Vinul fiert

Binefacerile vinului fiert

Dupa o zi obositoare la serviciu ori o plimbare mai lunga prin frig, vant si ninsoare, odata ajuns acasa, o cana de vin fiert, aromat cu mirodenii, de preferat piper si scortisoara, e tot ce poate fi mai bun pentru sanatate.

Nu se stie cand si cine a fiert vin pentru prima data, dar se presupune ca a facut-o ca sa vina in sprijinul persoanelor care munceau afara. Cu timpul, vinului fiert i s-a adaugat miere, apoi zahar, dupa care s-au folosit si mirodenii, pentru gust si aroma.

Vinul fiert - se prefera cel rosu - este antiseptic, incalzeste, incurajeaza transpiratia, scade febra si grabeste vindecarea in caz raceala, gripa si pneumonie.

Bun in caz de epuizare fizica sau psihica

In plus, reduce inflamatiile, este nutritiv si revigorant, creste pofta de mancare, fiind ideal in anemii si epuizare fizica sau psihica. Toate aceste calitati se datoreaza zaharurilor, acizilor organici, glicerolului, compusilor fenolici, aminoacizilor, vitaminelor, precum A, B1, B2, PP, si mineralelor.

La tara, bunicile si mamele dadeau, la masa, cate un paharut de vin copiilor slabi, palizi, anemici, lipsiti de pofta de mancare. Dar vinul trebuie sa fie natural, facut in propria gospodarie.

Strugurii rosii si negri, ca si vinul rosu, contin resveratrol, un antioxidant puternic, capapil sa fluidifice vasele de sange si sa previna deteriorarea lor, diminuand astfel trombozele.

Vinul rosu, consumat regulat, cu deosebire in anotimpul rece, te tine departe de infarct si previne bolile de inima. Studii recente au relevant faptul ca resveratrolul, o minune de antioxidant, inhiba raspandirea celulelor canceroase.

Baut in cantitati rezonabile, ca medicament, vinul rosu creste valoarea colesterolului bun si previne formarea celui rau, fiind totodata excellent pentru o digestie normala.

Fierbe vinul ca la carte!

Daca-ti place sa te rasfeti cu o cana de vin fiert, privind pe geam la iarna zgribulita de afara, iata cum trebuie fiert vinul ca sa-si pastreze toate calitatile.

Se pune vinul la foc mic impreuna cu mierea sau zaharul, dupa preferinta, si mirodeniile, dar... nu se fierbe. Se inchide focul inainte ca lichidul din ibric sa atinga punctul de fierbere si spuma care se formeaza deasupra nu se indeparteaza.

Daca ai racit, nu te indrepta spre dulapiorul cu aspirina si paracetamol.

Incalzeste niste vin rosu, bea-l cat poti de fierbinte si apoi baga-te sub plapuma. Vei adormi indata si-ti va fi mult mai bine cand te vei trezi.

Sa avem sanatate!

Ptr. cei care nu pot bea vin rosu, exista produsul natural Resveratrol care contine si Coenzima Q10.

-anticancerigen (reduce multiplicarea celulelor maligne)-cancer de: colon, prostata, col uterin

-antiimbatranire

-puternic antioxidant

-reface nivelul de glutation

-detoxifiaza ficatul

-protector cardiovascular (scade tensiunea, scade colesterolul si trigliceridele, subtiaza sangele)

-intareste imunitatea

Sursa: George Balica

Ganditorul de la Hamangia

Ganditorul de la Hamangia și secretele sale mai puțin cunoscute

Gânditorului de la Hamangia

Unul dintre cele mai fascinante artefacte antice, descoperite pe teritoriul României, mai precis la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, este Gânditorul de la Hamangia.

Într-un cimitir de inhumație neolitică, au fost descoperite în 1956, două figurine de lut ars. Ele au aparținut culturii Hamangia și au fost create în urmă cu aproximativ 6000 de ani.

Un bărbat şezând pe un scăunel într-o poziţie ce imită gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „gânditorul” şi o femeie şezând alături, probabil consoarta lui, figurinele sunt considerate adevărate capodopere ale artei primitive universale.

În anul 2000, statueta de la „Hamangia” a fost desemnată, de către o comisie internaţională, unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.

Respectiv, „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spaţiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizaţie extraterestră.

Gânditorul de la Hamangia și secretele sale

Gânditorul de la Hamangia nu este o statuetă oarecare pentru că odată analizată a scos la iveală numeroase aspecte fascinante. În primul rând s-a impus prin formele sale geometrice de invidiat, dar și prin măsurile sale. Gânditorul are o înălțime de 113 centimetri și o circumferință de 355 centimetri. Aceste două numere nu au nimic ieșit din comun, dar atunci când sunt divizate obținem constanta Pi, cu o eroare de numai 3 zecimi de milion.

355:113 = 3,1415929 faţă de 3,1415926

Cunoscut

Să fie o simplă coincidență?

În lumea antică coincidențele nu prea existau, iar atunci când era creat un lucru, se respectau anumite constante și norme.

Aceste numere au fost păstrate cu străşnicie de iniţiaţii vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu şi de învăţaţi geto-daci, codificate şi în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regi.

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda

MIHALCA - Ştii tu, omule... ?

Ştii tu, omule... ?

Ştii tu, omule,

când primăvara nu va mai fi doar o zi,

când florile-şi vor continua înflorirea,

când păsările-şi vor duce tot mai departe cântul?

Ştii tu, omule,

când zâmbetul omului nu se va mai stinge,

când soarele ne va mângâia prin fiecare răsărit,

când anii vor fi doar perle înşirate în colierul vieţii?

Ştii tu, omule? Hei, ascultă, veşnic nemulţumitule!

Sub fiecare piatră-i ascunsă o durere,

în cruciada vânturilor, fiecare cetate

departe-şi poartă tânguirea

prin glasurile  celor zidiţi în întunericul gândurilor.

Dincolo de eclipsa inimii,

priveşte, omule, delta cu nuferi înfloriţi!

Tu, cel care mereu te-ndoieşti,

priveşte

şi lasă să-ţi treacă furtuna

întinsă în suflet ca viţa sălbatică!

Sub cerul dogoritor,

mistuit de arşiţa dorinţelor,

în curând, o ploaie binefăcătoare

îţi va potoli setea.

Sub picăturile din cer,

în primul vis îmbrăţişat sub stele,

simte iubirea,

respiră pacea din adâncuri,

acolo unde lumina

a străpuns întunericul

pentru ca sufletul

să-ţi încolţească

cu bucuria clipei

şi-a fiecărei provocări!

Un nufăr şi-a deschis larg petalele

să-ţi nască fiul.

Peste azurul mării în fierbere,

o altă furtună,

un pescăruş cu aripile-ntinse

şi-o nouă căutare...

~*~

IRINA LUCIA MIHALCA

18 noiembrie 2012