Răscoala
clipei
~*~
Sub clopotul zidirilor rămase
Se
pierde urma mânjilor din stele.
Mă
arde roua zilei prin obiele
Și
lenea vorbei mi-a pătruns în oase.
S-au
spart bășici de patimă sub piele
Și
mi-am zdrelit picioru-n stânci tăioase
Tot
încercând să ocolesc angoase
Ce
mi-au legat simțirea în atele.
Surpat
de tot, sub schele dărâmate,
Un
cal își plânge aripile vii
Ce
nu mai zboară. Îmi era ca frate,
Au
sângerat amiezile pustii.
Răscoala
clipei timpul ritmic bate
Până
în miezul orelor pustii.
~*~
ADRIAN
MUNTEANU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu