Comentariul textierului la filmul LaCOASA
de Ben Todica, versuri Jianu Liviu
~*~
Autorul pleaca de la ceea ce l-a
deranjat.
Zgomotul unei masini de tuns iarba,
intr-o scoala.
Un zgomot intre atatea altele.
Totusi, insistent, perturbativ, oricarei minti calme, care vrea sa isi traiasca
in liniste si pace, viata.
Fara cioocane de presa in urechi,
fara apeluri urgente la a face ieri, ce se da ca tema azi, fara sters pe jos in
fata tuturor clientilor, de o factura comunicativa - chiar la nivel inalt - sau
sub orice critica, sau submediocra, sau mediocra, fara a trai in impulsuri de
vita injugata, toata viata, la ...progresul social. "Al societatii umane
in general".
Autorul mai pleaca de la un element
secund. Consumul. Neregenerabil. Mai ales acolo unde exista oameni care ar fi
NORMAL sa isi doreasca sa isi depaseasca conditia de simpli: pietoni. Soferi.
Statori cu mintile pe un scaun. Agitatori de idei.
Ei bine, nu exista nicio samanta de
campion tanara, halterofil, atlet, etc... care sa se antreneze in joaca, la
cativa zeci de metri patrati de cosit iarba. Normal, o sa spuneti? Sau - joaca
de a trai - cum se spune in franceza corect? - la joie de vivre - cu rezultatele
olimpice glorioase, la nivel de reprezentare sau nonprezentare - olimpica -
nationala - si umana? mai ales in materie si spirit de minte sanatoasa, in corp
sanatos?
La final, scriind pe explozie
declansata de evenimentul persistent urlator al cartierului, autorului nu poate
sa nu ii treaca prin cap, totusi, ce inseamna acest ... mic rahat, comparativ
cu unul mare, de exemplu, ce ar fi insemnat daca in locul acelui aparat de tuns
iarba, aici s-ar fi desfasurat un razboi in toata regula.
Domnul Ben Todica raspunde cu un
film. Nu inainte de a cere textul, pentru a fi publicat.
Dar merge mai departe, in film.
I-am spus dupa vizionare ca seamana a
fi o productie MOSFILM.
Posibil sa fi recunoscut scene din al
doilea razboi mondial. eu.
castile tunderilor, pareau a fi
franceze.
sa fi fost o sursa de inspiratie
pentru CANTAREATA CHERALA, a domnului Eugen Ionescu.
E posibil ca domnul Todica sa fi
stiut mai mult?
Sa aiba certitudini?
ca se lanseaza din spatiu - din
sateliti - obuze covidate?
asa cum altii sustin ca s-a lansat un
obuz penetrant asupra Cernobalului?
Oficilalitatile olimpismului politic
din toate tarile sunt de o tacere si o pace, si o impacare de-a dreptul
paradisiaca, in aceasta privinta.
Adevarul este absolut clar.
Poate fi urmarit la televzor, chiar.
Zilele acestea.
Totul in viata e exact ca acolo.
exista chiar, pe steagul olimpic, si culoarea transparenta totala, cu toata
istoria la zi, a olimpismului.
Autorul nu poate controla si nici nu
isi propune, modul in care cei care ii recepteaza emiisiile, bune sau rele, le
interpreteaza si le pun in scena. nu este eugen ionescu, care nu admitea nicio
schimbare de la text, plus, decorul scris.
in plus scenariile, regiile, textele,
etc - prezentate - nu s-au jucat decat in viata.
nu pe vreo scena. sala. stadion. mare
intindere. chiar planetara. sau universala.
De aceea autorul nu are niciun drept,
cu atat mai putin de copyright, cu atat mai putin de om, ca sa ceara cuiva,
ceva. sau chiar dreptul la respect.
este infinitezimal comparativ cu
drepturile acordate omului la zi, pentru a face ceea ce este prezentat in
montaj.
Sigur, domnul Ben nu putea prezenta
intr-o secventa atat de scurta atatea razboaie, atatea crime, atatea
atrocitati, atatea torturi, atatea descompuneri de constiinte, si fiinte, in
malaxorul vointelor raului, sau, zise binelui, pe un text atat de scurt, si
inca, pornind de la o coasa.
si un aparat pe motorina.
ecuatia vietii devine absurda, intr-o
lume care se devoreaza, si isi autodevoreaza mediul si se inmulteste de o
factura, si pe o factura materiala, care isi pierde spiritele cele mai de seama,
si ramane cu gunoaiele umane, sau inconstiente, sau rase la creier, cele mai
bine reprezentate.
Plec de la premisa ca atata timp cat
suntem pe terenul punctului si al virgulei, s-au evitat pana si cuanticele rani
la degetele olimpice, asupra carora sa nu se sufle repede, sa nu se linga, si
sa treaca.
~*~
Cu deosebit respect,
Jianu Liviu-Florian
Incat ma
intreb, cine o fi vrut sa tunda mai cu spor, si la ce, pe lumea asta?
Incat il
deplang pe Carol, cu sulul lui, in fata, de la Nicolae Balcescu, Carol, liceu,
Craiova,
cu
betigasul, parand a fi un Inalt Imputrernicit cu Traditia si cu
Morala, si
de Avangarda - din Afganistan,
- pe lumea
cu/ fara par -
de cantere,
si cantareti...
***
la tot felul
de emisii,i trageri, si cantari...
Jianu
Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu