sâmbătă, 6 august 2016

PURITATE






Lidia Lazu
Într-o altă viață
Am fost buruiană
Printre ruine
Cu siguranță
 
IMPRESIE
Cochilia de melc
Din partea întunecată a mării
Își ascunde culorile vii
Și arhitectura ei interioară
Să nu le vadă
Celelalte viețuitoare
Atât de șterse
Încât nisipul rezultat
Pare un rest al unei roci amorfe
De pe Marte
 
 
 
PURITATE
Cercurile sacre ale inimii
Captează cel mai direct
Semnele bunăvoinței divine
Cei atinși
Nu vor mai avea nici măcar
O clipă de neliniște
 
 LECȚIA
Valurile mării repetă fără istov
Același îndemn din timpul furtunii
Cei mai mulți dintre noi însă
Nu înțeleg
Și își văd lăcomia lor
Aproape nebună
Ca pe un câștig
Ori o cunună
 
 
 
 
 
PRIMA CASĂ DE LÂNGĂ VORONEȚ
Cred că ăștia de-acum
sunt mai simandicoși
așa că trebuie să le-ncălzim apă
să se spele
Poate ar fi bine să le mai aduci încă
 un lighean
că sânt patru
îi apucă noaptea așteptându-se
unu pă altu
Păi am pus rufele la muiat
n-am cum
Ba ai
pune rufele în găleata aia spurcată
că ne facem de râs
și așa vezi că aduci cu greu turiștii
străini 
că de
ei sânt învățați cu condiții
unii chiar cu lux
le pute rău closetu nostru
din curte
parcă ei nu sânt din carne și sânge
sânt făcuți din materiale îngerești
P,ăștia o să-i păcălim
cu artizanatele dumitale
că i-am văzut cum se uitau
lung la alea de la mănăstire
Să dea Domnu
că să mai înaintăm și noi
cu casa lui Vasilică
măcar s-o învelim
până la toamnă
că doar cu ăia 30 de lei 
pe căruța cu lemne
n-am face mare brânză
am mânca chișleag cu mămăligă
și duminica
Mare noroc pe noi că stăm chiar
 lângă cea mai vestită mănăstire
și că eu n/am luat bacu
să plec la altă școală
așa am timp seară de seară
s-aduc pe ăia care au fugit
de mirosu de mucegai de la motel
ori sânt prea obosiți
și se opresc oriunde
fără prea multe mofturi
Că bine zici
da ăia din Maramureș
au noroc cu caru 
vin străinii să trăiască
ca-n Evul Mediu
le plac grajdurile cu mormane de bălegar
se plimbă cu căruța
mănâncă prăjeli și grăsimi la greu
nu se strâmbă ca ai noștri
că au multe calorii ori colesterol
se dau în vânt și după țipuriturile alea
care mie îmi sparg urechile
ce-ar fi să te îmbraci și tu
în costum popular
am eu unu de când eram fată
Păi nu cred că merge
că din acela nu mi se mai văd pulpele
și bărbaților nu le sticlesc ochii
după fote și cămăși cusute
da o iie d/aia de borangic
ar fi grozavă
Așa așa
cum știi tu mai bine
că n-ai făcut atâta școală chiar degeaba.
 
FIROSCOȘENII
 
Îl văzuși mă pă Tică bei Ou
că am dă cărat niște lemne-n magazie
și nu l-am găsit nici pă Dică
pă nicăirea
Păi Dică e la cimitir
sapă groapa pentru Florică a lu Beleaua
n-ai auzit c-a murit în somn
ieri noapte    
Ce noroc pă capu lui
nu,ș cum să face că taman ăia
 care au furat la greu
ș-au făcut toate blestemățiile
cât au trăit
au parte de moarte bună
Bună pă dracu
păi ce tu crezi că-i așteaptă Sfântu Petru
la Poarta Raiului
șî le mai dă ș-o coroniță dă îngerași
fugi bă d,acilea
ăștia au timp berechet acolo
la Scaraoschi
să-și blesteme fiecare gând
fiecare mișcare
fiecare matrapazlâc d-al lor
dă pă lumea asta
io așa crez 
Așa o fi mă nea Vasile
că l-alde Pocăitu
le-a murit cinci copilași
unu după altu
n-a apucat niciunu anu
abia al șasâlea
de de
s-a-mpiciorogat
ș-acu
ce fată dă treabă e
ce vrenică și frumoasă
crez c-au spălat-o dă păcate
frățiorii ei dânainte
Bă n-avem noi cum să știm
pă fiecare ce-l așteaptă
nici aici nici dâncolo
noi să ne rugăm la Dumnezeu
 să ne ție El așa cum vrea
da nici noi să nu mai fim mă
ca fiarele alea dîn pădure
pentru o nimic toată
cum a făcut alde Petcu
dă ș-a-nfipt cuțitu-n spinare
pentru o palmă dă pământ
că pământu o să ne-nghiță pă toți
fir-ar mămițica ei a Iaca Cui dă treabă
azi și mâine
d-o să ne săturăm dă el
Ai c-o brodiși
p-a dreaptă bă
să fie el afurisit ăla
dă nu s-ompăca cu lumea
înainte să-nchiză ochii
păi chiar așa!
 
 
           
 
TANTI MIA ȘI NENEA IONICĂ
Tanti Mia și nenea Ionică
toată săptămâna umblau în zdrențe
munceau până le dădea sânge prin
crăpăturile de la mâini
se ungeau cu vaselină seara
înainte de culcare
ș-a doua zi o luau de la capăt
cu robotitu și cu adunatu
după câmp
unde puseseră porumb pe un teren
luat în parte
30% din recoltă revenea CAP-ului
restu luau ei
dar
înainte de împărțeala propriu-zisă
ei cărau câte două ghiociuri pe zi
 unu pentru domn inginer
unu pentru ei
duminica însă parcă erau alții
tanti Mia își punea iia ei cu alesătură faină
nenea Ionică costumu lui de ginerică și pălăria fercheșă
ghiuluri pe degete
de le sclipeau nu numai dinții puși
dar și fața rumenă și rotofeie
își pregăteau cartofii și carnea
de obicei un cârnat bine prăjit
să nu piardă timp prețios
când se întorceau de la biserică
unde cântau în cor
pentru că le mai ieșea și din asta
o excursie pe la mânăstirile din Moldova
o primă din joi în Paști
ce mai       
 tot pica câte ceva pentru doi
afoni ca ei
mare lucru 
da
dar vezi că după ce-și mâncau bunătățile
gata pregătite
și se culcau două ore
nu-și mai aminteau nimic
din predica duminicală
și înhățau doi saci
și dau dosu
să fure cartofi fasole porumb și orice
de la CAP
și făceau asta duminică de duminică
cu un aer de îndreptățire
și mai ales cu încredințarea
că li se cuvin
 acele furtișaguri
pentru că ei muncesc din greu
iar el păzește porumbu noapte de noapte      
să nu-l strice porcii mistreți
dar
dacă tanti Mia
vedea o femeie mai sărmană
că a spălat vreun lucrușor de-al copilului
în sfânta zi de duminică
odată se oțăra și-i amintea
necredincioasei că a spurcat
ziua aleasă de Dumnezeu
și că v-a fi aspru pedepsită
când nu s-așteaptă
și orice abatere a oricui
era observată și consemnată
de vajnicii apărători ai
Sfintelor Scripturi
Iac-așa













Un comentariu: