Chemând o păpădie...
~*~
Chemând o păpădie
se reîntoarce
în mii de scântei
la chemarea vântului.
Se spune că, în vis,
trăim continuarea
unei vieţi neperisabile.
Se spune, doar se spune,
încă nu putem şti.
Revenind, aici,
prin tainica uşă,
ni se şterg amintirile.
Ne rămân frânturi-scântei,
stingându-se
la lumina zilei.
Ne rămân amintiri-viziuni,
cu neînţelese doruri,
cu întrebări,
cu sau fără răspuns.
Oare prin vis
ne continuăm viaţa
din oglinda timpului necuprins
sau e o pseudo-poartă deschisă,
lăsată muritorilor spre iluzia nemuririi?
~*~
IRINA LUCIA MIHALCA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu