiți ziarul traversând strada! ☺,,-
Unde locuiți?” ,,- Undeva în afara Londrei!” ,,- Bravo! Unde anume?” ,,- În Bârda !”
*
Excursii-pelerinaj. ♦ Pentru Joi,
1 Iulie, planificasem o excursie – pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Bârda – Malovăț – Motru –
Mănăstirea Polovragi – Mănăstirea Horezu – Mănăstirea Bistrița – Rm. Vâlcea(episcopia)
– Mănăstirea Curtea de Argeș – Slatina –
Mănăstirea Brâncoveni – Craiova – Strehaia – Tr. Severin – Malovăț – Bârda.
Până când am strâns noi numărul necesar
de clienți, firma a închiriat autocarele disponibile unor grupuri de elevi. Excursia respectivă se amână cu o
săptămână, respectiv pentru ziua de 8
Iulie. Costul va fi de 50 lei/pers.
Plecarea la ora 6 din Tr. Severin. Până la redactarea prezentei mai erau libere
două locuri pentru a completa un autocar
mare.
♦Pentru Duminică, 25
Iulie, organizăm o excursie – pelerinaj la Mănăstirea ,,Sf. Ana” de la
Orșova, cu prilejul hramului. Parohia pune la dispoziție un autocar. Așadar, participarea este gratuită. Preotul
Dvs. va oficia slujba și celelalte servicii în parohie, conform programului obișnuit. Plecarea la ora 7 din
Bârda. Așteptăm înscrieri.
*
Lucrări la biserică. ► De o săptămână se lucrează de zor la biserica
de la Malovăț. Se zugrăvește cu vopsea lavabilă siliconată exteriorul
bisericii. Lucrarea este executată de către Domnul Borcilă Dumitru din Malovăț cu echipa sa. Valoarea manoperei de 3.000 lei a fost achitată de către Doamna Haidamac Miroana. Domnul Crăciunescu C. Constantin din
Malovăț ne-a oferit gratuit schelele sale
metalice. Dumnezeu să le răsplătească jertfa! Va urma vopsirea acoperișului
acestei biserici. Domnul Pera Dumitru, consilier
parohial, a fost supraveghetorul permanent al șantierului.
►În ziua de 28 Iunie Domnul
sculptor Ion Foșalău din Vânători(NT)
a adus la biserica de la Malovăț o nouă pereche de porți din lemn sculptat. Costul
porților de 6.000 lei a fost
suportat de către Domnul
Gheorghe-Gabriel și Doamna Andreea
Bogdan din Malovăț. Dumnezeu să-i răsplătească! Urmează să demontăm porțile
vechi și să le montăm pe cele noi.
*
Lucrări la cimitir. În ziua de 27 Iunie următorii enoriași ai
parohiei noastre au cosit și au făcut amenajări la cimitirul din Malovăț.
Aceștia sunt: Nistor Petre, Baltac
Alexandru, Căprioru Gheorghe, Mănescu Vasile, Boncioc Constantin, Orodan
Dumitru și Cojocariu Daniel. Lucrarea va continua și în ziua de 4 Iulie. Dumnezeu să le ajute tuturor
celor ce s-au ostenit pentru această lucrare!
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite, am spovedit și împărtășit 17+15= 32 enoriași! Criză
și de păcătoși!
*
Înmormântări. În ziua de 20 Iunie am oficiat slujba înmormântării
pentru Luca Alexandra(71 ani) din
Bârda. Dumnezeu s-o ierte!
*
Program. În luna Iulie avem următorul program de
slujbe: 3 Iul.(Malovăț-Bârda); 4
Iul.(Bârda); 10 Iul.(Malovăț-Bârda); 11 Iul.(Malovăț); 17
Iul.(Malovăț-Bârda); 18 Iul.(Bârda); 20 Iul.(pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 24 Iul.(Malovăț-Bârda); 25
Iul.(Malovăț); 31 Iul.(Bârda-Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate,
pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu