Jurnal
de pe Frontul de Est (67)
Col.
(r) Prof. univ. dr. Alesandru Duţu
03
Noiembrie 2024
30 octombrie 1941. Vânătorii de munte pătrund în
Crimeea prin fortificaţiile sovietice din istmul Salkovo. Puternicul sistem
fortificat din istm au făcut ca luptele să fie extreme de grele. Succesul s-a
datorat elanului cu care s-au bătut vânătorii de munte, dar și pătrunderii
trupelor germane prin istmul Perekop.
„Pentru prima dată, Corpul de munte se izbește de un
sistem de fortificații atât de complet organizat prin diversitatea lucrărilor,
care constau din: cazematele cele mai moderne; șanțuri protejate de raiuri de
C.F. din metru în metru; cu rețele de 10 rânduri de pari și, în sfârșit, un
câmp de mine înfricoșător organizat ca densitate și adâncime; dar, mai mult, în
zona Ciongar erau 3 baterii grele de coastă care băteau peste 30 km. Istmul
Salkovo prezintă o deschidere de 2 km și are o adâncime de 25 km. Este
străbătut de un drum și o C.F. și deschide în ordinea de importanță a II-a
poartă a Crimeii.
Organizarea defensivă a acestui istm s-a făcut după un
plan ingenios și un atac fără mijloace adecvate era de la început sortit unui
eșec sigur. Procedeul de a deschide drumul infanteriei în câmpurile minate,
prin detașamente de pionieri, este elementar și obligatoriu. Dar aici nu mai
era vorba de un câmp de mine organizat după un plan, ci pur și simplu de un
adevărat ,, «câmp al morții», saturat până la refuz de cantități enorme de
explozibil care era așezat fie în cutii de lemn de dimensiuni variabile, fie în
vase, butoaie, cisterne etc. de mărimi înspăimântătoare. Adâncimea acestor
câmpuri de mine nu se poate preciza; ele erau peste tot. Deschiderea drumului
pentru infanteria atacatoare era o problemă extraordinară pe care pionierii
noştri au rezolvat-o fără reproș.
Bordura comunicațiilor era îngrămădită de mii de
kilograme de explozibil și cine pășea un metru din culoar era victimă sigură.
Acest procedeu impresionează trupa prin nesiguranța locurilor minate, prin
puterea de distrugere și prin moartea ce sfârtecă și împrăștie într-o secundă
carnea celui care atinge o mina. Totuși, ostașii noştri s-au obișnuit cu
recunoșterea și deminările într-un timp foarte scurt. Atacul cazematelor s-a
făcut cu greutăți enorme deoarece focul artileriei nu producea nicio alterare cazematei.
În zadar se fac pregătiri de artilerie de ore - betonul armat rezistă și
luptătorul care e conștient și pătruns de spiritul de sacrificiu o apără cu
succes.
Tunurile anticar din apropiere au fost foarte
folositoare unităţilor noastre, dar tot omul este cel care pecetluiește soarta
cazematelor. Pionierii au distrus 6 cazemate prin explozibil. Se impune în mod
categoric selecționarea și formarea acestor elemente în condițiuni perfecte
pentru a-i aduce la nivelul pionierilor germani, care constituiesc crema
armatei... Dacă în câmp deschis, o infanterie manevrieră și mijloacele
mecanizate și-au spus cuvântul, într-o poziție fortificată lupta trebuie dusă
pas cu pas... Bravura trupei și a ofițerilor se tine la aceeași înălțime și
splendoare, trecând prin acest câmp al morții cu un calm de nedescris”
(mențiune într- o dare de seamă întocmită de generalul Gheorghe Avramescu).
Aranjament grafic – I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu