Dancila vs Kövesi
Preşedintele
Parlamentului European Antonio Tajani a transmis Guvernului român că Laura
Codruţa Kovesi (45 ani) este candidatul PE pentru postul de procuror-şef
european, dupa ce Guvernului român afirma in Financial Times că ea nu merita
funcţia, care va investigha de anul viitor fraude financiare, spalare de bani,
coruptia. In UE la TVA frauda e de 50 de miliarde de euro pe an, 650 milione
euro din fondurile structurale sunt fraudate numai in anul 2015. Credibilitatea
Guvernului d-nei Viorica Dancila, una din cele 12 cele mai puternice femei din
lume, e pusa insa la indoiala de Transparency International, care constata ca
in tara sa coruptia e mai raspandita ca in Arabia Saudita, Ruanda sau Cuba.
https://ioncoja.ro/viorel-roman-statul-la-romani/
https://ioncoja.ro/viorel-roman-romania-stat-mafiot/
https://www.academia.edu/38448788/Kovesi_procuror-s_ef_european.pdf
GLOBALIZAREA CAPITALISMULUI
I. In
ultimele zile ale anului 1996, Imperiul si Biserica - cele doua coloane de
rezistenta ale edificiului crestin - s-au reintilnit la Roma. Paralel cu
intrunirea personalitatiilor de virf ale UE, NATO si OSZE, teologii din
principalele biserici s-au consultat in Vatican sub presedentia cardinalului
Joseph Ratzinger cu privire la adaptarea principiului petrin, primatului Papei
dupa prabusirea comunismului in Europa si globalizarea capitalismului. Aceasta
a doua întrunire ecumenica este poate mai importanta pentru istorie decit
primele trei luate impreuna.
II. Inca din
1994 Papa Ioan Paul II a dat de inteles in enciclica "Ut unum sint"
ca marea unitatea politico-economica si militara euro-atlantica trebuie sa se
regaseasa si in Biserica. Mai ales conceptia traditionala privind rolul Papei -
urmas al Sf. Petru - nu mai trebuie sa fie o piedica in refacerii unitatii
crestinilor. Numai colaborarea tarilor dezvoltate cu cele subdezvoltate si
refacerea unitatii crestine poate schimba intr-adevar fata lumii, a capitalismului
in expansiune.
III. Motorul
civilizatiei crestine, capitaliste este dorinta de a cunoaste, de a creea. Ea
vine de la credinta, chemarea ca fiecare sa fie "imago Die" -
imaginea lui Dumnezeu, creatorul cerului si al pamintului, celor vazute si
nevazute. Crestinul si-a subordonat natura, nu mai este orbit si dependent de
superstitii si tabuuri, ci creator si liber in intraga lume. Crestinismul
incurajeaza onestitatea, munca, harnicia, iar sensul linear, ascendent al
istoriei - vechiul sistem de referinta se baza pe un caracter ciclic al naturii
- incuba ideea de progres.
IV. Avintul
capitalist din sec. al XVIII-lea a generat curentul de gindire dupa care cultul
"ratiunii", al Revolutiei franceze ar fi fundamentul progesului
societatii moderne. Aceasta teza este propagata de protestanti si mai ales de
comunisto-ortodocsi pentru a eluda contributia bisericii romano-catolice.
Revolutia industriala a inceput in vest in sec. XI-XIII. Renasterea cimenteaza
apoi structurile capitaliste. Sec. al XVIII-lea a fost numai vîrful
eisbergului. Dupa imperialism, colonialism si comunism, care-i rolul
crestinismului in globalizare, azi?
V.
Capitalismul este un sistem juridic care se bazeaza pe proprietate si
responsabilitate personala, contract, economie de piata, la care adera din anii
´90 si lumea ortodoxa de la Belgrad, Bucuresti, Moscova. Caracterul religios al
capitalismului nu este o noutate. Totusi incepind cu secolul luminilor
expansiunea capitalismului a fost legata mai mult de materialism, decit de crestinism.
Max Weber si Karl Marx au oferit imperialismului si colonialismului din sec.
XIX concepte privind materialismul, ateismul, etica protestanta. Unitatiea
crestina, n-a fost vazuta atunci ca o conditie sine qua non pentru un succes
durabil. Chiar si in zilele noastre globalizarea capitalista pleaca prea mult
de la premiza materialista si prea putin de la crestinism.
VI.
Capitalismul pentru Max Weber este rezultatul eticii protestante si a
birocratiei, care rezolva conflictele rational. Astfel ca numai o expansiune a
protestantismului faciliteaza extinderea capitalismului si in alte culturi
religioase. El trece cu vederea ca premizele societatii capitaliste au fost
puse de biserica romano-catolica: o legislatie de sorginte romana; o vasta
birocratie care rezolva conflictele rational; institutii permanente care
realizeaza investitii si eforturi fizice, intelectuale coerente pe durata a mai
multe generatii etc. Existenta unui clase sociale, mai ales de barbati
celibateri, latinizati, educati, foarte mobili si specializati, a facilitat
zelul intreprinzator, dorinta de noi cunostiinte si orizonturi.
VII. Pentru
depasirea rezistentelor generate de religii ("opium pentru popor") in
globalizarea relatiilor capitaliste marfa-bani, Marx a propus defiintarea
proprietatii private si realizarea pe aceasta cale a egalitatii si unitatii
tuturora, indiferent de rasa, sex etc. Este o ironie a soartei ca marxismul a
devenit o pseudoreligie la ortodocsi, confucianisti etc., care prin
"dictatura de dezvoltare" a contribuit la depasirea inapoierii
economice, dar si la confuziile tranzitiei spre capitalism din Belgrad,
Bucuresti, Moscova etc. din zilele noastre.
VIII.
Existenta a doua bisericii surori, romano-catolica si ortodoxa si a numeroase
temple si case de rugaciuni ale protestantilor face ca traditiile culturale a
neamurilor sa difere considerabil. America de Nord, antropocentrista, se
deosebeste de cea de Sud, teocentrista. In USA succesul, "action"
este ratiunea de a exista a individului, nu se accepta destinul tragic,
dificultatiile sunt pentru a fi surmontate. Pe cind la sud de ecuator tragicul
inobileaza, supranaturalul este a tot prezent, el legitimeaza activitatea.
Dintr-o perspectiva teocentrista nu-i atit de important ce realizeaza omul, ci
mai mult ce simte, chstiunea de "a fi".
IX. Clivajul
dintre vestul si estul Europei, dintre Roma si "a treia Roma",
Moscova a iesit la suprafata dupa renuntarea la ateism. Presedintii celor mai
mari tari ortodoxe, Vladimir Putin - recent botezat - ca si Ion Iliescu sunt
pregatiti si conduc in spiritul Moscovei. Ieri luptau pentru ateism si
comunism, azi sunt pentru capitalism si crestinismului. Ortodocsii au episcopi
in vest fara avizul Papei. In schimb trecerea diocezelor din Rusia de la de
facto la de jure este perceputa de patriarhul Alexei II ca o "declaratie
de lupta inpotriva ortodoxiei", care va duce la "deterioararea
drastica" a relatiilor cu Roma. O mie de ani de evolutie paralela a creat
un decalaj care se cere depasit prin dialog. Pravoslavnicii sunt sub influenta
cooperarii si coordonarii activitatiilor pe baza materialista. Nu sunt inca
pregatiti pentru refacerea unitatii crestine.
X. Cum va
arata in mileniul al treilea crestinismul si capitalismul la neamuri si culturi
atit de diferite, ca cele din Europa, America, Africa, Asia si Australia?
Lipseste in mod evident inspiratia si contributia crestina in "noua
ordine", in diviziunea internationala a muncii. Desigur, nu se va ajunge
la uniformitatea propagata de teoria si practica globalizarii contemporane,
tributara inca materialismului "rational" iluminist si comunist din
ultimele secole. Lupta pentru drepturile inalienabile ale omului, pentru
egalitate si solidaritate, combaterea saraciei sunt valori genuine crestine.
"Civilizatia dragostei", cum s-a exprimat Papa Ioan Paul II, este
atit punctul de plecare in realizarea unitatii crestine, cit si contraponderea
absolut obligatorie globalizarii din zilele noastre. Un capitalism cu veleitati
universale fara "caritas"-ul unitatii crestine este tot atit de perisabil
ca imperialismul si colonialism din sec.al XIX-a, sau national-socialismul care
vroia sa cucereasca lumea ca si internationalismul proletar din sec al XX-lea.
"Roma nu s-a construit intr-un an", asa ca putem fi optimisti,
refacerea unitatii crestine si globalizarea capitalismului sunt la ordinea
zilei.
SIMPOZIONUL INTERNATIONAL, ZRENIANIN,
5-6 SEPT. 2002
Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer
Rat an der Universität Bremen, Vor dem Steintor 18, D-28203 Bremen
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu