Dialog aproape de scara avionului

Interviu cu Excelenta Sa, doamna ambasador Elena Stefoi

  

1. Excelenta, mandatul dvs in Ottawa ajunge, in cateva zile, la un sfarsit . Ca urmare, e un bun prilej de a da nota definitorie activitatii dvs aici. Ce ati pune la capitolul reusite?

Cred ca deschiderea  si consolidarea relatiei dintre Ambasada si comunitatile romanesti e un bun castigat, alaturi de cresterea vizibilitatii Romaniei  in tara de resedinta. Infiintarea grupului parlamentar de prietenie Romania-Canada, al carui vicepresedinte ales este deputatul Corneliu Chisu, e o dovada in plus ca romanii sunt bine integrati si ca se bucura de atentia institutiilor federale. Pentru o mai buna reprezentare a intereselor romanesti in plan provincial, am extins jurisdictia consulului onorific al Romaniei la Moncton pentru toate cele patru provincii atlantice, am deschis un Consulat General la Vancouver, am numit un consul onorific in orasul Quebec City. In registrul politico-diplomatic, cele două deplasari ale premierului Stephen Harper la Bucuresti – in 2006 la Sommet-ul Francofoniei si in 2008 la Summit-ul NATO merita retinute, mai ales ca din delegatiile respective au facut parte inclusiv ministrii afacerilor externe si ai apararii, dar si premierii din New Bruswick sau din provincia Quebec. Doi ministri federali ai comertului international s-au aflat in Romania (in 2009, respectiv in 2010). Vizitele presedintilor Senatului canadian (in 2009) si Camerei Comunelor (in 2012) au intregit seria celor mai reprezentative delegatii canadiene in timpul acestui mandat. La randul lor, liderul Senatului roman si ministrul afacerilor externe de la Bucuresti au avut convorbiri oficiale la Ottawa. Am avut in acesti aproape sapte ani si alti oaspeti importanti de la Bucuresti, printre care secretarul de stat pentru afaceri strategice si globale din MAE si secretarul general al acestui minister, secretarul de stat pentru IMM-uri din Ministerului Comertului, secretarul de stat pentru Francofonie sau secretarul de stat pentru comunitati. Dialogul parlamentar a cunoscut o reala dinamizare, delegatii din legislativele ambelor tari efectuand diferite vizite in cele doua capitale. Toate acestea au contribuit la intarirea dialogului bilateral si la extinderea cadrului juridic dintre Romania si Canada, printre altele, prin semnarea Acordului de Securitate Sociala sau a Acordului privind Protectia Reciproca a Investitiilor (FIPA), initierea unor proiecte de cooperarea economica, aprofundarea cooperarii in plan militar sau in dimensiunea activitatilor francofone, pe care le trec, de asemenea, la capitolul reusite notabile.

2. Intotdeauna exista si chestiuni care raman intr-o zona gri. Existenta vizelor pentru romanii care vor sa intre in  Canada, ramane un motiv de frustrare. Totusi, care sunt sperantele pentru viitor?

Dupa cum stiti, negocierile Acordului Cuprinzator de Cooperare in sfera Economiei si Comertului dintre Canada si Uniunea Europeana (CETA) se afla in ultima lor faza, iar incheierea acestui ambitios document presupune si armonizarea regimului de circulatie pentru cetatenii tuturor statelor membre, pentru ca nu exista libertate a pietei si a bunurilor de consum fara libertate de miscare a persoanelor. Subiectul s-a aflat si continua sa se afle ca o prioritate nu doar pe agenda dialogului bilateral, ci si pe aceea a reuniunilor Bruxelles-Ottawa, iar eu am folosit orice prilej, pana in ultima clipa a prezentei mele in spatiul canadian, pentru a pleda cauza vizelor, intrucat romanii trebuie sa se bucure integral de drepturile lor de cetateni europeni. Partea canadiana intelege ca trebuie gasita o solutie si da asigurari ca-si doreste finalizarea acestui dosar, fara sa ofere insa si un orizont de timp.

3. In acesti  ani ati avut timp sa cunoasteti comunitatile romanesti de aici. Care a fost evolutia lor in tot acest rastimp?

Ma bucur sa pot spune ca in ultimii ani romanii au inteles mai bine si mai eficient importanta mediului asociativ si a colaborarii pe proiecte, remarcandu-se prin participarea la programe de anvergura, cu mare impact la nivelul societatii canadiene, de la Festivalul Lalelelor sau Festivalul Culturilor, la Festivalul Filmului Est European si la festivalurile folclorice. Romanii au o contributie speciala la dezvoltarea societatii din tara lor de resedinta, iar autoritatile canadiene mi-au vorbit intotdeauna la superlativ de realizarile acestei comunitati. Nu intamplator, unii dintre reprezentantii lor au fost recompensati chiar in acesti ultimi ani cu prestigioase distinctii federale – arhitectul Dan Hanganu cu Ordinul Canadei, profesorul Mircea Roman si profesorul Vania Atudorei cu Medalia Jubileul de Diamant al Reginei, dar si cu alte premii sau medalii profesionale in diferite domenii de activitate. Cred ca toate acestea, ca si alegerea primului canadian de origine romana in legislativul de la Ottawa vorbesc de la sine despre evoluția acestei comunitati si despre potentialul ei extraordinar.

Ce mesaj le transmiteti?

Sa continue eforturile pentru a-si consolida prestigiul binemeritat in tara lor de adoptie, sa tina legaturile cu tara natala, sa fie aproape de misiunile diplomatice, conlucrand pentru promovarea identitatii spirituale si a valorilor noastre perene…

4. Sunteti reprezentanta Romaniei la Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (OACI). Care sunt beneficiile imediate si cele pe termen lung pentru aviatia romaneasca? Prezenta Romaniei in acest organism ar putea determina  reluarea rutelor aeriene ale TAROM-ului catre America de Nord?

Romania are o traditie apreciata in istoria actiunilor OACI, iar unul dintre marii nostri romani canadieni, profesorul Nicholas Mateesco-Matte, a primit chiar, in 2010, premiul Edward Warner, o distinctie echivalenta cu Nobelul in domeniul aviatiei civile internationale. Din pacate, intre agenda OACI si eventuala reluare a curselor TAROM nu exista nici o legatura.

5. Intrebarea urmatoare e una fireasca: care va fi urmatoarea statie diplomatica?

Deocamdata ma intorc in Centrala MAE.

6. Canada a reprezentat primul dvs post diplomatic, deci are un parfum aparte. Ce luati de aici ? Ce v-a ramas la inima?

O experienta ambasadoriala de sapte ani nu-i putin lucru, deci iau cu mine tone de amintiri extrem de pretioase. Sunt atat de multe momente de neuitat si atat de multi oameni care mi-au imbogatit viata…

7. In prima noastra intalnire, cand v-am iscodit mai pe indelete, am simtit ca sufletul v-a ramas in Bucovina natala. (Cui nu-i place, de-altfel, Bucovina?) Asadar, va urma o vacanta linistita la munte sau « o baie » de viata culturala bucuresteana?

Si una si alta.

8. Propun sa rezervam finalul …poeziei.  Care a fost deschiderea colegilor diplomati fata de poezia romaneasca? Cat de mult se va regasi experienta canadiana in lirica dvs?

Colegii mei  s-au aratat foarte interesati de poezie si doritori sa descopere  ceva nou. Am avut chiar privilegiul de-a mi se organiza, la resedinta ambasadorului Norvegiei, o lectura la care au participat nu doar reprezentanti ai corpului diplomatic, ci si oficialitati locale si reprezentanti ai presei.  De altfel, am intalnit la Ottawa atat ambasadori care sunt poeti remarcabili in tarile lor (inclusiv din India sau Pakistan) si pe care mi-ar placea sa-i traduc in romana, cat si colegi care au studiat ori s-au aflat la post la Bucuresti, deci cunosc bine literatura romana. Am publicat anul trecut, la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti, un volum de poezii intitulat Raport de etapa (credeam ca-mi voi incheia mandatul in 2011), inspirat integral de aceasta experienta canadiana. Inevitabil, ea se va regasi si in viitoarele mele poeme.

Cristina Mihai