Eliminarea
umanismului,
SPARGEREA
BĂNCII DIVINE
Era seară, pe la 19:30 pe aleea parcului
Central din New York. În fața mea un moșneag îl ia la pumni pe un tânăr de vreo
25 de ani pentru că se legase de o tânără. Tânărul fuge, iar eu apropiindu-mă
devin martor. Moșul era Kirk Douglas, actorul pe care l-am admirat în copilarie
în rolul lui Spartacus. Fac orice pentru dumneavoastră. Apoi mi-a povestit cum
l-a ales pe Stanley Kubric să-i regizeze filmul al cărui producător și rol
principal îl avea. Ce mi-a povestit apoi, e că legenda originală a Tracului gladiator
nu ar fi plăcut publicului de azi datorită mizeriei și violenței din acele
timpuri, așa că a trebuit să o adapteze vremurilor noastre recreând povestea și
adaptând societatea de atunci la cea de azi pentru a putea fi înțeles
mecanismul care l-a adus pe Spartacus, sclavul Traco-dac, să unească robii
imperiului și în urma luptei să devină eroul crucificat.
Atunci am realizat că noi nu suntem ceea
ce pretindem natural să fim astăzi, ci suntem ceea ce suntem programați să fim.
Ca o minte scânteietoare, la un moment dat s-a întrebat cum ar putea să conducă
omenirea, s-o folosească pentru a crea
lucruri mărețe, divine să se apere împotriva invadatorilor, să cotropească, și
să unească triburile. Atunci s-a hotărît să creeze un limbaj de comunicare la
care să răspundă toți. Să se creeze o poveste comună din cele mai înțelepte
povestiri ale triburilor lumii acelor timpuri. Un fel de limbaj comun, de note
muzicale, o formulă standard prin care să se poată interpreta, reda și compune
vocea întregii planete – primul pas spre internet. Au observat că fiecare
familie este unită de povestea ei și cu cât mai complicată familia cu atât mai
eficientă povestea. Așa s-au adunat primele epistole și a fost construită
Biblia. Apoi a fost adaptată în funcție de necesitățile fiecărui imperiu. E
doar o ipoteză și o continui pentru a-mi explica de ce ne dăm în cap unii
altora în loc să colaborăm. Evoluția și progresul civilizației e construit din
idei și inspirație divină. Nu contrazic.
Desigur că există Dumnezeu. E aici în Existență.
Este însuși viața. Noi suntem construiți din materie și suflet. Sufletul „eu”
care animează trupul și Sufletul divin „Dumnezeu” care mă părintește. Sufletul
„eu” (orgoliul), când a animat trupul a venit din cer dăruit cu capacități
deosebite pe care „tu” să le folosești pentru a da strălucire creației și
existenței.
Sufletul nostru este înzestrat cu
calitățile creatorului, însă trebuie să fie conștient cum să le folosească
toate acestea: inteligența, simțuri, iubire, ură, înțelegere, gândire, încăpățânare,
hotărare, comunicare, creație, moarte etc. Scopul nostru aici pe pământ este de
a-L cunoaște pe Creator și primul pas, noi fiind plămădiți după chipul și
asemănarea Sa, ar trebui să începem cu noi. Am înțeles de la părinti că eu, adică menirea mea este de a ridica
Sufletul „eu” la nivelul Sufletului Dumnezeu și când reușesc asta, pământul
devine Rai. Părinții mei stăteau de vorbă cu boii, cu pământul, uneltele și
plantele când mergeau la munca câmpului în Iezer. Aveau o relație cu existența,
cu Dumnezeu.
Biblia, era normal să evolueze împreună cu
sufletul și conștiința omului, însă au fost și sunt forțe care nu au încredere
în planul divin și preferă să lase omenirea să bată pasul pe loc în avantajul
lor și automat antidivin. De ce să se înalțe sufletul omului spre Dumnezeu prin
împliniri spirituale, prin noi căi de cunoaștere când toți pot rămâne oi
docile, o rutină de muls și tuns perpetuu. Aceste forțe continuă și azi să
orchestreze și să boicoteze sufletele „Eu”. Suntem continuu condiționați să nu
acceptăm alte idei, să fim împotriva noului. Ești scos din natural și întrebat:
Cum ai ajuns să crezi asta? Cine ți-a spus că trebuie să-ți dorești acest
destin? „Ești nebun!”, și se spune și așa rămâi lipit de cultura din afară,
intenționat construită pentru a te ține dependent de tehnologie, modă,
arhitectură, artă, fel de alimentație etc. Toată cultura e construită ca să-ți
stimuleze dorințele și plăcerile; vizionai o reclamă la televizor cu o femeie
frumoasă semidezbrăcată care săpunea o mașină de lux și reacția era diferită:
cei din est mergeau la femei, iar cei din vest să cumpere mașini, în final
devenind pentru restul vieții consumatori pasivi. Ca emigrant din est către
vest, am simțit cum pentru a doua oară am fost dresat, vrăjit și hipnotizat ca
o găină la circ. Acum încerc să scap din plasă.
Cum se produce maturizarea societății de-a
lungul istoriei milenare în lume? SIMPLU. Așa o văd eu... Oamenii vin cu idei
noi, unele acceptate de guvern, altele nu. De ce nu? Pentru că îi scoate din
starea de letargie, obișnuință, confort. Asta îi deranjează și, atunci nu dorm
până când acest impediment nu este eliminat. Din punctul de vedere al celor din
conducere și nu numai al lor ci al orcăruia dintre noi, care a investit bani și
timp în a fi educat (într-o profesie oricare ar fi ea) nu îi convine s-o ia de
la capăt, să renunțe sau să schimbe ceva în care a investit timp și bani și cu
care este atât de familiarizat. În școală ne este aplicat un sistem (a se citi
ochelari) prin care să vedem lumea, un fel de filtru academic care nu-ți
permite să ieși afară din parametri hotărâți de societate. Dacă nu cunoști
aceste reguli, nu vei obține diploma sau certificatul de personaj calificat.
Este singurul mod de a promova, de a urca în sistem. Odată acceptat modelul,
nu-ți dorești să mai ieși din el. Îl păstrezi și îl protejezi cu pasiune. Asta
îmi aduce aminte de vorba lui Albert Einstein, care spunea că secretul
invenției stă în faptul că: „Majoritatea știm că nu e posibil ceva până în
momentul în care vine unul care nu știe și o face.”
*
Istoricul Yuval Noah Harari vorbește
frumos și cu pasiune în seminarele sale despre viitorul tehnologic al omenirii.
Toți discutăm azi de influența tehnologiei digitale și ne prezicem viitorul în
ea, toți discutăm de economie și puterea banului, toți discutăm și organizăm
războaie, însă nimeni nu discută de umanismul nostru, de Sufletul nostru. Ce
folos să ai bunuri materiale și serviciu dacă nu ai pentru cine și cu cine să
le împarți? Sunt folosite niște etichete; rasele, homosexualii și lesbienele
etc. pentru a ne diviza și a fi sustrași de la elementul uman. E o mândrie să
fii de orice culoare sau sex dacă îți păstrezi umanismul și îl respecți - asta
ne duce la prosperitate. Dumnezeu este sursa vieții, este energia. EXISTENȚA.
Existența este însuși Dumnezeu! Experiența căutării, a iubirii, a urii, a
răutății etc. Îngerul și diavolul sunt pe umerii fiecăruia dintre noi, sunt cei
care analizează ceea ce facem și ne îndeamnă spre punctul lor de vedere. Lumea
luptă pentru adevăr și libertate. Libertatea e totul pentru om pe care o va
pierde din momentul în care va începe să se autocenzureze de frica sistemului.
Ne rupem de conștiința divină care e în
lumea spirituală și cea materială în mod egal și cu toate acestea suntem făcuți
să lucrăm în armonie. De ce credeți că suntem atât de diferiți cultural de la
un continent la altul, de la o țară la alta, de la o regiune climaterică la
alta. De ce avem tradiții diferite, de unde vin ele. E un proverb milenar care
spune: „Spune-mi cu ce te hrănești ca să-ți spun cine ești”. Desigur că e la
mintea cocoșului să înțelegem de ce anumite plante și pomi cresc în anumite
regiuni ale pământului. Să coexistăm, să ne ajutăm, să negociem între noi ca
suflete, să intrăm în dialog spiritual cu ele, să ne inspirăm, să creștem din
această relație. Construcțiile noastre sunt diferite, mâncărurile sunt
diferite, îmbrăcămintea ne e diferită, cântecele de leagăn și bocetele, însă nu
știm cum se face că le simțim la fel. Asta înseamnă că ne tragem toți din același
Dumnezeu în ciuda numelui diferit folosit de unii și alții.
Caut adevărul. Umblu după el singur. Mă
urc sus în vârful Himalayei. Dumnezeu a spus că nu e bine ca omul să fie singur
și a luat o coastă, nu două sau trei și a făcut-o pe Eva și le-a spus,
înmulțiți-vă. În specia umană nu există mai mult de două genuri - masculin și
feminin. Asta o comfirmă ADN-ul din oasele noastre, homosexual sau lesbian sunt
doar niște etichete prin care se identifică cei care se scarpină în locurile
care îi zgândără. Sunt etichete asemănătoare cu: hoț, criminal, prost, deștept,
viteaz, pălmar, pedofil, violator, erou etc. Aceste tipuri de oameni se
deosebesc de cei normali prin faptul că această mâncărime (dorință) care îi
etichetează îi face mai alerți și ca atare au diferite reacții față de omul
obișnuit. Ei sunt tot oameni și trebuie tratați ca atare. Unii sunt buni la
fotbal, alții la scrimă. De ce sunt folosite aceste etichete pentru a omori
sufletul divin din om?
Mă doare faptul că ni se iau libertățile
individuale, că sunt băgat la pușcărie pentru că vin cu o altă opinie, că spun
ceva contrariu orânduirii, că-mi dau cu părerea, că fumez canepă sau consum
substanțe toxice, mănânc ciuperci nebune ca să pot sta la colțul blocului și să
râd cum stăteau vecinii de bloc în comunism care nu făceau diferența între
ciuperci sau poate intenționat, dar măcar așa erau fericiți. Asta mă duce cu
gândul la Inchiziția care l-a ars de viu pe Giordano Bruno pentru că susținea
că pământul e rotund. Ce fel de civilizație construim?
În toată această ecuație numită viață,
elementul primordial e Sufletul, umanul și cele zece talente primite în dar de
la Dumnezeu prin naștere, în trupul templu dăruit. Am devenit inconștienți și
ne mințim continuu. S-a ajuns la această stare a planetei cu pandemie datorită
lăcomiei și a războaielor pe care le purtăm pe pământ fără să realizăm că ele
contribuie la distrugerea climei, a resurselor și a vieții pe pământ.
Subiectele sunt parte din șmecheria cu care inginerii noii civilizații vor
schimba lumea.
Va veni un moment când această ființă
„Terra” se va răzbuna. Prima pandemie a fost generată de primul război mondial,
a doua de-al doilea și cea de azi datorită războaielor pe care le purtăm
necontenit în numele profitului militar. Nimeni nu are curajul să eticheteze
industria de război ca vinovată în catastrofele naturale și economice de pe
pământ. Au văzut că le merge și o iau așa ca nebuna prin arătură, distrugând
totul fără rost. Doamne, binecuvântează America și trezește-i pe nesătui! Eu înțeleg că ei vă finanțează, dar cu ce preț?
Viitorul urmașilor voștri? Preferați să fiți pești morți cărați la vale în râul
morții? Toate pandemiile pământului au fost generate de războaie. Unde-i
pisicuța???? În curtea lui Bush, Putin, China, UE sau Johannis, care se
comportă ca un copil de 5 ani, răzbunându-se pe cei din jur că i s-a furat
lingurița. Mai bine îi cerea lui Tramp sabia lui Ștefan cel Mare de la turci.
Toate aceste evenimente în timp ce omenirea moare de covid, toate și altele în
timp ce „INTELIGENȚA” e preocupată de genul sexelor.
Aceste elemente explozive sunt instrumente
a căror lecție ar trebui să servească umanul din noi nu să-l ucidă. Dacă
Biserica nu vrea să stea în picioare și să confrunte cu demnitate uraganul, să
se ridice la nivelul cerut de Dumnezeu, atunci viitorul ce ni se promite de
„specialiștii” care conduc viața o s-o dea la o parte, caz în care sufletul va
căuta alte căi „așa-zis moderne” să ne ghideze spre nemurire.
Dumnezeu ne-a dat libera alegere. De ce nu
îi respectăm DARUL? De ce repetăm istoria, de ce urcăm pe muntele infernului
lui Dante după bunătăți, alunecând continuu în iadul deznădejdii? Nu mai
interziceți oameni buni noile idei – chiar dacă o spun, e punctul meu de
vedere. Veniți și „voi” cu punctul dumneavoastră de vedere. FIȚI CONSTRUCTIVI,
FIȚI CURIOȘI, CURAJOȘI ȘI IUBIȚI! Dar
iubiți diferit și în mod special, gândiți singuri!
Atunci tânăra din parc s-a îndrăgostit de
Kirk Douglas și l-a întrebat dacă e căsătorit pentru că l-ar dori ca protector
și binefăcător. El i-a răspuns: „Tu trebuie să-l găsești pe aproapele tău ca să
te împlinești, să-ți găsești fericirea. Menirea mea a fost doar ca să te
protejez ca părinte. Eu chiar dacă am forță, oi fi eu Spartacus, dar nu sunt
capabil de a fi angajat ca bătăuș.” Astea fiind spuse, am pornit toți trei
reuniți de binele și frumosul uman spre prima cofetărie, de unde vântul tocmai
zburătăcea cu grație un miros plăcut de plăcintă proaspătă.
Ben Todică
COMENTARII:
Stimate
Maestre, Ben Todică,
Aveți perfectă dreptate. Dar atunci era legea și dorința cotropirii, jafului și
sclavia păgână.
A trecut la
istorie, fiind considerată azi specifică dezvoltării rațiunii necoapte, adică
nedezvoltării gândirii, lipsa de
progres a gândirii și neexistența omeniei la cei puternici. A rămas istorie
Dar în actualitate se ajunge la același rezultat, dar prin
mijloace mai sofisticate.
Un fel de
blestem, Cel rău, face că, multe căpetenii se
dedau la relele pe care le înfăptuiesc decimând propriul popor și de
multe ori și altele.
Din păcate
timpul este ireversibil și nu se poate face ,,plata acelor greșeli comise de
cei cupabili.
Cu deosebită stimă și cereri de bine de la Dumnezeu,
Cu stimă,
Melania Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu