Spre Dumnezeu
Maria Diana Popescu
InviereaDupă
cum spune cartea „Facerii", lumea şi Cosmosul sînt creaţiile lui Dumnezeu.
Proorocul Isaia, copleşit de maiestatea şi armonia cosmică declara:
„Ridicaţi-vă ochii şi priviţi! Cine le-a zidit pe toate acestea?" Părinţii
Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor că „frumuseţea lui Dumnezeu se
reflectă în creaţia Sa, şi că toate făpturile, fie însufleţite sau nu vorbesc
despre frumuseţea Creatorului." Creştinul timpurilor noastre este tot mai
îngrijorat pentru că „viţelul de aur", zeul străvechi se arată ca o uzină
uriaşă, care a deschis porţile unei tiranii fără precedent, livrînd în ambalaje
strălucitoare, la scară mondială, ateismul menit să dizolve cultura creştină.
Răstignită de multă vreme, robotizată, capitalizată, supusă şi controlată, omenirea
pierde puţin cîte puţin dimensiunea mesianică. Forţe demonice deţin puterea
lumii, oştiri şi legi proprii le organizează şi le apără. Ideologii tiranice şi
chiar noi religii create anume să înşele oamenii, le justifică puterea. O
pseudo-religie a dogmelor consumismului, a binelui fals, a finalităţii
neantice, a împins lumea să se închine fiilor întunericului, celor care deţin
monopolul armelor sofisticate şi tehnicii de manipulare a conştiinţelor.
Ateismul lor este absolut, imoralitatea - centrul gîndirii şi acţiunii lor. Şi
cu cît insistă mai mult pe aceste coordonate, cu atît loviturile date omenirii
sînt mai dramatice. Viaţa şi libertatea nu mai pot fi garantate în această
civilizaţie „atomică", de aceea pot spune că omenirea se află „pe culmile
disperării". Însă, toate suferinţele care ni se pricinuiesc au menirea să
biciuiască pasivitatea lumii şi să lumineze drumul spre Dumnezeu. Numai
încrederea în puterea Sa va învinge fii întunericului, iar Creştinătatea va
triumfa prin Hristos.
Fericitul
Augustin scria: „Toate aceste frumuseţi ce vă plac şi care desfată privirea
voastră sînt create de Dumnezeu. Dacă atît de mare este frumuseţea operelor
create de El, cu atît mai mult este El Însuşi." Armonia cosmosului
relevată ca ordine, măsură, echilibru, proporţionalitate, unitate, rigoare
compoziţională şi consonantă, toate aceste caracteristici ale Universului nu
pot fi întîmplătoare, ci opera unui Creator Atotputernic. Sfîntul Atanasie cel
Mare întăreşte în scrierile sale aspectul cu privire la ordinea maiestuoasă şi
armonia Creaţiei: „Fiindcă nu e neorînduială în toate şi nu e o lipsă de
măsură, ci o simetrie; şi nu e haos, ci un cosmos şi o sinteză armonioasă a
cosmosului, e necesar să cugetăm şi să primim ideea unui Stăpîn care, deşi nu
se arată ochilor, le ţine strînse pe toate şi înfăptuieşte o armonie între
ele." Clement Alexandrinul afirma şi el că armonia universală este opera
bunătăţii şi iubirii divine, ce constituie temelia Universului. Ideea
inaugurată de el, cum că lumea este o operă de artă perfectă a lui Dumnezeu,
este preluată şi de Părinţii capadocieni. Sfîntul Vasile cel Mare spunea că
„toată această lume, plăsmuită artistic şi înţelept din frumuseţe şi armonie,
este o creaţie de artă şi nu poate fi decît opera unui Creator a cărui frumuseţe
este inefabilă şi depăşeşte prin necomun măsura frumuseţilor create".
În cartea
Facerii, frumuseţea lui Dumnezeu se reflectă mai întîi în frumuseţea lumii, în
macrocosmos, iar la sfîrşitul zilei a şasea, prin crearea omului, frumuseţea
lui Dumnezeu se reflecta în om, ca microcosmos. „Şi a zis Dumnezeu: Să facem om
după chipul şi după asemănarea Noastră. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul
Său" (Fac. 1, 26, 27). Aşadar, frumuseţea noastră, nu numai că îşi
păstrează caracterul sacru, dar este o reflectare, un simbol al frumuseţii
Dumnezeieşti. În om sînt concentrate elementele macrocosmosului şi pentru
aceasta Sfinţii Părinţi îl numesc microcosmos. Chipul lui Dumnezeu din om este
acela care îi conferă omului demnitate şi frumuseţe spirituală, cheamîndu-l să
ajungă asemenea Lui, la desăvîrşire. Vocaţia omului fiind, prin urmare, de a
zidi acea existenţă voită de Dumnezeu, de a restabili echilibrul în om şi în
comunitate.
Foto -
Cristina Nichituş Roncea
https://www.art-emis.ro/editoriale/spre-dumnezeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu