Vrei să fii fericit?

Jurnal desecretizat: Eccetera, eccetera...

11.04.2017,Ciubăncuța,Cj.,

Omul se desprinde, Ben Todică, din nişte vorbe, care-i conturează imaginea de om între oameni pentru oameni: "Vrei să fii fericit? Te întreabă ca pe un rege Onofrei Gerge-Bogdan, te întreabă cum nu mai poate, ca D.R. Popescu într-o vânătoare regală având piticii în grădina de vară (şi tu nepoate a lui Ben Todică, om ajuns deja în toată firea, nu striga: "hop!" înainte de a sări postându-te, ca bivolița, care se prosteşte dând cu piciorul în şuştar tocmai când acesta e plin cu lapte, deşi comoditatea, domnia şi prostia se plăteşte, dar prietenul anevoie se cunoaşte, zice Emil Lazăr-Dejanul parafrazând povestea vorbei de Anton Pann un gânditor de seamă şi muzician pe lângă calitatea de folklorist (tu, Ben Todică, nepotului îi mai spui cald cu mult soare omenesc: "Stai acasă în Raiul copilariei tale, îți găseşti o fată pe masură şi va creşteți copiii [rostul omului în lume n.n.] vă creşteți copiii cu miere şi lapte de la stâna din pădure. Ascultați ciripitul , bătaia vâtului şi latratul dulăilor şi râsetul copiilor şi nu mai puțin glasul soției iubite". Vorbe simple, uzuale, cu multă poezie, cântec ce doineşte de pomină doină dulce-manifest pentru sănătatea firii, horea şi sinfonia ceterii, o simțire social-umană de pâine-acoperământul al Maicii Domnului trasă pace-n mâine, în dreptul de a fi" lauda" de zestre a neamului, un plin de sărbatoresc întru răsărit de soare, de binecuvântare-înțelepciune şi pioşenie de rugăciune, un frumos de pe picior de plai şi gură de Rai-de dulce minune imersă din noi din universul care poate fi dus, vorba ilustrului neurolog şi într-o sacoşă, cum poți duce şi camaşa, şansa de a fi mire, un drept de a fi om între oameni pentru oameni (ilustra meserie şi măiestrie de dascal-apostolul omenirii, care face din bolovani pâini, din vrăjmaşi prieteni, ca atare îți sfătuieşti parinteşte nepotul: pentru a face de toate fără ruşine, că după ruşine nu bei apă: "Încearcă şi fă de toate şi nu te ataşa de nimic pentru'că viața e plină de capcane", zici cu sufletul scos pe tava palmei, scos cu omenia şi ospitalitatea, naturalul şi punctualul  omenesc a românului din toate timpurile: unic şi specific în bunatate, o frumusețe exteriorizată în iubire, noblețe şi tandrețe. Apoi candid şi superb în aparență doar, egoist, însă aparte şi mai Iisus, mai presus de moarte, vorba lui Ioan Alexandru spui: "Dialogul tău cu Dumnezeu să fie doar al tău şi astfel îți vei asigura împlinirea, Când va sosi momentul când vei fi fericit". Frumos, nemaipomenit rostit, că totul va fi la timpul potrivit, la locul potrivit şi pentru omul potrivit, asta fiind şi "Nadejdea PHOENEXULUI ÎNTRU RĂSĂRIT DE SOARE, DE BINECUVÂNTARE -un drept de fi unici, distincți, după vrerea şi plăcerea lui DUMNEZEU ALDUITUL, ca oameni între oameni, pentru oameni: pace mondială şi pâine îndestulătoare-EMINESC-ROMÂNIE CU FALNIC VIITOR LA CURȚI DE DRAGOSTE, DOINĂ ŞI DOR.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE

Dragule BEN TODICĂ, tu pocneşti din bici, dar dacă-ți vine să fluieri, tu fluieri.

DUMNEZEU FIE CU FERCIREA TA ŞI SĂ TE LUMINE CU ALDUIRE, CU LUMINĂ DIN LUMINĂ !

PAVEL RĂTUNDENU-FERGHETE

P.S.N-AM TERMINAT ÎNCĂ CU ZISA PENTRU NEPOTUL TĂU ONOFREI INGINERUL, C-AŞA-MI PICASE PASENȚA, DAR N-AM APUCAT SĂ REDACTEZ PE TELEFON.

 CU BINE,

"acelaşi"Pavel de la Ciubăncuța-Clujului' România, cum zice scriitorul Radu Cosaşu, că:

"lasă lumea cum e ea,

că şi de noi a rămânea".