Profanări de morminte
românești în chiar inima României
SILVIA URDEA
Malignitatea
extremismului maghiar de trezeci de ani de când cu ”democrația originală”,
instalată de dl. Ion Iliescu, este dovedită prin numeroase acte umilitoare la
adresa românilor și a simbolurilor lor. Nici chiar morții nu sunt cruțați în
cursul acestei năvale a urii interetnice. De trei decenii guvernele românești
întorc celălalt obraz să fie scuipat chiar dacă paharul fusese deja demult
umplut. Confruntarea dintre români și maghiari la Cimitirul Internațional de la
Valea Uzului din iunie a.c. are un aer autonomist cu toate eforturile părții
maghiare sau a domnului Sabin Gherman de a nega realitatea. În primul rând,
cimitirul ca și tabăra de vară de la Valea Uzului au aparținut jurisdicțional
județului Bacău, mai exact orașului Dărmănești până în 1994, când comuna
secuiască Sânmartin a emis o hotărâre locală, fără codul de cadastru, dar
aprobată de guvern, fără o serioasă analiză, hotărâre prin care își apropriază
cimitirul și tabăra de vară. Primarul Dărmăneștiului, inginerul Toma Constantin
mărturisește că nu a avut cunoștință de hotărârea locală, care de altfel, în
absența codului de cadastru, este ilegală. În aceste condiții, primăria de la
Dărmănești decide, cu sprijinul Comitetului de Cultură și al Ministerului
Apărării Naționale ridicarea a 52 de cruci din mozaic în memoria celor 149 de
eroi români, menționați în documentele Societății Cultul Eroilor, la a cărei
inițiativă s-a organizat cimitirul din Valea Uzului în anii 1926-1927, conceput
ca un cimitir internațional. La acea dată, 1926-1927 cimitirul număra în total
149 de eroi români și 1155 de eroi străini, dintre care: 794 unguri, 108 germani, 4 ruși, 3 sârbi, 2
austrieci, și 242 eroi anonimi. Revenim la momentul 1994, când comuna Sânmartin
își apropriază cimitirul și zona lui, cam vreo 5000 hectare de pădure pe care
se pun stăpâni. Căci cine spune că este altfel, aplică politica struțului,
adică ignoră spiritul realității. Ce înțeleg prin aceea că se pun stăpâni? Păi
își suflecă mânecile și încep a face curățenie în cimitir, aruncând crucile
eroilor români afară din cimitir, pe unele arzându-le, sub pretextul, cu de la
ei putere, că eroi români nu au existat pe acolo. În concluzie, ați înțeles:
cimitirul trebuia maghiarizat, că doar tot se băteau tare tobele autonomiei
teritoriale a ținutului secuiesc în care nu mai prea sunt secui, după cum arată
ultimul recensământ din 18-27 martie 2002. Mai mult decât atâta, a fost distrus
Obeliscul ”Glorie Eroilor Români”, ridicat de Ministerul Apărării Naționale în
1985. In locul lui a fost ridicat un monument cu inscripția ”Inchinat Eroilor
Maghiari care Au Murit pentru Patria Lor Milenară”. Finanțarea acestor
modificări operate în cimitirul internațional maghiarizat la comandă a fost
făcută din fonduri locale și de la Ministerul Apărării Ungar. Dacă gestul
acesta nu este amestec în treburile interne, atunci mă întreb ce este și mă
întreb unde este reacția guvernului român la așa afront? Căci este un afront să
declari că Transilvania este patria milenară a maghiarilor. Ne întoarcem din
nou la negarea ideii juste a continuității poporului român pe întreg teritoriul
de la Nord de Dunăre. Ne întoarcem la obsesia revizionistă, mereu fluturată de
când cu ”democrația originală” deoarece niciodată frecușurile româno-maghiare
întreținute de maghiari nu au fost analizate și clarificate conform
Constituției. Reacția guvernului român lipsește cu desăvârșire pentru că noi ne
facem că nu vedem când suntem insultați. De aceea insultele se înmulțesc pentru
că domnii de la Budapesta și din secuime văd că au cu cine. Și parcă îl auzim din nou pe Ady Endre: ”Fără
Transilvania nu există nici o Ungarie pentru că Transilvania a fost întotdeauna
adevărata Ungarie”. ”Curat murdar”, ar zice Pristanda, iar noi zicem, curat
orwellian! Grupul de acțiune din Sânmartin justifică ”purificarea” cimitirului,
transformat în locaș de veci numai pentru eroii maghiari, prin aceea că acolo
n-ar fi fost înhumați eroi români. Și astfel cimitirul din internațional a
devenit pur unguresc, de parcă am fi pe vremea lui Appony. Asociația Națională
”Cultul Eroilor” Regina Maria, înființată după 1990, continuând tradiția
organizației similare interbelice, a semnalat la momentul potrivit modificările
ostile intreprinse de sânmărtineni în Cimitirul de la Valea Uzului, dar
oficialitățile române au rămas fără reacție. La o sută de ani de la război știu
ei, maghiarii de azi mai bine decât
documentele vremii, care atestă prezența a 149 de eroi români înhumați acolo,
documente pe care s-a bazat Societatea Cultul Eroilor din anii 1926-1927?
Consider că memoria celor petrecute în războiul care abia se încheise era mult
mai vie atunci, în 1926 decât azi, în anul de grație 2019. Deci statistica
falsă prezentată de localnicii din Sânmartin slujește acelorași interese
revizioniste dirijate de la Budapesta. Ca să nu mai vorbim că în 1926
administrația românească a avut gândul nobil de a cinsti memoria eroilor
maghiari, care, de fapt, luptaseră pentru menținerea dualismului austro-ungar,
iar în 2019 locuitorii unei comune din ținutul secuiesc manifestă o gândire
exclusivistă, obtuză menită nu să con solideze buna conviețuire a minorității
maghiare cu românii, ci tocmai contrariul. Nobilă, înălțătoare afost inițiativa
organizației românești din 1926 pentru cultul eroilor! Cu atât mai nobilă cu
cât a deschis cu generozitate un cimitir internațional de onoare, în care să se
odihnească rămășițele pământești ale celor de alt neam decât românii sau
maghiarii, că tot eroi au fost și aceia, tot oameni tragic sacrificați de
mașina de război. Și vin astăzi cei din Sânmartin, dar nu numai, să anuleze un
mesaj profund umanist exprimat atunci în 1926! Inginerul Toma Constantin,
primarul orașului Dărmănești a explicat cu lux de amănunte într-un interviu
rațiunea demersului său de a ridica 52 de cruci de mozaic în cimitirul din
Valea Uzului. A făcut-o în toamna lui 2018 în cadrul acțiunilor dedicate
Centenarului Unirii. Și ce altceva ar fi putut fi mai important decât ridicarea
acestor cruci comemorative, de vreme ce crucile originale au fost aruncate de
dragii noștri concetățeni maghiari din Secuime!
Enervați la culme de ”îndrăzneala” primarului moldovean, maghiarii
(nimeni nu știe cine dintre ei!) au plasat pungi negre de gunoi menajer pe crucile românești din mozaic. Ceea
ce, bineînțeles, a stârnit reacția românilor, care au venit cu steaguri tricolore
și cu preoți ca să contrabalanseze nemernicia. Maghiarii au făcut zid ca să
blocheze intrarea românilor în cimitir. Când i-am auzit pe maghiari rostind
tare o rugăciune m-amgândit ce benefic ar fi fost dacă s-ar fi rugat înainte de
a profana crucile românilor și s-ar fi oprit la timp. Rugăciunea lor mi s-a
părut teatrală, regizată pentru uz extern, pentru a demonstra gradul lor
”înalt” de civilizație. Domnul Sabin Gherman în două intervenții pe YouTube
încearcă să ne convingă că această batjocură este făcătură pesedistă din cauza
votului popular de respingere din 26 mai a.c. Dl. Gherman n-a acordat atenția
cuvenită revoltei localnicilor din Sânmartin, care au susținut cu aplomb, dar
fără documente că nici vorbă de eroi români în cimitirul lor. Că acela este
doar cimitirul eroilor maghiari! Ceea ce uită acești contemporani ai noștri
este că n-ar fi avut nici un cimitir dacă societatea românească de după Primul
Război Mondial nu l-ar fi inițiat. În loc să manifeste gratitudine față de un
gest românesc plin de omenie, ei ne aruncă proprii noștri eroi numai pentru că
sunt manipulați de la Budapesta, iar UDMR-ul le cântă în strună. La Cluj-Napoca
o manifestație comună româno-maghiară, care să spele obrazul ungurilor, mi s-a
părut o parodie. Un purtător de cuvânt a vorbit ungurește ca altul să traducă.
Așa ceva nu s-ar putea întâmpla în America, unde cunoașterea limbii oficiale
este obligatorie. Se încearcă să se demonetizeze gravitatea jignirilor aduse
poporului român. Dacă maghiarii ar primi asemenea palme să vezi atunci cum ar
fi ridicat în picioare tot mapamondul cu strigătele durerii lor! Nu i-am auzit
nici pe Prim-Ministrul român, nici pe Președintele Johannis să ia atitudine
față de tensiunea creată la cimitirul de la Valea Uzului între români și
maghiari. Ca de obicei, românii sunt abandonați să-și facă singuri dreptate
când le ajunge cuțitul la os. Doamnă Prim-Ministru și Domnule Președinte,
asemenea confruntări sunt de luat în seamă deoarece ele ating fibra națională
și nu se pot uita ușor. Poate le ocoliți din temeri electorale, dar ele se vor
întoarce vânându-vă ca un bumerang.
Libertatea va fi tema celei de-a 11-a
ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov
La 30 de ani
de la căderea dictaturilor comuniste din Europa Centrală și de Est și în plină
criză de identitate și credibilitate a democrației tradiționale, Festivalul de
Film și Istorii Râșnov (FFIR) își propune o evaluare critică a conceptului de
libertate. Ce am făcut cu libertatea câștigată în 1989, ce înseamnă să fii
liber în 2019, cum ne cultivăm libertatea personală și care sunt limitele
libertății într-o societate bazată pe drepturile omului sunt doar căteva dintre
întrebările la care vă invităm să găsim împreună răspuns între 19 și 28 iulie
2019, la Râșnov. Într-un spațiu nou, ce va fi amenajat în centrul orașului,
FFIR va găzdui dezbateri despre decembrie 1989, libertatea economică, muzica
libertății, libertate câștigată – libertate pierdută (30 de ani după 1989),
cinema-ul și libertatea. Vor fi, de asemenea, abordate teme precum emigrația
românească (Diaspora, pământ românesc) si potențiala revenire în țara natală
(Absolvent de Oxford, caut loc de muncă în România), viitorul Europei
post-Brexit, digitalizarea societății și minorități (Privilegiul României
multiculturale). Vor fi marcate aniversarea a 50 de ani de la aselenizare, a 70
de ani de NATO si a 100 de ani de la nașterea lui Alexandru Paleologu. Printre
participanții la discuții se vor număra ambasadorii Statelor Unite, Hans Klemm,
Marii Britanii, Andrew Noble, și Israelului, David Saranga, la București,
rectorul Universității București, Mircea Dumitru, și cel al Universității de
Vest din Timișoara, Marilen-Gabriel Pirtea, 3 dintre cei 4 country managers
partners ai companiilor Big 4 de consultanță și audit (Ramona Jurubiță – KPMG
România, Ionuț Simion – PwC România, Alexandru Reff – Deloitte România),
economiștii Lucian Croitoru (BNR), Dan Bucșa (Unicredit Bank) și Ionuț Dumitru
(Raiffeisen Bank), istoricul si ambasadorul Adrian Cioroianu, directorul
Teatrului Național din București, Ion Caramitru, regizorul de film Stere Gulea,
diplomatul Toader Paleologu, cosmonautul Dumitru Prunariu și cineastul francez
PierreHenri Deleau. Un eveniment cu totul special va fi reprezentat conferința
despre libertate pe care actrița Oana Pellea o va susține în Grădina Cetății
Râșnov în seara de joi, 25 iulie.
Peste 50 de
filme vor fi proiectate în Cinematograful Amza Pellea (în timpul zilei) și în
Grădina Cetății Râșnov (după apusul soarelui). Vor putea fi vizionate, printre
altele, „Bohemian Rapsody” (2018), filmul Rami Malek a primit Oscarul 2019
pentru cel mai bun rol principal masculin, capodopera clasică „Zbor deasupra
unui cuib de cuci” (1975), regizată de Milos Forman, cu Jack Nicholson în rolul
titular, co-producția „Donbass”, care i-a adus lui Sergei Loznitsa premiul de
regie al secțiunii Un certain Regard la Cannes 2018, bijuteria rusească „Leto /
O vară rock’n’roll” (2018) și peliculele autohtone „Îmi este indiferent dacă în
istorie vom intra ca barbari” și
„Moromeții
2”. Ajunsă la a doua ediție, competiția de film documentar, deschisă
peliculelor cu subiect istoric produse după 1 ianuarie 2017, va propune 8
titluri internaționale și 8 românești. FFIR 2019 va începe în seara de 19
iulie, la ora 20:00, cu un concert al trupei byron, găzduit de Grădina Cetății
Râșnov. În același spațiu fermecător, cu vedere la Piatra Craiului, la Bucegi,
la Postăvaru și, desigur, la stele, vor susține cântări Luna Amară, Alexandru Andrieș,
Ada Milea și Vali Răcilă, Alina Ciolcă Band, Orkid, Coma și The Mono Jacks.
Biletele pentru toate aceste concerte au fost deja puse în vânzare pe
eventbook. ro. Sub egida Laboratorul-atelier de muzică veche, Festivalul de
Film și Istorii Râșnov va produce 14 evenimente, găzduite de Bisericile
Evanghelice din Râșnov și Codlea și de Biserica Lutherană din Crizbav. Filmul
mut “Femeia din Lună” (1921), al regizorului german Fritz Lang, va fi proiectat
în Grădina Cetății Râșnov, beneficiind de sound design-ul live asigurat de
grupul CelloFun și de participarea Irinei Margareta Nistor și a lui Dumitru
Prunariu. Trupa timișoreană de teatru Auăleu va prezenta, în aer liber,
spectacolele “Mens sana in corporatist sano” și “HUOOOO!!!!”. Mai multe detalii
despre invitații și programul FFIR 2019 sunt de găsit pe www.facebook.com/filmsiistoriirasnov/
și pe www.ffir.ro. Festivalul de Film și Istorii Râșnov este un eveniment
certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil,
organizat de Primăria Râșnov, Asociația Râșnov Society și Asociația Mioritics.
FFIR are susținerea unor parteneri importanți: Banca Comercială Română, Banca
Transilvania, ETA2U, Trecadis, Arnia, Fancurier, KPMG, PwC, Deloitte,
Schneider, Medlife, Druid, Autonom, Nespresso,
Centrul Național al Cinematografiei, Universitatea din București, Universitatea
Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea de Vest din Timișoara.
Peste 3.000 de spectatori la a doua
ediție a Festivalului de Film Românesc din Washington
George Maior: „Festivalul de Film Românesc din
Washington D.C., aflat la a doua ediție, reprezintă un adevărat brand de ţară”
Peste 3.000 de spectatori au participat la a doua ediție a Festivalului de Film
Românesc intitulat “Reinventing Realism — New Cinema from Romania”, desfășurat
în perioada 1-16 iunie 2019, în Washington, D.C. Organizat de Ambasada României
în SUA, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la New York și
prestigioasa instituție culturală americană National Gallery of Art, Festivalul
de Film Românesc din capitala americană a devenit unul dintre cele mai mari
evenimente de promovare a cinematografiei naționale derulat în spațiul
nord-american. Festivalul a fost deschis în 1 iunie a.c., în prezența
regizorului Daniel Sandu, actorului Ștefan Iancu, actriței Mihaela Sîrbu,
criticului de film Mihai Fulger, vicepreședintelui ICR, Krizbai Béla Dan, a
directorului ICR New York, Dorina Branea și a ambasadorului George Cristian
Maior. Festivalul a debutat cu proiecția filmului “Alice T.”, în regia lui Radu
Muntean, film câștigător al premiului pentru cea mai bună actriță (Andra Guți)
la Festivalul Internațional de Film de la Locarno. După proiecție, actrița
Mihaela Sîrbu și criticul de film Mihai Fulger au participat la o sesiune de
întrebări și răspunsuri cu public, moderată de Margaret Parsons, directoarea
Departamentului de Film al National Gallery of Art. Alți invitați speciali pe
parcursul festivalului au fost regizorul Daniel Sandu și actorul Ștefan Iancu
(filmul “Un pas în urma serafimilor”), regizorul Stere Gulea, actorul Horațiu
Mălăele și producătorul Tudor Giurgiu (filmul „Moromeții 2”) și actorul Șerban
Pavlu (filmul “Charleston”, r. Andrei Crețulescu). Proiecțiile filmelor au fost
urmate de dialoguri cu publicul, la care au participat invitații festivalului.
“Noul val al cinematografiei românești, din care fac parte filme valoroase,
apreciate atât de public cât și de critici, reprezintă un adevărat brand de
țară. Festivalul de Film Românesc din Washington, aflat la a doua ediție, s-a
impus deja drept cel mai important
eveniment de prezentare a filmelor românești de calitate pe continentul
nord-american, devenind un reper pentru public. Le mulțumesc tuturor celor care
au contribuit la succesul acestui festival, în mod deosebit invitaților și ne
gândim deja la următoarea ediție”, a declarat ambasadorul României la
Washington, George Cristian Maior. Printre filmele ce au putut fi văzute în
cadrul festivalului s-au mai numărat “Fotbal infinit”, în regia lui Cristian
Porumboiu; ”Marița”, în regia lui Cristi Iftime și „Pororoca”, regia Constantin
Popescu. Filmele au fost prezentate la National Gallery of Art.
Ambasada României în Statele Unite
ale Americii 18 iunie 2019
Sursa: OPINII
IULIE 2019 MIORIŢA USA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu