ORIENTOPOETICA (2000)

George Anca

din   ORIENTOPOETICA (2000)

CUPRINS

Duminică …………………………………        6

Luni………………………………………       33

Marţi……………………………………...      58

Miercuri………………………………….      103

Joi………………………………………..      113

Vineri…………………………………....      165

Sâmbătă…………………………………      219

Duminică………………………………..       227

Epilogul spătarului……………………...       275

Palat şi zid……………………………….      302

duminică

*

poate potcoavă mă pierdusem

cailor morţi din războaie

satul meu şi nu mă vede

cine cui dă şanse d-or(ient)

ce se ţine mai bine minte

ci jazz din jad antiparalizanta

orientopoetica voluntaristă

autoînfrunzitorilor proletculţi

cu excepţia divinatorilor drepţi

*

poate vreau să fiu gata

nu mă mai despart

de înfrigurata

te lipeşti de soartă

soarta se lipeşte de destin

destinul ţi-l face mai marele

mai marelui i se interpun

şobolani pe masă şi

morţii adoraţi dedesubt

*

epica viţiului personajul

penelului pe-o emoţie

cu cerul şi cu pământul

prinde tu proverbul

până nu te prinde el

în palatul interzis

ce nu ştiaţi nu împământaţi

ce împământaţi nu uitaţi

ia uitaţi împământaţi

*

infinitatea respectului

de sine până la

autodistrugere

limitându-ţi respiraţia

la ce se vede nevăzut

mai visează-ţi părinţii

vreo perină fulgul

din barza ultimă

pe lunca secetei

*

cu sfat sfrijit

de la grasul chibrit

palat aurit

striveşte-mă încă verde

picătura verosimilităţii

reonorează-mi-o sete

jind king sing

ring ming ning

ling sting paing

*

nu piei de unde ai pornit-o

nu te mai naşti unde piei

ce m-o fi mâncând pielea

tema pierderii împărăţie

cu a sufletului veresie

nici o economisie Mesie

spaima de zidul decreştinării

de nu plictisul stresat

la atâta protocol insinuat

*

ferea de grupozităţi măcar

şi-n interacademisme

spătariene mai apoi

că Sunderland îl ştiuse very old

pe Romulus cel ce s-a dus

da’ că Anca is very well

versuri ţeapăn şi Asia

încă o carte de versuri

cu hermeneutica ziceam

*

gata unul de epocă protagonişti

în haine aurii turbane înaripate

asistenţa ca şi vikingă

fata de basm ţulucul tatei

o fi cerând-o flăcăul

ea unteşte maracase psihice

se zboară fata cu securea

interpusă sărutului celui de sus

dinspre palat poate nu-l taie

*

îmi voi europeniza privirea

spre a fi văzută în

companie chineză

că-n Bucureşti tot box

comentat aici chinezeşte

câteodată americanul

nu mai văd eu mâine ziarele

iau expoziţia naţionalităţilor

până la Mao alb-negru

*

luni

*

cum să localizezi

sociologia în China

cu profesorul rus

antropologie chino-fizică

funcţionalism malinovskian

profesorul tău nou şi Raymond

socio-antropologie zeci de ani

şi cu principiul studiului

caracteristicile epocii

*

prima escalare din rural în multicultural

cultura han apoi tranziţia din tradiţie

viaţa rurală în China

trei sate în Yunan

satul Lu la o sută de kilometri

fără meşteşugărit

noua Chină faza ta a treia

nu ştiaţi câte naţionalităţi erau în ţară

în sud şi centru vizitaşi doi ani

*

conceptul armoniei prin diversificare

vezi iar totalitatea diversificată

globalizarea venind din vest

pierderea identităţii etnice neprobată

conştiinţa culturii de sine

un sfert al populaţiei lumii

la zece ani de la revoluţia culturală

Walter Goldschmit după Fei Xiaotong

o să urmeze Aidan Southall

*

tan şa şi i ci lai

înflorită pianului

cu ideonota

tai şa şi ti ci lai hai do

dacă nu mă numărai

porumbul la ameţeală

bătrâni-şi citiră testamentele

unul prin discipol contrazişi

de când o rasă decepţii

*

Mu Dan prin restaurantul musulman

mai mulţi chinezi o cască dao

toate vechimile pe o carte

18 vorbăreţi primul din India

apoi din China 3 România

4 Israel 5 India 6 Nigeria

7-17 China 18 SUA şi absenţii ½ h

primii opt la mijloc odihnă

aplauze pentru Satya topitul

*

repulsie conflictul interacţiunii

identitatea naţională în perioada nouă

economicul delasă caracteristicile

noua teorie a cauzei deterministe cu fractali

similaritatea între individ şi populaţie

calităţi de interfaţă ins mulţime

similaritatea între fiinţa umană şi societate

integronicul longitudinal arhetipal

biografia antropologică integrama diagrama

*

îmi voi europeniza privirea

spre a fi văzută în

companie chineză

că-n Bucureşti tot box

comentat aici chinezeşte

câteodată americanul

nu mai văd eu mâine ziarele

iau expoziţia naţionalităţilor

până la Mao alb-negru

*

Estrada în alb afară aruncători

bine ziarele vizitei de dulce

pe carne navarrianină

dacă au logică n-o arată

nimic nici vedele

n-or fi nici dao

se apucase a lăuda

noutatea construcţiilor

unde n-avea comparaţie

marţi

două generaţii şi ceva venirăm

bătrânii primiţi de fetele gazde

ce ţi-e şi lumea asta

bătrânii de ieri dimineaţă

se deosebeau de teoriile

de-i plimbaseră-n laţ

pasionalitate blitz aşteptării

tiflă marţială îngânare

pe aducere nesnobită

*

ce lume nicio lume

poimâine nici poimâine

pe din câte Asia

ce viciu literatura ce irealitate

cine să-ţi traducă păcatul

mamei şi tatei şi mai încoace

acolo nu e traducere precedenţii

compatrioţi ce-or mai alunga

şi cum fură toate dormitând

*

nici o pisălogeală prea prea

de-acasă o jale doritoare

cum ne scurtcircuitam

totul simţind de-o viaţă

nici pe moşii nici pe apă

lăsaţilor noştri de domn

că împărat în poveşti

de-a latinitatea comunicării

chinezoaicei cu râsete

*

la lăsat pe şi tăn tu

tăn tia tăn ci cui va

o cin cia şî hon

paya sănzâ la tu ja

te-ai băgat la oraşe chineze

să vezi pe dezvoltare Dakha

curţile pătrate ale vechiului Beijing

Sihezuan de le-am vedea

neînţeleasă comparaţia cu Singapore

*

condiţie umană completă

epicitate neprocletă

misticitate pe bicicletă

nescriindu-mi orele

cine să le do-re-le

chineadineaur’le

negândind patul deschis

de chinezul ce a zis

mă culc şi nu ştiu de vis

*

nonceremonializare

poate televizată

poate neantropologică

nu câştigi război pupând duşman

nimeni nu ştie la ce e viaţa

s-o trăieşti sau s-o mori

la ce-aş mai fi văzut o scenă

pentru reportaje pe dric

m-o fi purecând zariştea

*

distih ori rând în plus

şi foaia m-ar plusa

în jocul mecanic

tu semeni cu Augustin cosmotic

de-al tinereţii mi-l aminteşti

din odihna păcii palat

Sean îmbrăcat scoţian

ca un Shun dublu

pe-aici Călinescu

*

pe ce lume-om fi rămas

sub fumul concordiei

la ultima mână

şamanii usturoi de leac

păpuşa numai la stomac

rotila nu se mai distra

repară templul şi îl are

vreo treizeci de ani

să-şi scoată banii pe bilete

miercuri

*

cu soţii pe sub poduri

împărăteşti şi druga

dezdrugându-se asemeni

mantră nu nici tăcere

substragere din rădăcini

dintâi de pe urmă

se uită să-şi dea pe onoare

cafeaua n-o îndulci

iar de ceai iei foc

*

nu treci conştient nici prin lume

nici conştiinţă prin chin

China ce te ţine la respect

neprosternându-mă spătare

abia azi a ta admirare

aş lua-o pe spinare

în ce limbă în ce amintire

sugerată şi de vremuire

pe ce calm ce visai fiilor

*

fată în oglindă

greşeală de 13

lentoare tăcută

sunteţi mulţi

plăcerii

autolimbă

vorbiţi-vă

devălmăşia

sat în oraş

*

tot la tin e incinta

imaginară adusă

din condei ceresc

de nu va fi fost simplă eroare

acoperită himeric

dinspre mongoli pe şes

din cai pe vai

nohai în alai

no gata no hai

*

joi

*

monsoon de-un frământ

lingvistic vis vâsc

până-n supa de microfoane

putea să ţină carneţelul

şi premia miliţionerelul

oi fi făcut faţă de l-a dat

pe azi mai cătinel

ba după-amiază

şi mîine dimineaţă

*

vaca nu-mi venise

boul nu mă-mpunge

vreo datorie consemn

nici vorbă de o vorbă deocamdată

tocit că unde ne aflăm

cu atât mai indiscutabil

condiţia descriptivităţii la sânge

a nimicurilor pe educaţie

U şi ea din est chinez taiwan

*

cum ai lăsa literatura pe han

şi te-ai apuca de realitate

zici de română şi unguri taci

cred că tu eşti urmăritorul meu

nu-ţi pusei piedică

oi fi dat tu exemple

voiai să mai vezi scrisul

semn că putea rămâne

caietul în apă ai grijă ce scrii

*

asta o făţuim

identit-etnic

diferită la copii

şi-a dat drumul

pe brazda anti

bieţii copii

refuzând să vorbească chineza

o ruşine environment

concret rezultat

*

că mai mâine dimineaţă pauză

activitatea tegumentală

homeostasă bioelectrică

mă întorc pe vale-deal

stratul înţelegerii emoţionale

substrat sudoripar neuroendocrin

dermatoglife electrograme

modele individual intersistemice

îmi luaşi scripixu

*

descărcări anodice catodice

picătura de ojă aură de obiect

cod substanţial ori electromagnetic

imagine globulară

similară cu celula

fosilele n-au aură

neviu viu viumort

paleoantropologia oaselor

hardware of the human being

*

memorie arhetipală

nu numai corp şi tehnologie

avem şi aure

antropologie individuală

introdusă u aura

aura oricărui corp

aure diagnostic

10 000 bancă de date

total nou

*

hiperosteoporoză nomadică

prin bazinul carpatic

pe la Transilvana

din sec 11 creştini

treaba voastră cu

porotica hiperosteoporoză

ce-ai fi făcut nea Romică

mi-ai fi zis că bine

nu-mi lipseşte urmaşul

*

după ultimul glacier nemigraţie

nemţi pe studii antropometrice

pop nonsiniside nechinezită

nu-s han ci aborigeni

pe limba lor tradiţională

pimpu în arii de şes

mulţi emigranţi din Canton şi Fujian

comparaţii gst genetic diferenţiată

şi voi îi puserăţi şi pe japonezi

*

mai multă biologie

decât cultură

că de unde veni

metodă numerică

date obiective

gata cu Hongkongul

han în Taiwan

din 13 patru români

pereche lituană

*

frumuseţea se dusese

şi nu se întorsese

şi nu se înţelese

de povestit va fi oricum altfel

mi se pare că-nghesuiam

două rânduri într-un spaţiu

gardul spre pruni din curtea şcolii

ce-aş mai căuta de negăsit

poate pe malul Argeşului

*

te dau pe apă cu

un coşuleţ în vârful

degetelor fripte

atunci dublează renunţarea

de-o ticluisei empatie

şi spre sud-vest valea

spune că invers

şi nici ei nu veniră

decât pe intenţia primită

*

nu e voie s-a înţeles

am plutit şi peste imaculare

s-a mai şi cam dus ce fu

zisesem Ciofu nu sună chinez

nimeni să confirme unde

sunteţi biologi pe acelaşi

subiect aripa Lao-tzî

nu mă mai întreiesc a bătăi şi aer

unde să fi ieşit de primării

*

ori nenumit ori nenumind

profană toate conceperile

neepuizate de paranoia

ne înţelesesem totdeauna

acum de nu ne-am vedea

cum se întâmplă cu cei mai mulţi

genul stricării chefului

agravat de cumsecădenia

dintre crime a criminalului

*

vineri

*

of şi ieşii din proză fără

vreo frază de box thailandez

cu albi neşutând la cap

am adus teoria tentaţiilor

a lui Mircea Vulcănescu

adăugindu-i chinezeşte

tao-tracism romano-confucianism

cu împăratul cu Suharto

cu Mao poet bun Ceauşescu

*

indexul segregării

indexul separării

indexul din Lhasa cel mai sus

grupuri han multilingvistice

pinhua vine din dinastia han

venise armata şi a mai rămas

oficiali trimişi de împărat

în provincia Yunan

vorbind kung-hua

*

aş lua rezumatele frate

pe scriitor antropolog

într-un colaj de congrese

străinul pentru chinez un înţelept

femeia străină interzisă-n Canton

mai bun jurnalul macanez de americancă

modelul concentric al florii

pozitive legături etnice orizontale

potecă Hu tong măsurată în Mu

*

vedem la toamnă iarnă ce vedem

al cui cap să mai cadă

de eu mi l-am pierdut

în Milano mi l-am pierdut întâi

ce-o mai fi şi pe acolo acum

ce politică fumaţi la dom

pământurile cu popoare

poate restaurante spioni

şi vă mai pedepseşte lumea

*

zic de LiTai Pe de Du Fu

văzuse Tao cum Blaga

au rimă ce e can man rai plai

pricepuse aghiotantul a dat din cap

iar îmi veni Amaniu în cap

Zhuang Kongshao că-şi pune studenţii

să traducă poemul lui Blaga

şi povestea explicativă

s-ar putea să apară duminică

*

teatrul vă va fi şi uzat

păpuşăreşte panelişti

goliţi de măruntaiele paranoii

poate nici supărat nu sunt

mă şi gândesc la nea Romică

pozând că nu-i  ajunge umilinţa

mai şi aşteptase recunoaştere

că glorie de aici de-aia plătii

să am documentele să-l pomenesc în newsletter

*

şi ce ţară şi ce zboară

Marioară ursitorile

aprinseră comorile

Quist în ăl film abate

aluzii vă făcurăm

cum nu ne-am mai vedea

Plato îţi văd sf-ul în Beijing

tu n-ai nici pe Prima jurnal

încă trei nopţi şi pe vintră

*

poţi duce tu oalele sparte

unde a înţărcat iapa mutu

de era şi Ion Ladea

tot am ajuns la subiect

şurubul eram eu şi tot eu

gaură neagră bătută de licurici

armonia melancoliei

de-mi vei împărtăşi-o

tot Bach ascultând

*

sâmbătă

*

îmi prinsesem un vis

asupra faptului în alt vis

pe care-l uitai

o dau pe panseuri una-două

round 3 nici o oboseală

ne reînvăţarăm chinezi

v-am fost şi noi colonie

un Tibet carpatin

cu unguri la poale

*

mai curată China ca lumea

şi mai dintr-o bucată lunea

ce-o face soru-mea cum ea

pe câte coate ce târâş

supărătorul de sine

pe-o moştenire cârâită

începurăm luna cealaltă

încă pe lumea cealaltă

încă în China cea înaltă

*

îl voi poematiza pe spătar

ca pe o neschimbătoare vedere

eu n-avui nici o misiune

aşa şi cu poemu-mi chinez

de după sonetele thailandeze

 

şi balada Calcuttei

se alege praful de scrisul meu

pe bază de grup le-oi spune

uite care e treaba vreau să scriu

*

lira delirismului

strivirea corolemismului

bolânda bolândismului

concepte cep ce pricep terep

parcă ţi-a jignit China Ioane

şi l-ai făcut hrană de camioane

cotonoagă de arte marţiale

căzutul poate să nu se mai ridice

numără tălăngile dobele

*

duminică

*

care şi noi dădeam cailor

onor cu Ştefan cel Mare

şi mai înainte până încoace

imperii rearanjate comercial

cu nuca şi bucăţica a pica

şi la noi în curte pe scurte

mi-e clară singurătatea

sub urmărire răsfăţ

voi rezuma în avion

*

cei necăzuţi şi vânoşi

aţă pe os viteză împăcare

aia deruta autoajungerii

nu-mi mai întreb omenia

ce face cu scriitoria

ars amatoria şurubăria

când eşti mare nu-ţi permiţi

tertipurile celui mic şi

viceversa micule bombă

*

bătrânul începe a vechi campion

cuceritorii uscatului pe cai

cuceriţi cu vaporul şi tunul

mai dormi prin cutia armonizării

petrecerii de-o noimă rece

opresc curentul tronc şi telefon

la opt taxiul închiriat 18

sau altul că sunteţi patru

visam totul din nou leit

*

mi-o ordonam chinezeşte zid

de pastă trecem corectiv

până poate la sunet

aş mai încerca să

fi fost însă o oră două

de repierdere chinagogică

ochi de adio copchinărio timp cer

rotunzimi neagatice tăietura

lui Yama în gol

*

şi neştiind nimic despre tine

ca despre o lume armonioasă

nesinucisă ţinută auscult

unu jumate la voi şase jumate în Beijing

vin la noapte cu mai multă noapte

sosisem pe mai multă zi

stau mai mult pe literatură

cu ţări la cotitură

nu mai butonez 30

*

înflorirea sufletului emoţional

că nevastă-sa a muncit pentru

un vis şi moartea asta atinge sufletul

semne şi minuni signs and wonders

exact sintagma din Luceafărul

în biserică protescatolică

pe înalt aşa mă uitam

e doar titrat în chineză

nu mai conta unde sunt

îi scoate glonţul din vârful frunţii

secretă medicină chinezească Ladea

limba o viaţă numai născută

ori şi voi pe lună 33 degrees

că să nu fi fost făcător

la un cot de cotitură

*

la marea neagră aromânul

Spătaru într-o amintire

de prin China asta

la moară la Hârţa-Pârţa nu se

macină tărâţa la moară la Cina

Skina nu se macină făina

niţică rasă orez şi momo

tibetanizaţi din alt lăuntru

până la sfârşitul lăuntrurilor

*

până atunci ce scrisoare îţi

închipui că scriu importantule

clienţi s-or găsi din atâta populaţie tot

calculele diferă chenar retras pe ochi

încurajare din de o parte departe

încercam cumva o anulasei

cartela geaba aş recepţiona-o

şi de unde m-aş mai întoarce

Lupaşcu ar pune-o în muzeu

*

că şi casa nu se dărâmase de

iasomia înflorită şi de televiziunea

voastră ce mai zbierau vacile

ce influenţă vor fi având

filmele chineze americaniste

via Taipei Hongkong Macao

copiii paznicii violenţa

mă cam ţin da apa auzului

clipocind invizibilitatea

*

pe ce carantină viitorul cui

frustrarea mai mare mai plătită

de s-o potrivi cura veştilor

ele puiesc nenorocire

nevestite şi tot supra

populează chinezăria

praf din pietricele negrele

dintr-o viaţă de agată tată

paralizia încovoiată

*

la toamnă la noi la nord

pe o sărbătorire anevoie

incognito ca altădată

altfel poem chinez roman mozaic

efort anglist proAsia

cu autoamăgiri şi contrapunct

veniţi să plecăm de unde sunteţi

până unde om ajunge şi nici

mişcare nici un fotoliu

*

decodându-ne putem descoperi

previzionate evenimente

fără preştiinţa noastră personal

vor fi ricoşat din mintea-ne

semnalele trimise şi primite

la fapt de seară în hotelul olimpic

nu măestria mă căutase negăsindu-mă

nu m-a aflat nici zbuciumul

unicatelor suprasimbolice

m-am suspectat de ingratitudine

faţă de dumnezeu şi părinţi

treaba voastră conversaţia

*

să nu se stea să nu se vorbească

voi sunteţi pereche nu vă abordez

n-aveţi decât să howiţi

în piuliţă nici aripa de libelulă

nici firul mustăţii de şoarece

nu-şi mai desluşeşte aroma

nu te împaci cu diferenţa

nu te descopciezi din orient

nu-ţi dai şanse chineze

*

mai mult cerult azurai ai răsurar

cai încai biciclete sticlite

sufletu’ nu-l fă tu prost că eşti

voi tot rezuma nenicii

şi pentru diotimime

neatentantă cu ziare

n-am cu cine vorbi ce nu

îmi spun nici mie nici asculta

întâmplări previzioniste

*

Călinescule cu vocea ta

China te putea audia

împărăţia se mai ţinea

vorbisem pe înţeles nimănui

mă înţelesesem cu toată lumea

anunţurilor pe româneşte

un pact despre nimeni abţiguit

pe o părere inoculată massic

nu mai scapi nici aşa nici aşa

*                      *

când va începe muzica

aceluiaşi plâns de copil de la venire

mai înclinaţi să râdă pe pământ

petrecere de unul spre o măsură

fără patologie cu vers

din teapa dalbă neţigănească

o rutină temută oricând

comutată în pedeapsă pe viaţă

cu schimbarea ţărilor

*

contraste internăscătoare

antireîncarnărilor frupt

ne şi cotropim din nimic

obârşia să fi avut direcţie

la ce-am mai rătăci vâscul

ne interpretează morâncirea

autenticitatea în urmă

nici o contabilitate

pe atâta ritm în bătaie

*

nu însăbia cavalerul

de-a pescui armurii

incolorabila jertfă

turanicul arabescul tablanul

cum de forme nicio spată

te sătura contotalităţii

ce căutai spătare ce glumeai poveste

mai nu ne-am întâlni nici altădată

pe puţini eşti obligat să-i suporţi

*

să-i cauţi cu lumânarea

predându-te în îngrijirea

mormintelor de-a nimeni

şi se tulbură zborul şi tu te

legeni în raag şi nu ştii ce

traseu au neuronii cui

te caută cimilitura viezurilor dispăruţi

de câte ori obsesiile copiilor

de pe dealurile când rămase

*

de-aia ne-or fi iubind ăia

de discută numai cu nouă

pe numai nouă destinaţii

cei mari cu cei mari

la o adică nu le mai trebuim

nici pentru o lumânare

acelaşi film ca boxul

căldurile ceaiului

samovarul spătărovicei

*

nu-n Beijing în aer

în biblia lui Şerban

într-o masonerie

şi dacă aflarăm repetarea

simfoniilor cu orgă

măcar orga întâmplându-ni-se

om înnopta a soartă

ca de obicei înainte

şi după ce scăpătasem

*

ne interogăm comomentele

cum te-ai întoarce arar

până te-ai neclinti

lasă că te iau eu în Lhasa

te-oi întreba de faza de

ce ne aşteaptă pe trepte

nici ţinta necunoscutului trasă

nici că ne mai pasă apasă

de ce ne întoarcem întregi

*

se anunţase acum vreo lună

la bizantină se înfiinţase

pr tămâiere foarte vinovată

răufăcătorii luaţi în braţe

cu surle şi trâmbiţe ca o

bine facere naţiunii violate de aceia

complicităţile se postumizează

n-ai cui spune o iotă

bestialitatea nu are răspăr

*

mori când nu mai ai răbdare să trăieşti

Southol şi Roşculeţ diferă însă

precum Cişmigiul de Asia în traversă

migraţie genetică ne codim

noi la naştere dar mai apoi

Pitagora îmi lipsea de-a regii

şi cine enervându-te râde

de se prăpădeşte cât eşti de prost

aia mă mai şi furase

*

datoria faţă de simfonia patriei

chineze mi-o românesc

patriei româneşti mi-o chinezesc

unde pică omul prostindu-se

oricine poate să ia exemplu

şi să nu facă asta drace

ar fi să-mi reproşez

de vreo oră noaptea

abia petrecându-se

*

i-aş mulţumi cormanei

că mă rostogoleşte

fără  bani de comoară

atunci transpiraţia ca ploaia pe Beijing

din noaptea nesomnului vostru

de personaje ionesciene în Beijing

precare care caii morţi

potcoavele înverzite de

reflexele inoperanţei

*

un scop ar fi trecerea timpului

altul oprirea lui până la o

strofitură de stropitură

avem şi iluzia necalcuttană

că aia e încă o dată

o însemnare delirică

antropologia se dă pe Gladys

potunghua şi mandarin vorbind

naturalized patient character al femeilor

*

rezumate chinezo-evreieşti

cu completări indo-latine

slave panasianisme

cine să mai lipsească

nepomenindu-ne

am fost nemaipomeniţi

omul scrie poemul pe el

only calabresi play the mambo like the crazy

să-şi aducă aminte atenţia

*

altădată rimam să-mi iasă ochii

tot într-o îmbătare a minţii

fără trecere prin sânge

mă şi lăsase muzica după ce mă lăsasem

te uiţi la tv abia aşezată

ştii că vin după-amiază

cheia n-am luat-o nici pe tine

una cu alta îmi deschideţi

pe nevorbite întâi

*

le priveam învârtirea

tibetană traduc toarnă

cerule peste secetă

deprimenirea pagodică

în ezitarea climatică

neţiuită esoteriei aure rai

Moscova puciului Arbat

Beijing tovărăşeşte ateat

nu ăi mici ai comunismului

*

şi ce-ai făcut când cu nevasta

valuri stradale parizian

noroc că s-a oprit orchestra

sunase şi americanul

nicio şansă totul pe loc

sub control sută la sută

o fi bine să discutăm

când te întorci de la

Târgu-Jiu la un ceai

*

amândoi în dodii dao

şi să ne mai recunoaştem

frate de ethnolandscape

cântece de linie pe linie-n sus în jos plat

la deal era vale la vale era deal

şi de la primărie încolo tot în sus

succubus vacuum stafie

Boca Raton în Florida

a treia oară Williams McCline

*

conflictul cu pilocheta remizantă

chiar dacă un arbitru te chiteşte

chitai chitai spătare şapte

a venit cu ifose de Mao Tze Dun

poate ungurul numindu-se român

ce ne încheiem la maidan

epilogul spătarului

*

spafarius la han bogdihan

rară locului întruchiparea

ce să se mai filmeze cuşcarea

vom transcrie din el din iezuit

în traducere om mai reteza

şi mai picătura păţitului

askaniama ne-a jefuit în tovărăşie cu mijlocitorii lui

escală în izlaz la Bercioiu verde neplastic

soarele amiezii pe partea somnului

* 

acestea ce zicem până aici

pentru alţi doară se pare

că am ieşit din vorba noastră

însă nu gândesc că fără cale sunt puse

de vreme ce acestea şi mult

mai multe ca acestea

măcar de am putea sci luminând mintea noastră

cu cale ce în lume mari fapte de mari oameni

scrise au rămas şi acestea voia lui Dumnezeu

*

îngăduindu-le ca iar prin oameni

minunile sale să săvârşească

şi să rămâie cunoscute rodului omenesc

toată învăţătura şi sciinţa descoperindu-le

şi în lumină puindu-le şi lăsându-le

ca să putem încă cunoasce şi să scim

lucrurile bunilor şi a reilor

a vrednicilor şi a nevrednicilor

ale legiuiţilor împăraţi şi ale tiranilor

ca pre cei buni şi vrednici să lăudăm şi bine să cuvântăm

şi pe cei răi şi cruzi să-i ocărâm şi rău să-i pomenim

aşişderea ca relele să gonim şi să fugim

iar bunele să îmbrăţişăm şi să urmăm

astea spuse iar actorul neprăbuşit

caută pe feţele noastre învăţul

*

Iorga sur cette personnalite bizarre et hautement  interessante

Gorovei J.F.Baddeley Londra 1919 P.P. Panaitescu  Paris 1925

raţiunea dominantă Mikolaj Spathari piewszy

rumunski orientalista turkolog

i yierwszy  rosyjski sinolog Constantin

hermeneut diplomat utopist teolog călător  enciclopedist

Grigore Udrişte Miron Nicolae Dimitrie

Gavril sulgerul din Zlătăreşti

Buia Spată 1304 aromân Nicolae grămăticul

Nicolae Cârnul fost mare spătar în Ungrovlahia

Nicolae Spăt 1661 Nicolaus Spatarius 1664

Baron Spatar 1665 Secretarius Spatar

*

Nicolae Spătarul Baron Spatarius cy-devant votre general

Nicolai spatariu Neculai dumnealui Neculai Spatariului

Nicolae Milescu spătar Nicolas Spathar Milescu

Nicolai Milescu Spathari molda-volaccone

laconian lacon lacedomonian

Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali Splendens

moldovlakon moldavolakon moldovlah

molda-volahos moldavolaccone greşeală de tipar

român din Peloponez aromân nu exista cuvânt special

*

familia princiară aromână Spata

viţa princiară a familiei Buia-Spată 1304

de mâna mea a lui Nicolae spătarul  moladavolakonul

moldovean cu obârşia în Peloponez şi nu grec auto

Winchelsea 1667 spătarul are un mic semn

la vărful nasului ce i-a fost tăiat ca pedeapsă

vârful nasului i-a fost tăiat de către unul din

domnii Moldovei un traite secret l’Hospodar de Walacie

son parent avait avec le Roi de Pologne

*

spătarul înrudit poate cu familia lui Vasile Lupu

rhinotmeza crestarea nasului pedeapsă

bizantină pentru pretendenţi la tron

ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă vodă i-au tăiat nasul

I s-a făcut onoarea de a fi însemnat la nas

tăierea nasului 1661 plecarea în Rusia 1671

răposatul nostru tălmaci Nicolae spătarul

interesanta şi ciudata personalitate

Picot Legrand Baddeley Arseniev Mihailovski Sârku Kedrov

*

spătarul poartă sabia voievodului

Vlassios meus olim professor in urbe imperatoria

Koridaleu soare strălucitor al ştiinţei

Spătarul vorbea latina greaca slavona turca italiana

filosofie matematici astronomie

1659 comanda un corp de o mie de oameni înarmaţi

în 1666 la Stockholm enchiridion

lux liturghie biblia de la 1667

frigul nordului Tartariei

*

spătare supratereştri

şi mai barbari îţi înconjoară

trezia dimineaţa asta

cine pastişându-ţi pastişa

printre temerităţile bănuitorilor

te reîmpatruzeceşte corient

nu ţi-ai tăia nodul intimităţii călătoare

poate după sfârşirea mănăstirilor

la răscrucea depărtărilor ajunse

*

exactitatea maximităţii catapultei

prin sânge autozvârlindu-se

peste graniţa oricărei pribegii

soldatul preaslăveşte pe Dumnezeu

amicissima veritas ne petrecură bădărani inculţi

înnoitorii aruncară zid biserica orientului

învinşi duşmanii din Styx

biserica trandafir între spini

erezii ca ruinele vechii Troi

*

erezia ca o hidră cu multe capete

în inima bisericii asemenea calului troian

arse provincii şi curţi regale

păzitoarea credinţei străvechi a apostolilor

antiohieni primul nume al creştinilor

greci moldoveni valahi georgieni şi chiar ruşi  barbari

credinţă ritual obiceiuri dogme posturi

semnul crucii felul de a clădi altarul

cei unsprezece mii de călugări de la Muntele Athos

*

rugăciunile pentru morţi excomunicarea  ereticilor

rostită solemn în duminica Ortodoxiei de către patriarh

în marea biserică din Constantinopol

în prezenţa ambasadorilor

a regilor şi principilor

creştini din Europa

o mică rugăciune de seară

tradusă în româneşte

pentru folosinţa domnitorului Gheorghe Ştefan

*

Doamna Ştefanida neveasta Ţaria Alekseia Mihailovicia

frumoasa văduvă a lui Gheorghe Ştefan

la Moscova într-o mânăstire

este asemenea unui cronograf

în care sunt adunate

toate lucrurile lumii

îşi părăsise casa părinţilor săi

şi a fraţilor săi

averea pe care o avea în patria sa

*

să ajuţi acest boier

să-i arăţi o dragoste de frate

nu s-ar putea găsi altul ca el

numit la 14 decembrie 1671 pentru veşnicie

traducător din greaca veche şi noua latină

şi română/moldovenească la Posolski Prikaz

în departamentul soliilor

mai mare peste traducători

cu salariu de 100 ruble pe an

*

sărutând mâna împăratului i se mări la 132

de tradus actele diplomatice secrete

depus jurământ în Biserica Sf. Nicolae

că va traduce întocmai

nu va comunica duşmanilor

nu va vorbi cu străinii

1672 în Semionovskii dvor în locul

episcopului Paisie Ligaridi agent

secret al propagandei catolice

*

numai ţarul şi adevăraţii

plagiatori ai neplagiatorului

până la englez şi polonoman

paginile dispărute la gong femel

le văzusem ca pe o compoziţie

barosul răsună în metalul corav

obscuritate palat de clopot

nespart până se răcise

o să fiu ţinut minte aşteptare

*

această regiune a Ieniseiului este de altminteri

foarte frumoasă s-ar zice că e ţara Moldovei

şi râul acesta îmi aminteşte Dunărea

este un râu tot aşa de mare şi cu o

înfăţişare veselă suntem într-o altă lume

regiunea este stranie pentru noi

mongolii sunt aceia pe care Biblia

îi numeşte Gog şi Magog căci numele

pe care şi-l iau este Magol

*

munţii din Lena merg spre Lumea-Nouă sau

Indiile occidentale zibelina animal pe care vechii

greci şi romani îl numeau lâna de aur

pentru care s-a făcut expediţia astronauţilor

şi hermină duceai hanului

poate mai gândindu-te la Medeea

cum mi se va întâmpla cu

obârşia patriarhului corintian

ce te-a trimis şi te-a interzis

*

cum ai fi fost fiu Medeei

precum zisesem întâi grec

apoi lakon din Machedoni

acest Gantimur este cel mai bun dintre toţi tunguzii

om mare şi viteaz s-ar zice un titan

are nouă femei şi peste treizeci de fii

fără să mai socotim fiicele

tribul său numără 300 de oameni

toţi înarmaţi cu arcuri şi lăncii

*

le-am arătat scrisoarea împăratului

pusă într-o cutie cu mătase galbenă

ridicând-o cu respect la vederea acesteia

toţi cei prezenţi au căzut în genunchi cu mare  groază

şi au apropiat cutia de capetele lor

aşa cum fac preoţii cu Sfânta Împărtăşanie

oamenii din suita spătarului

cântau pentru chinezi cântecul Dunării în ruseşte

iar aceştia cântau la rândul lor melodii chinezeşti

*

marele zid chinezesc trece pe deasupra colinelor şi munţilor

chinezii spun că după construirea lui n-a  rămas

piatră-n munţi  nisip  în deşerturi apă-n râuri  arbori în păduri

o mânăstire două figuri omeneşti de piatră

un clopot mare şi un tambur templu pictate bătălii

şi ai armate ai zice că sunt campaniile lui Alexandru

la Pekin oraşul suveran

în ambasada ca o închisoare

via oficiul de astrologie

*

Ferdinand Verbiest şi încă patru iezuiţi în zonă

te primi din nevăzut împăratul în audienţă

de te îmbrăcasei în veşmânt de zibelină

nici un cuvânt

se uitau la veşmânt

cazaci opriţi să bea

portretul domniei voastre

în haine de gală cu sabia

şi buzduganul în mână

*

marele autocrat al întregului imperiu chinez

întreabă dacă majestatea sa autocrată

a tuturor Rusiilor este sănătos

ce vârstă are majestatea sa ţarul ce talie şi de când domneşte

cincizeci înalt şi plin de calităţi alese treizeci

ce vârstă are domnia ta 40 filosofia matematica şi  trigonometria

majestatea sa era de talie mijlocie ciupit puternic

de vărsat foarte brun cu mici mustăţi negre

tronul era din lemn sculptat în relief

*

vorbe grele în scrisoarea către ţar de la Verbiest

toate secretele Chinei garamatică hartă şi soarta

asemănându-şi-o cu a lui Ovidiu

spătarul i-a dat lui Ferdinand icoana

Sfântului Mihail cu plăci din argint

pentru biserica iezuită din Pekin

chinezi legionarii ca aromânii

primă Chină naţionalistă Chină supusă

din bibliografia tartarică

*

şi mai amigdalaţi fino-ugric

în materia înţepenirii

pe sub sprâncene vodcare

scop materie negaţie

cetate peregrinare nisip

golul tot ne-o înghiţi naşte

trei înapoi în magmă

fragmente ale nimicului

deambulată bulucire

*

parterul catacombei Ferdinand

rămâi dragonului cu aştri

hermina către Alexandru

din ceaun în cer scrum abur

mai oprit descriptorului colon

bine mă va lovi cât viaţa

ce argumentam struţului nisiparniţa

paramarină rasialitate

că bestialitatea distracţie

*

gândul trupului ducă-se rămâi

imponderabila căpăcită

cu tifla dându-ţi din Tyana

ce patimă greierilor genunchii

lacul sărându-se de amurg

la o părăsire şi mai neagră

pe poveste interiorizată oniric apoi cosită

fânul invitaţiei pe foi de ceapă

cu hrana vieţii născătoare una

*

ascunsă faună păduri tot vaste

tăinuirea sângelui descuiată

de iarba fiarelor călătorită

în partea cealaltă de voie de nevoie

pari tot al destinului tot pădure

muierile iar s-or fi înţeles

oricât de cald pictura topindu-te

ori fotografia voastră color

cu trecutul prin cap îmblânzit

*

şamanii te mai dăruiau cu câte un păcat

lacomi turceşte mai libere femeile

câte câte şi Gantimur pe-nţeles

aveai băieţi ori nesocotite fetele

luxos cu protocol şi cine ştie

dintre fanarioţi mai bizantin

credincioşenia itineranţa

pe sârmă între imperii în

dorul nealungării bumerang

*

3 ianuarie 1678 în capitala trimiţătoare

lecţii de greacă iar nu de magie

în lanţuri îl mai ameninţasei şi cu cnutul

Dosithei a interzis învăţatul limbii latine

greaca ortodoxiei latina ereziei

ar fi trebuit arse toate cărţile latine

pe când tu o Chină în latineşte

o conversaţie cu Ferdinand Verbiest

o pozare de o zi prin pantohan

*

lumina vine din Grecia

Petru cel Mare proteja latina

Jurii Krijanici cu panslavismul

Moscova a treia Romă balivernă

fă un mare imperiu autocrat

afară cu toţi străinii din spinare

cucerirea Ucrainei apoi ocuparea Moldo-Vlahiei

luarea Constantinopolului şi a Ierusalimului

trupele ruseşti la Dunăre şi Chilia

*

cum Pausanias şi Xenofon descriseseră călătoriile lor

ţarul grecii a stăpâni Sfântul Mormânt din Ierusalim

Ioan Comnen de la curtea lui Brâncoveanu

numai ţarul avea voie să-i cunoască descrierile

Hrisant China supusă de tătari Nicolae Spătarul

moldo-vlah polihistor şi prim-traducător al  ţarului

să ne elibereze din mâinile necredincioşilor

pe pragul morţii trupeşti şi sufleteşti

să întindă mâna sa dreaptă în ajutorul nostru

*

Nicolae confucean Dosoftei laozian

amândoi aromâni sub Dosithei

de le scrisese apostolul Pavel

Duca voia blănuri de vulpe neagră

Dosoftei tipografie cu litere şi teascuri de la Moscova

bunului prieten Gheorghe Kastriota în 1698

Sava îi trimisese în ascuns trei sclavi arabi

din Constantinopol lui Milescu prin Moldova

spre a-i dărui unor demnitari ruşi

*

cel mai mic dintre aceşti arabi este creştin

se numeşte Abraham şi este al familiei

domnului Munteniei cel mai mare este încă mahometan

grecii nu au nici ţara liberă

nici arme nu au decât

invidia celorlalţi

la sfârşitul vieţii Dosithei cerea

ca rapoartele sale să fie

traduse de ruşi şi nu de spătar

*

Nicolaus spatarius moldavus

vir et polyglottus et polypragmon

pereruditus moldo-vlah valah

fiind străin la Moscova nu are

se pare îndrăzneala să dea o copie

după povestirea călătoriei sale

latinii înşişi sunt obligaţi să studieze

în academiile lor pe autorii greci

Ptolemeu Euclide Demostene Homer Hypocrate

*

după ce ai învăţat greaca nu mai e primejdios

să înveți latina este mare primejedie pentru credinţă

numai în cazul în care ai învăţa latina mai întâi

studiul limbii greceşti străluceşte

în Veneţia Padova Paris Londra

Louvin Praga Roma Corfu Hios Zante

scurtă demonstraţie spre a dovedi că ştiinţa şi

limba heleno-greacă sunt mai folositoare decât ştiinţa

şi limba latină şi care este câştigul pentru poporul slavon

*

o antipatie naturală între ruşi şi latini

şi tot ce vine de la ei este privit cu duşmănie

Krijanici vedea în greci pe duşmanii slavilor

după jurnalul de călătorie în

China această lucrare polemică

este cea mai importantă operă a spătarului

a murit la Moscova 1n 1708 în vârstă de 72 de ani

după ce a servit 37 de ani pe ţarii Rusiei

a lăsat doi fii dintr-o căsătorie cu o rusoaică

*

colonizări eliberări în decolonizare

cu genocid şi deportare în

ultima descriere a Siberiei

corolă îmbiată strivită naţie

ecrasantă ce ortodoxie ortomax

mătasea petromaxului interzis

şi şcoala de latină în academia greacă

ori tu urmându-l pe propriile-ţi urme

cercul de când se dezbrăcau singuri domnii

*

măcar şi saltul interdicţie

pe mai călcătura autoîntunericului

o sepie numai otravă

Dumnezeu părintele scie rescumpăra

sângele fiului său unuia-născut plătind păcatul

părinţilor pe feciori până la al treilea şi al patrulea neam

puţine rele şi grele fericirile Corvinilor

limba romană încă la ei tot mirosesce

şi nici cum de tot nu o părăsesc

*

luptau şi se certau nu atâta pentru viaţă

cât pentru paza şi starea limbei

şi încă până acum într’aceşti Daci şi Goţi

urmele limbei romane se păzesc

cărora acum pentru sciinţa bine

a săgeta Valahi le zicem

între varvari cufundaţi erau

iară ceştia români ori-cum

şi cum prin atâtea călcări

*

sdrobiri şi nespuse rele

ce au trecut şi i-au călcat

tot este până astăzi cum s-au zis

că tot încă de nu se afla atâta fericiţi şi slobozi de tot

încă şi domnie şi stăpânire şi limba aceea a romanilor

tot stă şi se ţine se vede stricată cum şi alte limbi

aceşti români cum s-au ţinut şi au stătut

până astăzi aşa păzindu-şi şi limba

şi cum au putut şi pot şi pământurile acestea  locuiesc

*

care aceasta la puţine limbi şi neamuri se vede

şi mai vârtos atâtea roduri de oameni străine

şi barbare peste dânşii au dat şi au stricat

carii peste alţii aşa dând nici numele nici

alt nimic nu se mai scie nici se mai

pomenesce de aceia cum iată şi mai sus am zis

Birebisca Decebal Traian

viind până la marginea Dunării

din jos de Kladova s-au apucat

*

a face podul de piatră stătător peste Dunăre

căruia şi până astăzi şi dincoace de Dunăre

şi dincolo i se văd marginile şi începuturile

cum au fost şi drept ce loc au fost

mai văzându-se zic când scade apa la mijloc

şi alte colţuri ca nişte picioare de zid

lângă care pod este şi cetatea Severinul

dincoace mai sus oareşice care era făcută de   Sever

împărat mult încoace mai pe urmă decât Traian

acest pod mare minune şi mare lucru au fost

şi aievea semn e de nespusa-i putere

ce a avut acea împărăţie

sciind el că de acel împărat lesne se apropie  omul

chestheta delirium puşcărie nemţească

Atila în Italia epilogul cu împăraţi

*

metoda audienţei reversibile

dubla curiozitate a diferenţei

leghioanele romane de-a dreapta

materia cosită tot mai încolo

pe proprietatea sinelui devastat

pe dor de melancolie de cal

ţaru-i taie barba ce robi arabi

ce Siberia ce askaniama

ce pictorul hanului încropit

*

sau cine ştie în ce dodii lux

diplomatic mai nespionul

din paragonul cu iezuiţii la extrem

între filme Ludwig ce nimeni nimic simplu

muzică schimb cântecul Dunării pe melodii chineze

bine luând şi mai mult ţi se luă

laudele de nu se şi crezuse

magnetizat de Sibile post-Floare

măcar şi nouă medievitate medulară

*

pe azi încolo uite declaraţia

la jumătate a se sfârşi cuprinsă

pe întoarcere pe cronica pe scurt a românilor

adeverirea undelor theta din cărţi

prizărindu-se în comentariul

interlingvistic pro nostrum

ce visul cuştii morţilor semnatari

pe-un cult verosimilitudinar

al laudei nepieirii de mirare

*

complexificaţie de auzit în râs

până la fapt varietur onomastic

se clipeşte pe contrafort

pe marginea seminţei prăpăstioase

scăpându-ne din rime soro moarte

în aşteptarea contrariilor rărite

Pind ori Balcanii macho machedon

cu înfiripaţi-ne intransigenţa

de-a ventuza kamikaze

*

n-aveai cum să te faci rus

n-aveai cum să nu te faci rus

după ce-ţi muri rusoaica

pe hârtie nici părere o natură

nisipul din guşa struţului

lanţul ancorei din nisip

greşeşti în româneşte bibliei

învăluială şi în neorusă

şi el şi acea limbă la început

*

atât de mult în nostratic terra nostra

fără timp de literatură nici curaj

spre fantezie şi ce glumă poate călău

jocul de cărţi şi geografic

prunele mâncate societatea

boierească din conclavuri

iezuitizat pe-a Chinei cu ochii

barba luat la ochi ochind

şi mai barocă soarta supunândă

*

să scrii într-o limbă pe care n-o cunoşti

pentru limbile vizitatoare

în secretul singurului cititor

gata cu săptămâna legiune China

şi sunat spre retroversiune

ocupatoare a preţ de semestru

de ce mi se pare timpul

luat en gros şi cu amănântul

pe veresie coincidenţă psihiatrică

*

enchiridion manual şi erasmic

tăiat du-te şi tu în Germania

să-ţi faci operaţie estetică

a avut bani şi la ce renunţa

toată viaţa a slujit făcându-se

slujit de jos până sus

măcar şi însurătoare de elită

peregrinaje iscoditoare

discreţie bizantină apatie

*

acolo unde s-a ivit o adevărată greutate

s-a-ncurcat şi d. Giuvara şi anume la

Descrierea Chinei scrisă slavoneşte

de spătarul Nicolae Milescu

pe care d. Giuvara îl numeşte

c-o consecuenţă demnă de o cauză mai bună

Miclescu deşi vestitul spătari nu pare

a fi fost rudă cu liberalul

Sandu Miclescu supranumit

Păgânul din ţinutul Vasluiului

M. Eminescu Opere vol X p.171

Mofturi ştiinţifice 11 ianuarie 1871

*

că-l slujea pe Alexandru simetric

pe lume întoarsă ortodox

şuntit piatră pe piatră mormistru

prin D. Cantemir prin

spătarul Milescu

autor al unui memorial

de călătorie în Asia

Rusia capătă nişte mari oameni

de cultură atât în Călinescu

istoria de la socec

ar fi atribuită spătarului

fiind de stolnic

ba e surcel bătut de sorţel

cuvânt spre butonieră

mormântalieră

*

nici o literatură nici o limbă nici un război

spătarul trăia în viaţa de apoi

barocul tăcerilor de-a eroi

al morţii văz atribuire neagră

confuciană ritualitate încheagră

ceremonii amestecul de agră

mai India putere năvădită

să ai a porecli o Nivedită

de-o chinezoaică închinată chită

*

nu-mi spui din gest pe de mormânt

absenţă din fantomă tac

şi m-aş mira de cel cuvânt

cu machedonul fără dac

întors hangerului cutumă

până în zilele darac

de nici o marfă a şti dumă

pe răpăiala juvenirii

citrakavya chită chitaumă

nedănţuindu-ne amirii

decât destin crestat la ac

s-or decima şi triumvirii

romanţa fanteziei sac

pui concentrarea unghi ungher

ai spus discret dai de dalac

dalac talak glumeţ divorţ

deşertul mărcuind esenieni

cu peştii-n sexul Sarei ghiorţ

de Marco Pavel marţieni

ce lolăiţi doi lei partaj

ai părtinirii cilieni

din patriarh cu Toma-n Raj

ierusalimian morman

de capete în demaraj

demolator demolatran

carstic olatul castru cast

a castei iască pe catran

polcovnic neiconoclast

al penei dictator amar

de n-o-ngropase în balast

mamară slava cheagul chiar

pe risipire ghemul mur

Vasluiului plecatul star

împărăţie împrejur

tot dincolo şi înapoi

de te-am ajuns pe sub azur

erai pe bicicletă buduroi

argonaut cu verde lână

copacilor în ramuri sloi

că nu te căutasem în ţărână

doar munţii zidului verzimi

taluzu’ urlătoarei pe sub mână

că templelor de-a surda zi-mi

traducătorule de vremi

treimii neîmprejurimi

să nu la fi bătut din Hemi

simetricul alexandrin

din Alexandru te rechemi

te cerţi te crezi te taie sari sarin

negoţ nagâţii goţii gateriştii

în barbă cetnic ci mai cetnin

numai tu poruncindu-te cu trişti

până la urmă curmi urmaşi

într-o veselie de brişti

închipuire spionajul laşi

secretelor de mai şamani

ai bunilor ci tuturora ucigaşi

jeneze janseniştii mojicani

cu lauda a zis dodoniană

tăcându-te călinu-n Călimani

trădeze-şi morţii sabia duşmană

ci numai viaţă chinezeşte

din trei cu idolatra mană

ihtiofag mai marilor lor peşte

alean al mamei hronic numai fraţi

surorile doamne fereşte

până aceloraşi din împăraţi

puind împărătesele crescătoria

itineranţa trece de Galaţi

Galata şcoala agenţia

din deal în munte neamuri fluvii

a Dumnezeului crăia

teologalele efluvii

constantinopolitane

nemărginirilor vitruvii

pe ce era lumire impersană

săltat alesăturii de ursită

suişi împărăţiile-n persoană

cum coborâse de păgân vădită

a iadului întâi Siberie

de patriarh împins respingi orbită

himerelor cunoaştere de serie

a claustrare purgatoriu

că raiul n-o să te mai sperie

din dereligii invers promontoriu

palat şi zid

pe necitite nescrise întârziere dao

mai plină noaptea de golul nostru

pe vară toamnă greieri păsări

exact întoarcere

pe neplecate atâta

drum pe-o săptămână

cărticelele eternele sub colbul traducerii

deşanţ prepostclaşti sud mistic nord ritual

datoria în Pound Pound în cuşcă

unu în dao

două în trei

din treime gara

câtă limbă îmi arătai în plus

fala interdicţiei falus nedintemplu

sfinţenie ferită mă aflu pe chei

poduri de mătase

îmi îmbracă linia

inundată

format cu piatră mă bate din dao

fără de gândul cu neştiinţa

foile nefumate piară-mi trefocul

dacă mai obosesc

o muzică stivui

conchistă

cucu numărul presto a nehotărâre

din nedezgropare pe neîngropata

calea virtutata o patruzecime

tot mucenicie

sufocant sufix

mătăsărie

sprânceana tăiată expresie ştearsă

de pe asfalt cară-mă n-auzi

spunându-mi cară-te  tot peste Himalaia

de secol nouăşpe

de pe cale

sărăriu

când voi sfârşi mă voi întoarce

dimpotrivă corsar în scris în copaci

aromanţei picurătoria picurar cu picurar

speli şi vopseşti deodată

lâna altfel o subţiezi

cu dao adaos

lovidrag dorna macului lotus

din orezăria în dodii căpitan

Capetown le voyage somnul dio adie

trezvie daoie pe ducă

pe duce nu te aduce

pescăruce

până timpul se scurtează

latul cancerului ah Calatis

din zbura-mă-vei esopie

putrefacţia fermoarului mormon

exact îndruga tendonţa

cohortă interiorizantă

se scurge muzică înţeles

de-o mulţiumiruire

cranz

când am mai alimănit chimbalul pe cal

repede în genunchi de-a clopotului limbă

miezonoptificaţi

ne-am şi procititradus în poncifozeci

de-a clapele pâclei rupea crupa Adrian Maniu

pe beţia din crabi litaipenaţi

la miez după nopţi răscopţi chinez

maltez okinawez kopţi opţi largo argo

armatoli în atoli salbe-n galben

clară arsura aminte la prea traducerea

întâlnirii dintre Lao zi şi Kong zi

am însemnat îngropăciune Brahma cu Buddha

doi câte doi treime

într-o ritualitate

fără partizani

de bună voie peste drum şi înapoi de-a palat

deşirând largheţea strivirii unicat

chongkong pe coamă de-o modă eclipsă

şi-n avion la lună apoi din Olympic Hotel

când chiar sunaseţi cine să răspundă Cioncin

vă voi povesti căldura cu inhibarea carantinei

ziceai de România acum Tibet

cum te-ai şi simţi han

la hanul Ancuţei

într-o tintinabulare

cum mă paşte în Beijing

tu venit din Shanghai

ce invers cutremur ce lăuntrizare a haosului

înconjurător congratitudine cum de şi împarţi

pe nefestivaluri political measures

muzica han în secţia chineză unde şi

desepararea lasă-ţi identitatea naţională

oţi fi mulţi minoritari pe aici

pentru pagode să mă deschizi floare

albina gândac şi fără miere zi-mi

Tian afişe comuniste Honkong Macao

10 000 în sala de conferinţe

holy hall monumentul eroilor libertăţii

muzeul corpului preşedintelui Mao

la coadă la Mao şi văru-tău mutată Moscovă

nu mă împărţi necutare vedere numai spre ce

trebuie biciclişti aţi ajuns la rând spre erou

receptacle de gunoi engl tu ce-oi

fi scris Jane de prin explicaţii cântece

fotografii viaţa memorată comemorată

topire în pace de cer fata cu şapcă roşie

să ne pozăm pe poartă portretul lui Mao

cântece bărbat femeie fii serios până la cer

tu eşti han din dinastie că 96%

11 milioane Beijing dublu Shanghai

lume veselă plăcere contingentă

cum fiecare îşi ştie ţara cei mai mulţi ştiindu-şi-o

sunt chinezi de-aia va fi fiind cea mai ţară

străini monument nu ei poartă ei se poartă

pe sub poartă spui că ai visat

pe cineva care te neglijase

Ionuţ sculptase bustul lui Săhleanu

numai ilustrate vizită nedemaoizată

poate şi înmulţită putere aici voisem

să ajung pagodă când mai însemnai refugiu

din toamnă iar vor veni multe păsări

fără nume gloria o reflexiune

biciclistă Miţa chinebiciclista

orice poveste nemaivăzută

încetează a fi reală salcâmi

bătrâni toţi încăpeţi aici

nu v-am trădat vă ferisem

de amintirea coloră

cum mă retrăsesem la voi

aşa interpretez rudenii de-a copilăria cresc

şi uit paralizia în faţa palatului interzis

a te interzice pe sine pătrunzând

pe sub icoana

albastră simţisem

Putna

poarta meridianului pe mijlocul Beijingului

în chip de fenix cinci turnuri clopot

de trei ori pe an   împăratul în templu

toată liniştea voastră

pe nederanj împlu

femeile neîntemplu

în mijlocul interdicţiei

apă contra foc din ploaie

focul noaptea de la lumânare

polonezei i-am dat apa vârstei tale

cuptoare tot aurite

Shun unde domneşte

aeroelasticitate plată

dinamică statică

electronografie

din atom amidon quantom

bonom semenişti de trişti

cu cine mişti codirişti de toporişti

etno azi poimâine zid şi brazi

a prohibiţiei descocoloşire

pe dospirea verticalizării

pacoste pacea trecută

muzical răzbelul venitor

necernută Cernişoara

mască secretelor

ne mai spui naţii

ne ţinem de-a fraţii

cartezianizară tao

la zid umbra lui Antonescu

pe cal cuman

colibatule cenuşa fiului spaţierea spătarului

în grabă toropire corinturi de tenacitate

găurile negre chineze dong o pagodă

propaganda etnicitară pasul apasu-l

morâncim la o identitate vibrantă

ne dăm drumul că ne ducem

spre templul alb pe scenă etnică în neant

în infinit nimeni doar natura închişi

împământaţi împărământaţi înmaomântaţi

mâinile zorilor ferice

gâturile fetelor păsărilor

grija de mama cântecului

oda bucuriei folclor coreean beethovenian

şase milioane pe acoperişul lumii roşii

galbene fâlfâiri pe zăvelcile albastre

tot la urmă altădată înainte

înapoi pe loc tot timpul

care mai stai în picioare

de zid parte după dorinţă de moarte

a noastră reuma în China pneuma

riscul răpunerii chemi din somn de boemi

acum e sistemul responsabilităţii

mireasa îşi păstrează numele

grija de bătrâni nemaiacopiilor

în munţii Pekinului nimicirea chinului

în munţii Gilortului nemurirea mortului

te însori dacă ai casă lacăte schimbate

tao plin scheletul

morţii nemoarte

treaptă pe treaptă

tată la popas spată la taifas zidul

în zidiri trepte pe suiri urci în sine

sfaturi de minune a nespfătărime

nime prime clime

soarele tată

împăratul spată

hainele împăratului pietrele

zidului Hans eşti nebun zidmunţi

omenire zidită cu cei nezidiţi

nimic mai frumos decât Lu Zu

armonia cerului rădăcină

rostogolindu-ne la porţile tale închise

nici zid nici templu

ucidere spre înalt

tao taos haos

citind poemul

trece şi timpul

şi libertatea

stupi la floarea zidului

străpungere mesajului

zidul e dao zidao

zidul e tao

tao nu e

zidul

templul de rădăcină al lui Lu Zu nu era deschis

nici închisă complexitatea policromă înstrăşinată

etajat pagodă cât natura tot ca-n Blaga sofianică

în clanul închis al închizătorilor

pe strigătul deschiderii

noi zăvoare și chei

în scrisul în public  mă

răfuiesc cu sfârşitul

prezenţei în neprezenţă

steagul verde Ming

Valdi Vivaldi

tao între lumi

nu-i o castă nime

soră-sa Iocasta

cumpărătorime

florentină

colombină

pekinnăină

o roată de bicicletă

pentru fiecare umbră

de pe lume

De acelaşi autor

(până în 2000)

Poezie

Invocaţii, 1968

Poemele părinţilor, 1976

10 Indian Poems, 1978

Ek shanti, 1981

De rerum Aryae, 1982

Upasonhind, 1982

Ardhanariswara, 1982

Mantre, 1982

Sonhind, 1982

Norul vestitor (Kalidasa), 1983

Gitagovinda (Jayadeva), 1983

Sonet, 1984

50 doine lui Ilie Ilaşcu, 1994

Doina cu varaţiuni, 1995

Doine în dodii, 1997

Waste, 1998

Decasilab, 1999

Balada Calcuttei, 2000

Sonete thailandeze, 2000

Eko (Atharva-Veda, Sundara Kanda), 2000

Proză

Eres, 1970

Nana in the Himalayas, 1979

Parinior, 1982

India. Memorii la mijlocul vieţii, 1982

XII by Horace Gange, 1984

The Buddha, 1994

Maica Medeea la Paris, 1997

Miongdang, 1997

Sub clopot, 1998

Teatru

Good luck, Radha, 1979

Pancinci, 1982

Teatru sub clopot, 1997

Templu în elicopter, 1997

Eseuri

Baudelaire şi poeţii români, 1974

Indoeminescology, 1994

Articles on Education, 1995

Haos, temniţă şi exil la Eminescu, Cotruş, Gyr şi Stamatu, 1995

Manuscrise de la Marea Vie, 1996

Lumea fără coloana lui Brâncuşi, 1997

Ion Iuga în India, 1997

Beauty and Prison, 1998

Some features of private-public link in Romania, 1998

From Thaivilasa to Cosmic Library, 1999

Ramayanic Ahimsa, 1999

 

http://georgeanca.blogspot.com.au/2016/12/orientopoetica.html