duminică, 31 decembrie 2023

cătălin afrăsinei - primul poem al anului 2024

 



la intrarea in poemul albastru

primul poem al anului 2024

 

 

~*~

 

la intrarea în poem

între pitagora și orfeu

viața nu poate fi urmată

se moare

desculț

vei păși pe pământul de piatră

nero

nu se știe dacă va fi murit

ceea ce n-ai înțeles despre infamie

nu te-ai urcat pe cel mai înalt catarg

ca pentru a striga din toți rărunchii

lumea cea nouă

viața cea nouă

dragostea dinspre euridice

pentru care ai murit

vlăguit

după milenii

de unde vii tu daimon al meu

de mă trimiți în vechime

când eu vreau să mă preschimb

într-un om subțire printre oameni adevărați

de zăpadă

după care umbli la inima de gheață

cei care vor intra în poem ca acasă

 

~*~

cătălin afrăsinei

 

 

 

 

 








IOAN MICLĂU-GEPIANU - HRISTOS S-A NĂSCUT!

 



IOAN MICLĂU-GEPIANU:

Calea Luminilor !

 

Auzi-ne Doamne, Dumnezeule Sfinte din Ceruri -

Auzi-ne Noule An-2024 – 1 Ianuarie, 2024 -

 

HRISTOS S-A NĂSCUT!

 

Un An Nou-2024, Plin de Sănătate, Iubire și Înțelepciune să ne lumineze calea vieții.

 

Privesc la norii tulburi, privesc la oameni tulburi, apoi la pomii din gradina mea. Încerc filosofia omului simplu din popor, căci cu cei din cultură și educația de azi nu te prea poți prinde a filosofa. Totul e ceva de nedescris, pare o negură ce se stratifică spre a atinge neapărat punctul de rupere a norilor. Aceasta rupere are sa fie, vorba lui Nemoianu, apropierea de adevăr, iar eu o numesc “Calea luminilor”. Unii pomi din gradina mea, sunt așa de bătrâni încât li se usucă crăngile, numai dau nici fructe. Primul semn care mă face sa sesizez uscarea este ipotența și lipsa de sevă din care să înmugurească noi frunze/idei vorbind despre oameni! Aceasta mă face să mă gândesc la noi și tinere plante, care trebuiesc în gradină/Țara, căci despre această gradină vorbesc, așadar ne preocupă grija de creșterea acestor tinere mlădițe ce vor aduce în continuare rod și înfrumusețarea gradinii dătătoare de viață! Căci este grădina noastră cea dovedită cu actele Istoriei din veacuri imemorabile, ce alte dovezi se tot caută dacă avem noi dreptul la pășunile mioritice!? Auzi-ne Doamne Dumnezeule Sfinte din Ceruri! Auzine Noule An-2024 Calea luminilor se întrezărește, iată, fulgerele ce spintecă norii tulburi/apogeul uscării politice la popoare! Fulgerele din lume, lunecarea apelor și pământurilor, din orbecăirea “de-a baba oarba” între țările Europei, uscarea financiara a băncilor năpădite de corupții și înșelăciuni. Dumnezeu vede, și știe că, îndreptarea minților oamenilor lepădați de acea iubire, de acea cale a păcii din suflete, trebuiesc refăcute! Dumnezeu este Gradinarul cel harnic și sârguincios care va îngriji grădina Maici Domnului, curățind-o de uscături…, înșelătorii și îmbogățiri din furturi, precum si de profeții mincinoși cărora le sclipesc ochii la vederea averilor, luxului și lenevirilor. Să nu ne alipim întunericului, ci să observăm luminile adevărului ce se apropie! ”Părinților, și numai părinților le revine sarcina creșterii sănătoare a copiilor lor!” Cu revoluțiile s-au văzut impactele, întindeți-Vă mâinile frățește cu cei de aproapesau de-departe, păstrați-Vă sângele și sufletele, iubiți-Vă familiile, vatra, casa și masa, căci acestea merită marile sacrificii! Iar scaunele domniilor sunt în mâna lui Dumnezeu, păcatele sunt ale tuturor, răsplata nu a lipsit însă niciodată, chiar dacă vine mai încet ori mai cu răbdare, și să nu uităm căci acesstea, spun Sfintele Scripruri, poate ajunge până-n a patra generație a unui făcător de multe rele poporului sau aproapelui!” Și raiul și iadul sunt realități pământene, omul pământean și le face, căutând după bine, dând răul altora! ”Conducătorul bun este acela care-și iubește sincer pe cei ce-i cârmuiește, iar pe vecinii săi cu ură nu-i vorbește, nici înșeală și nici asuprește”. (din scrierile vechilor cronicari).










MARIAN ILIE - Plugusorul

 



Atasez Plugusorul literar 2024, cu gandul la sirurile de covrigi ce i-as primi daca ar fi sa trec cu el pe la casele voastre. Nu am cum, asa ca ma multumesc cu gandul la covrigi virtuali - ne dati ori nu ne dati...

 

Plugușor literar 2024

 

~*~

 

Aho, aho, dragi confrați

Stați puțin să lecturați

Și nu mai tot pretexați

C-ați fi tare ocupați

Înglodați – ziceți – cu scrisul

Cum n-a mai văzut Parisul

Nici Londra, Bruxelles, Berlinul

Cică n-au trcut prin chinul

Ce vouă nu vă dă pace

De vreo câțiva ani încoace

Cât despre citit ceva

E-o temă de șușanea

Că faceți mult tărăboi

Citindu-vă între voi

Și vă gratulați, măi frate

Cu cronici... teleghidate...

Opriți scrisul și cititul

C-am venit cu plugăritul

Plug de fier forjat odată

Când era bunica fată

Și aveam și noi, știți bine

Combinate și uzine

Fabrici care, bunăoară

Vindeau bine-aici în țară

Și-aveau partneri pe bune

În multe colțuri de lume

Până fură decretate

De-un Pulică lat în spate

Cu gât scurt și lungi urechi

Că-s grămadă de fier vechi...

Venim, deci cu Plugușorul

Să știe întreg poporul

Că la USR-n grădină

Suntem primiți cu lumină

Covrigi calzi, mere Renet

 Bune pentru diabet

Că ne crescu glicemia

Tot servind dulcegăria

Cu care cei corifei

Se tot laudă-ntre ei...

Așadar, să debutez cu

Domnul Niky Manolescu

Cel de-i zicem între noi

Meșterul Manole Doi

Fiindcă, spre deosebire

De primul, la mănăstire

El s-a proțapit pieptiș

Colo sus pe-acoperiș

Și nici chiar rugat frumos

Nu mai vrea să se dea jos

Cic-a făcut treabă bună

Și nu-i trebuie fântână

De-ar vrea jos să se strămute

Ar avea el parașute...

Acum hai la Văru Jan

Un giuvaergiu armean

Politician - ei, fie ! –

Nu vrea autonomie

A primit, cred, și pescheș

Să rămână lângă preș...

N-a făcut ca Gabi Chifu

Ce și-a luat catastifu’

Și s-a fofilat tiptil

La Constanța, în exil

Precum Publius Ovidiu...

...Plug cu lama de iridiu

Hai, mai trage-acolo-o dungă

Cât mai lată și mai lungă

Că-n Constanța îi văzui

Și pe-alți stătători-întâi

 

I-am văzut, deci nu-i un zvon cu

Gârbea, Pătrășconiu, Voncu

Împreună cu-alți confrați

Foarte bine situați

La o-agapă literară

Unde oaspeții din țară

I-au tratat pe dobrogeni

Ca pe niște patogeni

Poezia, dragii mei

Cică n-ar fi pentru ei

Niște Neica-ai Nimănui

Le puseră pofta-n cui

Separat, deci, fu citită

Poezia de elită

Constanța, cosmopolita

Fredona “ Slava Elita!”...

Opriți plugul, mă flăcăi

Că ne iau de zurgălăi

Și ne bagă la refec

Avand mingea în tie-break!

Vezi bine-acest Plugușor

E în avantajul lor

Și, ca să nu-l fructifice

Hai, dară, noi să dăm bice

Pe la case mai modeste

Unde anul se-nnoiește

Cu speranțe ne-mplinite

Și volume necititie

Decât de apropiați

Mânați, fraților, mânati

Răbdători, tăcuți, umani

La anul și la mulți ani!

 

~*~

MARIAN ILIE