vineri, 1 mai 2020

IRINA LUCIA MIHALCA - Note rămase-n partitură




Note rămase-n partitură

Alâcâsişhi tini calea...
ama apa tutu aclo agiundzi
( poem regăsit )


~*~

În palmă păstrez nufărul
- efigie cândva dăruită -
ce-şi deschide, rând pe rând, petalele
- lumina iubirii, flacăra şi taina ei!

Să te gândeşti la mine, de nu voi veni
vei primi un mesaj din alt univers!
Sunt în inima ta! Mărgăritare,
boabe de rouă îmi picură verde-şuvoi.

Flori albastre vor creşte din lacrimile tale,
Pe-o rază-n zori tristeţea ţi-o agaţă!

Ai schimbat tu cursul... dar apa
tot acolo ajunge.
Amândoi, deodată, înlăturăm barajele,
M-am cam îndrăgostit de tine – iată
secunda de sinceritate! Cred c-am atins
locul acela ce lipseşte din cercul tău.
M-ai răsfirat printre petale,
uşor mi-ai suflat adieri de gânduri, dulci emoţii.

Fugi, aici nu-i vremea destulă,
Este târziu, foarte târziu! Târziu peste tot!
Prin culoarul visului, viaţa trece prin moarte,
lumina prin durere, speranţa prin pustiu,
ca raza de soare ce sparge întunericul,
iar inimile noastre îşi vor trece,
una prin alta, bătăile şi-al lor destin.
Să revii să-ţi atingi steaua,
să-mi dai un semn, orice semn!

Da, în câmpul petalelor! Mă voi uita într-un punct,
vreau să găsesc întoarcerea, felia ta lipsă!
“Întoarce-te!”- te va chema ea,
Să nu rătăceşti pe acolo, nu e încă timpul.
Nu uita iubirea,
e tot ce contează în balada noastră!

Ce simţi, acum? Că îmi lipseşti mereu!
Suntem vii, suntem noi,
tu şi eu, aceeaşi vibraţie,
ţi-am auzit chemarea - “vino” -
lotusul ni s-a activat deschizându-se!

Ne continuăm drumul...
miroase-a muguri şi-a primăvară.

~*~
19 martie 2012

IRINA LUCIA MIHALCA








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu