Adrian Botez - Poezii

ZEII ŞI EROII

numai cei care scormonesc – adânc şi cu

iluminată râvnă – pământul cel

somnoros dar blând – şi-l seamănă acolo-n

străfund  - cu seminţele minunilor deghizate-ale

cerului – iar apoi îl

păzesc şi plivesc – îl prăşesc de toate

umbrele (pietroase - căpăţânoase

barbare) -  cei care fac – aici - în

sfârşit – tot ce este de

cuviinţă – spre a convinge

Sfinte Seminţele să se

descătuşeze din narcisismul lor – din

frumuseţea lor

statuară – şi să devină – din nou

Florile Sărbătorii -  Feerice

Zboruri ale

Văzduhului – ori să devină - tainic

GRâul Pâinii celei spre fiinţă: da

numai aceia pot fi socotiţi Oameni

vrednici de veşnică

cinstire

numai cei care aduc spre lumină - din

visul abisal al

pământului – toate alintate

pâraiele şi – în horă - toate

celelalte mândre-oglinzi

argintate – Apele – întinsele - cele care

sărută  - într-ascuns şi extatic

Rădăcina

Rădăcinii – acolo unde-s

miri Munţii şi logodnicii

Dealuri – spre a înmuia inima

posomorâtă-a adâncului – spre a-l

face să se-ndure-a dezrobi

Sfinte

Seminţele Florii şi

GRâului (…ba chiar a le

socoti  - pe ele – orfane străine zburatice

fiicele lui…)  – apoi aduc

Dreptatea şi Buna

Rânduială în lume (iar nu

“legile” şi “justiţia” – care-s cele mai

de ruşine cuvinte: spume-nveninate la gura

pizmaşilor - beţivilor – îngropaţi – de-o istorie-ntreagă

în leagănul mlaştinii…) – da

numai luminătorii cu straie de-odăjdii ale

Munţilor -  Apelor şi Tronurilor

Semeţiei Fulgerelor – numai ei se pot numi

Zeii şi Binefăcătorii acestei

lumi

şi chiar nu are nicio

importanţă (…nu avem nici măcar

vreme să ne gândim la

asta…) dacă există

lumea cealaltă: cei care ne-am împlinit - aici

truda şi datoria – am chemat şi am

luminat – adică – aici - Izvoarele Vieţii – orişicine

ne-ar chema spre o nouă

Rodire – într-un cu totul alt – nou şi

încă barbar – netrezit

tărâm – vom merge cu El – Îl vom

urma şi-nsoţi – cu paşi

solemni – cu fruntea sus şi cu

palmele deja bătătorite şi înţepate de

lemnele spinii şi piroanele lumii trecute – da

bătătorite pentru orice fel de treabă – spre

mereu şi oriunde reînnoită

Buna Rânduială

…ceilalţi – ce-şi zic

judecători – medici ori

dansatori pe sârmă – războinici - învăţători şi

comercianţi – nu sunt nimănui de

niciun folos: doar tulburători de

linişte sunt – numai încurcă şi

înnegurează lumina cea născută-a fi

limpede - numai spurcă

văzduhul cu

noduri şi-abisuri – da – înnoadă

răstignesc şi-ndurerează

văzduhul - din care s-au desprins şi s-au

închegat – maiestuos

Zeii şi Eroii – Seminţele şi

neprihănite – fiicele lor

Roade

***

                  

NECÂNTATĂ - NESFÂNTĂ

I 

veste de vânt înviază păduri

dar - toropit  - nu se scoală cel înger:

necântate – nesfinte – rămân partituri

supăraţi se închină copacii de sânger

şi vară şi iarnă îndură pădurea

dar răul din sineşi o pârjoleşte:

din hăul grăbirii se-avântă săcurea

ruina de raze tot ninge şi creşte

sărman aiurează văzduh prins în ramuri

şi păsări şi îngeri trecut-au de vămi

se-ncleie şi soarele-n sumbre tufişuri

s-ardic hori de broaşte: e vremea de sămi…

…nu-ncape-şi în piele o lume-aburindă

deşertul îngână un sclipăt de-oglindă…

***

II

necântată – nesfântă e lumea din praguri

degeaba căscat-am orbitele goale:

nu vine-n amurguri Hristosul de Sânge

nu vine pe vânturi nici leacul de boale

o viaţă cât nuca – şi-s singur ca moartea

hoinar peste oase-i nisipul statornic…

vii vreme – vii vreme  - şi-nchide-mă-n ornic:

întregul ce fost-am nu-şi vede nici partea

ce lânced se mişcă în noi Dumnezeul

cât freamăt de Frunze – şi niciun sfârşit:

de cremene-i timpul – mai greu decât greul

iar dunele cântă cumplitul nimic…

…Cartea citesc cea cu slovele-ntoarse

doar orbul din vis vede stelele stoarse…

***

                  

ŢIGANIADA MILITARISTĂ

doar progrese

din regrese

şi crăiese

din negrese

pe sub mese

„fuck” mirese

lopătând pe chiralese –

bălălău!

izuri de cazarmă

iruri de alarmă

miruri de sudalmă

lacăte la palmă –

harpalău!

gealul din izmene

şi-a uitat de teme

a venit la tablă

cu minte de rablă –

jarcalău!

trăiască popoare

prinse-ntre picioare

prinse-ntre motoare

americăneşti

farse circăreşti  –

giorsalău!

halim terorişti

(„halil cu trotil”...)

mazăre cu hrişti (!)

„pretenìi” turceşti

moschei...moschiceşti –

monstralău!

devesèl vesèlă

şarpe la cartelă

suflete-n pubelă

bombe cu franzelă

„uran” demoazelă –

trântălău!

latră câine latră

că asta-i armată

mercenari cu rată

copţi şi frânţi în vatră

„natoişti” de vată

cranii ca răsplată

jafuri pe lopată

ordine curată –

ticălău!

...lalău – lălău

lalău – lălău

lalău – lălău... 

***

       Adrian Botez