PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - ȘTIM CU CIUDĂ, ÎN CIUBĂNCUȚA CE S-A ÎNTÂMPLAT

 

ȘTIM CU CIUDĂ, ÎN CIUBĂNCUȚA CE S-A ÎNTÂMPLAT

 

 

~*~

 

Vorba din limba română, adânc, în cuget și, în profund de suflet, îți pătrunde, să ne oglindească mândru, în limba românească, în mândru și, cu modru mândru să ne oglindească,

în grai de rai să ne grăiască, că doar așa durăm, în acest artist rai, cu mândru spațiu și, cu dor, cu modru, pe plai, plai, cu picior, cu picior de rai, că eu de când m-am însurat/de când mă, însurai și, pe Vica, luai, îmbrăcai a soarelui strai, că eu, cu mine s-a măritat, știu, știm, cu ciudă ce s-a întâmplat, prin sat, în Ciubăncuța care a devenit al meu sat drept Dumnezeu, cu fete și cu neveste, de poveste, în vrednică veste, că eram ce trebuia pe sate, dat pe brazdă de baladă, de tainică legendă.

 

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE

 

***

În Ciubăncuța de iluminație, copiii fac pomenire după SăfițiVica, ei copii mai știu a câta oară, fie întru folos și haznă provita Iisus Hristos-drept Dumnezeu Dumnezeu proînviere,

mângâieredrept la înviere și, fericire, drept Dumnezeu la veșnicie, cu mântuire și salvare de la moarte cu veșinică pomenire, Dumnezeu, ierte-ne păcatele, nouă și, tuturor al greșiților și, vrășmașilor noștri!

Eu lângă tine, Vica, nu puteam sta ca un lemn, domn Savaot, în tot român, de România, în armonia, în impreunare, cu ciocârlia, cântâdu-mi sinfonia, cu măiestria!

Vica era a mea pur sânge, pur și simplu, până la sânge, era a mea, era în drag de România a mea ca, în templu, în cădere liberă, ca mândră țară, de țară, cu viață pur și simplu, la țară mândră!

Eram așa de aprins după Vica. Între noi era dialogul, surpriza dialogului soarelui.

Vica a avut încredere într-un mediocru,

că ce eram eu?

Era Vica pe gustul meu, Drept Dumnezeu.

De ce oare mi-a fost dat? De mi-a fost dată să te cunosc, Vica? de ce fără tine, culoare, n-are culoare și, miros n-are nici o floare?

Vica mi formula, în alchimia iubirii mele/Mi România, mi Vica, extraordinara, cu toate ingredintele, în bine, întregitrea, unirea mea, cu Vica?

Ce m-a făcut s-o aflu, în tot ce sunt?

Vica era femeia cu ochi frumoși.

Nu, că se zice, dar eu, în dragoste, îmi pierd capul!

Am născut din propriile-mi tipare, care-s ca o îmbrățișare/ca o sărutare, a lui Vica. Tu, știai, că Mircea Eliade, nu la recomandat pe Ceaușescu la Premiul Nobel?

Hai, lule-lume, în drăgoste, lulea!

Tiparul lui Ceaușescu, e o rațiune și, o înțelepciune, cu pasiune, cu dreaptă atitudine, în ordinea mondilă a muncii și, păcii.

Eu, voi face asta cu orice preț, voi cotinua să scriu Mere pădurețe; dă-ți accesul/excesul/reversul, imensul?

Când cu scriitorii, care unde erau, când Ceaușescu trebuia să fie recomandat din partea marilor scriitori ca să-l recomande brav pe Ceaușescu la marele premiu, ca bun om omul păcii, să-l recomande, pentru pace, la nobel Nobel, cum omerita acest om ca să-l recomande ai noștri, să-l recomende, ca mari, ca patrioți și devotați ai neamului și, ca tovariși deștepți cum se țineau ei de ei, c-ar fi acești înțelepți, că niște mari absenți și ignorau marele bine care-făcea, acest om mare, Ceaușescu românilor, dar voi erați niște mari absennți și niște ignoranți erați niște mari absenți și nepăsători, că nu știați să vă apărați valorile cum se motivează, cinstit și, cu demnitate, ca să apărăm pe al nostru conducător ca să fie premiat, dar și ai noștri, îl luau, în de râs; Dumnezeu să nu le dea odihnă/țărână ușoară!

Tradarea si vanzarea e mult mai usoara. M-a intreb cum ar fi fost viata in lume daca Gorbaciovii ar fi fost impuscati, inaintea Ceausestilor sau Clintonii - ar mai fi fost Europa-n decadere azi si chiar America?.

MAI RAU

Trebuie să fii folositor cuiva ca să poți zice că existi.

- Frate Pavele tu scrii din suflet si cu sufletul, pamantul te intelege, padurea isi pleaca bratele spre tine, florile infloresc si afinele parguiesc. Tu scrii pentru o Romanie Tainica, usor disparuta/ascunsa in traditia stramosilor nostri. Ucisa de

istorie.

a inghetat,

a intrat in hibernare.

Scriitorii care nu te inteleg si accepta in mijlocul lor e ca, ei inteleg ca tu nu faci parte din tabloul acestei noi tari fictive impusa de vremuri. Tu apartii realitatii/adevarului, nu piesei puse in scena. Guvernul tarii noastre nu exista. Ce avem azi e un teatru de papusi si adevaratii romani o inteleg.

- Fără Vica, draguleBen, nu miroase nici o floare

și nici România iz n-are,

nu-i nici România profundă și nici întreagă, dar nici mare,

Vica dragă floare, că e în gest artist, cuget românesc cu și, în firesc și, omenesc,

Iar eu, dreptDumnezeu sunt, cu calitatea de poet.

- UN EROU

Te vor recunoaste mai tarziu.

_*_

- Ce mai faceți, dragă, Ioan Miclău, un unic și scump român, din Gepiu, dumnevoastră, doamna Florica și, fetele, mândrele de România, că dragile de ele, tot: românce-s, tot din România sunt, dragule tată fericit și, iubit, un distins pentru Biblioteca Mihai Eminescu, Luceafărul Nostru: Hiperion și Demiurg !

- Dragă Pavel Rătundeanu Ferghete,

Mulțumesc pentru acest prezent dăruit cu versurile mele, și publicat la

Armonii Culturale, Revistă de mare prestigiu românesc.

Cu drag și frăție,

Ionica din Gepiu

Ești cursiv, cretiv, cu poale-n brâu ca bărbat special specific, unic, de România, cu farfuria și cu veselia, și, cu bucuria, și Omenia de România.

 

~*~

SPIRIT LIBER

În tot e voia lui Dumnezeu și, voia Lui

ego eu, în drept Dumnezeu că frumos-Hristos luminos și, cu folos,

în rost artist, c-am fost în viața așa cum a fost,

cu cartofi și, fasole mâncare de post,

că vorba: -"An nou fericit, cu fasole mâzgălit,

a celui iubit la locul potrivit, om fericit sfințit și, simțit!

Era adevărat erai, Vica, tu,

cu mine,

că ne cunoșteam bine în ce se cuvine

și, mie îmi cam era rușine,

că eram timid, în ce întreprind, că nu eram păstorul blând, ci emoțional, un profund.

-"Mai bine, Pavel, stai blând!"

~*~

PAVEL SAMPETREANUL