Poezia, între
istorie şi muzică
Cenaclul
“George Coandă” din Potlogi nu se dezminte, când e vorba de împletirea
literaturii şi culturii cu istoria şi credinţa, marcând manifestările derulate
sub genericul ”Neagoe Basarab 500” prin iniţierea şi desfăşurarea primei ediţii
a Simpozionului Naţional “Mănăstirea Strâmbu-Găiseni - Monument de cultură şi
credinţă românească”, în comuna vecină, Găiseni (jud. Giurgiu), într-un cadru
adecvat, inclusiv în ceea ce priveşte protejarea participanţilor în condiţiile
pandemiei.
Desfăşurat
sâmbătă 9 octombrie 2021, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie,
Episcopul Giurgiului şi bucurându-se de prezenţa unor feţe bisericeşti precum părintele
exarh Mihail Muscariu de la mănăstirea Comana, părintele protosinghel Benedict Georgescu
de la mănăstirea Drugănescu şi preotul Alexandru Pripon de la biserica “Sfântul
Mare Mucenic Mina” din Buzău, precum şi a doi cunoscuţi reprezentanţi ai Arhivelor
Naţionale, Dr. Claudiu Turcitu” şi Dr. Ştefan Senkovici, simpozionul a scos în
evidenţă o serie de detalii interesante legate de istoria locurilor şi a
monumentului de cultură şi credinţă românească datând din secolul al XVI-lea,
ctitorie a lui Drăghici Vintilescu, sfetnic al domnitorului Neagoe Basarab.
S-a
simţit din plin sprijinul pe care stareţa
mănăstirii gazdă, neobosita maica Cecilia Moldovenu l-a primit, în organizarea şi derularea
evenimentului, din partea autorităţilor locale, care au răspuns prompt şi eficient în ceea ce
priveşte asigurarea cadrului organizatoric. Este vorba de Primăria Comunei Găiseni
(primar Dl. Gheorghe Manea), reprezentată la eveniment de Dl. Viceprimar
Alexandru Staicu şi doamna directoare a Şcolii gimnaziale Găiseni, Gina
Mateescu. S-a simţit, desigur, şi aportul sectorului privat din zonă, participantii
apreciind la superlativ prestatia SC Popasul Iancului SRL.
Ca
de fiecare dată în activitatea cenaclului, simpozionul a fost urmat de o întâlnire
cu literatura şi muzica, schimbarea de registru fiind marcată de actriţa Doina
Ghiţescu, cu recitarea unui fragment din balada “Meşterul Manole” şi câteva
momente de divertisment, ca deobicei, gustate de public.
Cum
iniţiativa orgnizatorilor viza lansarea cu acest prilej a volumelor editate ca
premii la recenta ediţie a concursului de poezie patriotică “Sub Crucea
Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, volumele nefiind ieşite de sub tipar, nu s-a
ratat prilejul; au fost prezentate volumul “Enigma” al Victoriei-Maria Pripon -
editat separat, ca premiu special din partea preşedintelui juriului
concursului (premiul “Reverberaţii brâncoveniene”), în baza unei sponsorizări
aparte - şi volumele “Tăcerile şoaptei” şi “De întomnare” semnate de tatăl micuţei
poete premiate, preotul Alexandru Pripon.
Eu am vorbit despre carţi şi autorii lor,
evidenţiind maturitatea creaţiei tinerei poete, în vârstă de 12 ani, cîştigătoare
a mai multor premii, aflată la al treilea volum, precum şi stilul personal,
total diferit de cel al părintelui său. I-m recomandat să nu se ia la întrecere
cu sine, să nu cedeze tentaţiei de a publica mult ori de a neglija lectura. În ceea
ce-l priveşte pe Alexandru Pripon, poet, prozator şi jurnlist (membru UZPR) în
plină afirmare, am subliniat uşurinţa cu care penduleaza între versul clasic şi
versul alb, din primul volum evidenţiindu-i calităţile de excelent sonetist,
iar din cel de-al doilea seriozitatea
disursului poetic şi conturul bine definit al sferei tematice abordate. Cei doi
autori au citit din cărţile prezentate, nu cât ar şi am fi dorit, dat fiindcă
un grup de mici artişti de la Palatul copiilor din Bucureşti îşi aştepta
“intrarea în scenă”, iar timpul deja cursese fără să-l simţim, în ciuda zbaterilor
vântului scuturând cortul mănăstiresc ce ne adăpostea.
Vai,
era să uit! Se mai afla cu noi şi cunoscutul interpret de romanţe Vasile Topârceanu,
care a făcut trecerea de la poezie la muzică interpretând mai întâi, în primă
audiţie, ca o repetiţie cu public înainte de Festivalul “Crizntema de Aur”, “Romanţa
dorului de-acasă” compusă de Stelian Coman pe versurile… ei, da, ale
subsemnatului.
Şi
a venit rândul îngeraşilor de la Palatul Copiilor din Bucureşti să ne încânte, aşa
cum şi-a propus îndrumătorul lor, profesorul Stelian Coman, fostul meu coleg,
în anii studenţiei, de la Corul “Preludiu”, căruia acum două luni i-am
încredinţat “Romanţa dorului de-acasă” s-o pună pe note şi… poate, să câştigăm
un premiu.
Chiar
a fost o încântare să audiem “Ave Maria” de Julio Caccini în interpretarea
Ionelei Marin, aria “Nessun dorma” din Turandot de Giaccomo Puccini, în interpretarea
lui Tudor Dumitru, ca şi un duet din “Fantoma de la opera” de Lloyd Weber al celor doi interpreţi. A fost o
incantare să-l ascultam pe Robert Sultan interpretând la vioară “Frumosul
rozmarin” şi “Vis de iubire”, de Fritz Kreisler. La rândul său, Natalie Simion
ne-a readus cu picioarele pe pământul natal, cu câteva cântece din folclorul
romanesc interpretate vocal sau la nai. Şi,
ca să-i facem în necaz multiculturalizatei Angela Gheorghiu, manifestarea noastră
s-a încheiat cu “Balada” lui Ciprian Porumbescu.
Aşa
suntem noi, cei rămaşi legaţi de pământul ţării. Aducem prinos de recunoştinţă
tuturor celor ce au făcut ceva deosebit pentru dăinuirea şi propăşirea noastră
ca popor al Europei şi al Lumii. Pentru Angela se pare că nici în anii de
şcoală figura lui Neagoe Basarab nu a însemnat altceva decât un “tip” care i-a
trimis o scrisoare fiului său Teodosie – atât! Era prea ocupată cu viitorul ei
“look” de vedetă a scenelor Lumii; n-aţi
văzut? nici şcoala care i-a conturat vocea de super-star n-a însemnat mai nimic
pentru Angela. Păcat!
Marian
Ilie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu