FIECARE VEDE CEEA CE CAUTA SA VADA
Arhiepiscopul Iustinian Chira
Un copil, niciodata nu observa ca
e gol pâna e inocent. Abia dupa ce îsi pierde inocenta începe sa-si puna
mânutele sa-si acopere trupul. Acesta e rezultatul pacatului. Si-a pierdut
inocenta si de aceea s-a produs un gol interior si de acolo se reflecta si în
afara. Un om duhovnicesc orice semne vede, ca-i îmbracat ori nu-i îmbracat, tot
aia e. Nu îl cauta daca îl vede pe om îmbracat foarte frumos. Pacatosul, în
schimb, cu cât e mai frumos îmbracata o doamna, cu atâta o vede mai goluta si
mai atractiva pentru pacate. Pentru un om matur din punct de vedere sufletesc,
al credintei, sanatos psihic, ori este îmbracat omul, ori nu este îmbracat, nu
se sminteste, nu vede partea negativa. Este asa de frumos omul si îmbracat si
dezbracat. Numai în starea în care ne gasim noi, în starea de decadenta morala
ne smintim când vedem trupul gol. Si de aceea Dumnezeu, pentru ca Adam cazuse
într-o stare de imoralitate, Dumnezeu apoi L-a îmbracat. Chiar Dumnezeu, scrie
în Scriptura, i-a dat îmbracaminte, l-a îmbracat. Pentru ca în starea în care
suntem – de pacatos sau de pacatoasa – atunci este nevoie sa ne acoperim caci
altfel înnebunim. Dar un om sfânt, un om care are o stare înalta de viata
spirituala, nu vede nimic în plus, pentru ca se uita la om, Îl preamareste pe
Dumnezeu în creatura aceasta, se minuneaza când îl vede pe om. Un pustnic care
din frageda copilarie a trait în pustie spune urmatorul lucru: „Când vad o
floare” (pustnicul are aceasta obligatie sa nu-l impresioneze, sa nu se
entuziasmeze de lumea aceasta si pe toate sa le priveasca ca pe o desertaciune
pentru ca-s trecatoare) si atunci acest pustnic spune: „Când vad o floare ma
minunez si mi se înalta sufletul si-l preamaresc pe Dumnezeu care a creat
aceasta minune, floarea aceasta. Când aud o muzica frumoasa, ma minunez si ma
înalt sufleteste si-l preamaresc pe Dumnezeu. Când vad o femeie, o fata
frumoasa, ma minunez, mi se înalta sufletul si-l laud pe Dumnezeu pentru ca a
facut aceasta creatura miraculoasa”. Iata cum priveste un om care este la un
nivel moral, spiritual, sanatos, întreg.
Arhiepiscopul Iustinian Chira,
Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 149-150.
APA CARE IMPROSPATEAZA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Cuvintele de
mântuire, scrierile Sfintilor Parinti, rugaciunile si mai cu seama cuvintele
Cuvântului Ipostatic Însusi sunt cu adevarat apa vie. Apa este curgatoare,
cuvântul curge si el ca apa. Apa împrospateaza si da viata trupului; cuvintele
de mântuire dau viata, umplu sufletul de pace si bucurie sau de umilinta si
zdrobire a inimii, pentru pacate.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
intru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu,
1995, p. 14
Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XIX(2019), nr. 400(16 –30 Iunie)
Dragii mei
enoriași!
Cu ajutorul lui Dumnezeu, am
ajuns la numărul 400 al ,,Scrisorii pastorale”. De 19 ani vă deranjez din două în două săptămâni cu
această modestă publicație. Ea a fost mereu o punte între preot și credincioșii
din parohie, dar și dintre preot și credincioși din afara parohiei, din țară și
din străinătate. De fiecare dată am vrut să vă ofer cât mai multă ,,hrană”
sufletească și cât mai multe știri din viața parohiei noastre. În felul acesta,
prin faptul că ,,scrisoarea” a mers la toate familiile din parohie, fiecare
enoriaș s-a simțit ca parte a acestei familii, a știut ce se lucrează în parohia sa, ce proiecte și
realizări avem. Dacă am reușit să-l facem să se simtă bucuros și, de ce nu,
chiar mândru că face parte din parohia
noastră, ne-am bucura din tot sufletul. Dacă fiecare enoriaș, dacă fiecare
cititor al ,,scrisorii” noastre, ar simți cea mai mică transformare în bine în
viața lui sufletească, în viața sa religios-morală, ne-am bucura de asemenea. Încercăm să credem că timpul și
efortul dedicat acestei ,,scrisori” nu a fost degeaba, ci el a făcut parte din
lucrarea noastră pastoral-misionară.
Mulțumim lui Dumnezeu pentru
puterea ce ne-a dat-o de a realiza cele 400 numere ale ,,Scrisorii pastorale”.
Vă mulțumim dumneavoastră, cititorii și enoriașii parohiei noastre, căci fără
dumneavoastră ,,scrisoarea” n-ar fi apărut, nu și-ar fi găsit rostul. Mulțumim
enoriașilor care s-au ostenit de-a lungul anilor să ducă din poartă-n poartă
,,scrisoarea” fiecăruia, fie că a fost ploaie, ninsoare, cald, frig, fie că au
avut timp, fie că nu au avut. Mulțumim redacțiilor unor reviste de prestigiu
din țară și din străinătate, precum ,,Națiunea”(București), ,,Bibliotheca
Septentrionalis”(Baia Mare), ,,Observatorul”(Toronto-Canada), ,,Omniscop”(Craiova),
,,Clipa”(Philadephia-SUA), ,,Logos și Agape”(Timișoara) și altele, care au
preluat în întregime sau parțial ,,Scrisoarea pastorală”. Dumnezeu să le
răsplătească, fiindcă, prin osteneala lor, au făcut și dânșii un mic apostolat
pentru Domnul Hristos. Dumnezeu să le răsplătească!
Sperăm să ducem mai departe
,,Scrisoarea pastorală” cât ne va mai
răbda Dumnezeu pe această lume, sau cât ne vor mai permite autoritățile s-o facem. Doamne ajută!
*
Pelerinajele. Am făcut în cei
peste patruzeci de ani de preoție nenumărate drumeții în țară și chiar în
străinătate cu enoriași din parohia noastră și din afara parohiei. Nu cred să
fi fost an în care să nu facem câteva astfel de ieșiri. Am avut întotdeauna
regretul că posibilitățile noastre au fost modeste și nu ne-au permis să facem
călătorii pe distanțe mai mari, de câte o săptămână măcar, ci doar de o zi, maximum de trei zile.
Vă mulțumesc tuturor celor ce
mi-ați fost alături în aceste acțiuni sau ați înlesnit unor membrii ai
familiilor Dumneavoastră să participe la ele. A fost dureros când am înțeles că
unii au socotit că în felul acesta parohia și preotul își depășesc rolurile.
După ei, parohia nu este firmă de voiaj, iar preotul nu este ghid turistic.
Mda! E un punct de vedere, pe care-l respectăm. Tocmai de aceea ne cerem
permisiunea de a-l demola.
Există mai multe feluri de
călătorii. Unele urmăresc plăcerea, altele cunoașterea. Le numim pe acestea
excursii. Facem o excursie să vedem un oraș, o regiune, o țară, un meci de
fotbal, un spectacol, un muzeu, să facem o cercetare științifică etc. Există și altfel de călătorii, numite
pelerinaje. Acestea au ca obiectiv
principal cunoașterea unor monumente religioase (mânăstiri, biserici),
participarea la niște manifestări religioase(hramuri, sfințiri, sărbători,
canonizări etc.). În cadrul lor pot fi vizitate muzee, locuri pitorești,
localități, regiuni etc., dar în centrul preocupărilor unui pelerin este
elementul religios. Aceasta este și deosebirea dintre o excursie și un
pelerinaj. Excursia urmărește, așa cum am spus, plăcerea și cunoașterea;
pelerinajul urmărește creșterea sufletească, întărirea credinței și mântuirea
sufletului.
În cadrul unui pelerinaj putem
cunoaște realizări religioase ale moșilor și strămoșilor noștri, mânăstiri de
sute de ani, în care s-a slujit zi de zi, în care s-au tipărit cărți menite să
contribuie la formarea și cristalizarea limbii române, să contribuie la
realizarea unității poporului român pe toate planurile. Cunoaștem realizări
artistice mai vechi și mai noi, picturi, sculpturi, broderii, metale prețioase
prelucrate artistic, opere de arhitectură bisericească. În cadrul unui
pelerinaj pe care l-am făcut când eram elev la Mânăstirea Putna, în fața hărții
României Mari, călugărul-ghid ne-a predat cea mai frumoasă lecție de istorie
românească pe care am auzit-o vreodată. La mânăstiri găsești sfinte moaște și
icoane făcătoare de minuni. La mânăstiri
sunt călugări și călugărițe care vorbesc vizitatorilor nu numai de istoricul
mânăstirii și al diferitelor obiecte din muzeul locașului, ci și de viața
spirituală, despre virtuți și păcate, despre războiul nevăzut dintre bine și
rău, despre lupta ce trebuie s-o dea
creștinul permanent cu răul din sine și
din jurul său. La mânăstiri pelerinii găsesc duhovnici cu experiență și se pot
spovedi, pot cere sfat competent la problemele ce-i frământă, pot da pomelnice
pentru cei dragi ai lor, vii și morți. Desigur, veți zice, dar astea pot să le
facă și acasă, în parohia lor, la preotul lor. Într-adevăr, și când ești bolnav
te duci mai întâi la dispensarul de care ești arondat, la medicul tău de
familie. Acolo ți se prescriu tratamente
pentru afecțiunile ușoare. Când este vorba de o boală mai grea, mai complicată,
pacientul merge la spitalul județean sau chiar la un spital central din țară
sau din străinătate. Asta ca să-și trateze trupul, bolile trupești. Dar și
bolile sufletului trebuie tratate la fel.
De fiecare
dată când faci un pelerinaj îți întărești credința. Înțelegi că faci parte
dintr-o Biserică multimilenară, care a cuprins milioane de strămoși, de părinți
și de frați ai noștri, care s-au închinat și L-au slujit pe același Dumnezeu pe
Care-L slujești și tu, creștinul de astăzi. Înțelegi că bătrânii noștri au
sfințit cu evlavia, rugăciunile și lacrimile lor fiecare locaș și fiecare
icoană la care tu mergi să te închini astăzi. Înțelegi că ai datoria sfântă, în
fața lui Dumnezeu și a strămoșilor tăi, să păstrezi nealterată această credință
primită la Sfântul Botez și să o predai mai departe copiilor și nepoților tăi
ca pe o zestre sfântă. Mai înțelegi că poporul din care faci parte L-a iubit pe
Dumnezeu și și-a pus întotdeauna încrederea și speranța în El; înțelegi că
Dumnezeu a iubit neamul românesc și l-a ocrotit prin veacuri, în ciuda tuturor
vitregiilor istoriei. Acestea și multe altele pot fi spuse despre pelerinaje.
Înțelegi
astfel cât de important este pelerinajul pentru viața ta duhovnicească.
*
Sfaturi
părintești. A. Selectăm în cele de mai jos câteva cugetări memorabile ale
regretatului Părinte Iustin Pârvu, unul din marii duhovnici ai României din
vremea noastră:
1. „Cu bănuţul văduvei cumperi şi peşte
pentru masa săracilor, dar şi un bilet pentru Rai;“
2. „Copiii noştri cunosc toţi fotbaliştii
pe de rost, dar nu ştiu numele sfântului pe care îl poartă;“
3. „Când biserica ta devine mai mult muzeu,
omul devine un fel de exponat;“
4. „E o criză profundă a omului modern,
care nu mai ştie de unde vine şi spre ce merge;“
5. „Suntem un popor mai dezorientat şi mai
neunit decât toate celelalte popoare din jur; “
6. „Eu nu sunt împotriva calculatorului,
nici a televizorului. Dar felul de a-l folosi, cât trebuie să-l foloseşti şi
când – asta mă îngrijorează;“
7. „Nu moartea e groaznică, groaznic e
faptul când din ea nu înţelege nimic cel care rămâne în viaţă, când ea nu
serveşte unei cauze;“
8. „Preotul se comportă ca tot românul.
Vrea să fie salariat, să trăiască bine şi să moară pensionar;“
9. „Politicianul nu este un păduche în
fruntea poporului, el este un păstor căruia i se încredinţează soarta multor
oameni;“
10. „Românul
are nevoie să-i ajungă cuţitul la os ca să acţioneze. Dacă nu l-a deranjat
nimic, românul a stat cuminte, a dormitat în istorie.”
B. Redăm și
sfatul Sfântului Siluan Atonitul privind atitudinea față de dușmani:
,,Vă rog,
fraţilor, faceţi o încercare. Dacă cineva vă ocărăşte sau vă dispreţuieşte, sau
vă smulge ceea ce vă aparţine, sau prigoneşte Biserica, rugaţi pe Domnul
zicând: „Doamne, toţi suntem făpturile Tale. Ai milă de robii Tăi şi întoarce-i
spre pocăinţă!” Atunci vei purta în chip simţit harul în sufletul tău. La
început sileşte inima ta să iubească pe vrăjmaşii tăi, iar Domnul, văzând
gândul tău cel bun, te va ajuta în toate şi experienţa însăși te va învăța calea.
Dar cel ce gândește de rău pe vrăjmaşii lui nu are în el iubirea lui Dumnezeu
şi nu cunoaşte pe Dumnezeu. Dacă te rogi pentru vrăjmaşii tăi, pacea va veni
asupra ta. Iar când vei iubi pe vrăjmaşii tăi, să ştii că un mare har
dumnezeiesc locuieşte întru tine. Nu zic că este deja un har desăvârșit, dar e
de-ajuns pentru mântuire. Dacă, dimpotrivă, ocărăşti pe vrăjmaşii tăi, e semn
că un duh rău locuieşte în tine şi el aduce gânduri rele în inima ta, căci, aşa
cum a spus Domnul, „din inima omului ies gândurile bune şi gândurile rele”
(Mat., XV, 19).
*
Valoarea
femeii. Am găsit pe internet o povestire cu acest titlu, interesantă, care ar
putea să fie de folos și celor necăsătoriți, și celor căsătoriți. Din păcate,
nu e semnată. Iat-o:
,,Un tată
vorbea cu fiul său. Probabil că acest tată era şi un bun contabil, căci la
orice lucru el folosea creionul şi hârtia. Fiul, fiind la vârsta căsătoriei, îi
povestea tatălui despre viitoarea lui soţie, despre alegerea făcută:
,,– Tată,
mi-am găsit aleasa inimii şi vreau să mă căsătoresc cu ea.!” Tatăl îl întreabă:
,,– Cum este
aleasa inimii tale?” Fiul răspunde: ,,– Este frumoasă!” Tatăl, vrând să
„calculeze” valoarea fetei, îi spune: ,,– Ia un creion şi scrie un zero! Şi cum
mai este?” Fiul răspunde: ,,– Este bogată!” Tatăl îi spune din nou: ,,– Mai
scrie un zero lângă celălalt! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Este harnică!” Tatăl:
,,– Mai scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Este sănătoasă! Tatăl: ,,–
Mai scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Cu nume bun!” Tatăl: ,,– Mai
scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Cu multă ştiinţă de carte!” Tatăl:
,,– Mai scrie un zero! Până acum totul este zero. Şi cum mai este?” Fiul,
nemulţumit de nemulţumirea tatălui său, îi spune accentuând fiecare literă: ,,–
Tată, aleasa inimii mele este foarte evlavioasă şi credincioasă!” Tatăl îi
spune răspicat, accentuând şi el fiecare literă: ,,– Fiul meu, în faţa tuturor
zerourilor scrie un unu şi vei vedea cât valorează aleasa inimii tale! Dacă
este credincioasă, atunci este de milioane. Te felicit!”
*
Creștini de
,,duminică”. Am găsit pe internet o poezie interesantă, care ne zugrăvește pe
mulți dintre noi. E ca o oglindă în care ne vedem în două locuri: la biserică
și în afara bisericii. Din păcate, suntem de nerecunoscut. Asta ar trebui să ne
dea de gândit. Regret că poezia nu e semnată. Iat-o:
,,Smerenia spinările ne-ndoaie
Păşind peste prag de biserică!
Odată ieşiţi, mândria ne-nfoaie
Smerenia noastră e apă de ploaie…
Suntem creştini de duminică!
Ne salutăm în chip evlavios
Doar când intrăm în biserică!
Odată ieşiţi – evlavia jos!
Masca virtuţii se-ntoarce pe dos…
Suntem creştini de duminică!
Ne cerem iertare, ne îmbrăţişăm,
Cu toţi suntem fraţi în biserică!
Odată ieşiţi – frăţia uităm,
În haina cea veche şi rea ne-mbrăcăm…
Suntem creştini de duminică!
De pace doriţi, la Tine venim.
E pace şi tihnă-n biserică!
Odată ieşiţi – războaie pornim,
Setoşi de dreptate pe ceilalţi păşim…
Suntem creştini de duminică!
După lumină-n casa Ta intrăm
Căci Tu eşti lumină-n biserică!
Odată ieşiţi – ne întunecăm,
De partea vrăjmaşului alunecăm…
Suntem creştini de duminică!
Răniţi de păcate Ţie-Ţi cerem
Să dai vindecare-n biserică!
Odată ieşiţi – rănim cât putem,
Dreptatea-i doar a noastră şi-o vrem…
Suntem creştini de duminică!
Intrăm, fără ruşine, să cerşim
Din mila Ta, jertfită-n biserică!
Odată ieşiţi – ne învârtoşim,
De cerbice tari – ne ticăloşim…
Suntem creştini de duminică!”
*
File de jurnal – 2 iul. 1982. ,,Azi am
fost la Severin. Coloana de mașini părăsite se întinde pe două rânduri, pe o
distanță de mai bine de un kilometru la ambele stații de benzină. Pentru azi
n-a venit benzină și nici în următoarele patru zile nu va veni.
Am vorbit la telefon cu Dl. Ilarie
Hinoveanu, directorul Editurii ,,Scrisul Românesc” din Craiova. Telefonul fiind
defect, n-am înțeles mare lucru, atâta doar că ,,trebuie să mai așteptăm, să se
mai limpezească lucrurile”. Congresul partidului și mai ales perioada de după
congres vor aduce mari schimbări în structura editorială de până acum.
Am vorbit cu Dl. Victor Rusu,
poet(…). A avut câteva momente de
luciditate și, de ce nu, de sinceritate. Cu mult pesimism mi-a relatat că la
noi în județ totul doarme, totul e mort pe linie culturală. Lipsind platforma
și inițiativa celor mari, orice încercare pornită de jos e repede înăbușită de
indiferență. Nu avem o revistă de cultură, care să ne reprezinte în județ, nu
avem acțiuni menite să ne scoată din letargie și anonimat. Orice elan și orice
pasiune e privită cu suspiciune de cei din jur. El însuși se află exact în
același loc unde era în urmă cu 20 de ani, când a publicat primele poezii.
Lipsa de perspectivă e o stare groaznică.
Domnul Rusu mi-a spus că în urmă cu
câțiva ani, primul-secretar de partid de
atunci, Traian Dudaș, a vizitat pe părintele Gheorghe
Dumitrescu-Bistrița și a rămas impresionat de cele ce i-a arătat bătrânul. A
hotărât atunci să reediteze revista ,,Izvorașul”. A dat dispoziții, a dat
aprobări, dar, fiindcă în comitetul de redacție organizat ad-hoc au fost
incluși oameni fără pregătirea și pasiunea necesare, lucrurile au fost sugușate
din fașă.
Am vorbit cu Dl. Mite Măneanu. Mi-a
spus că Biblioteca Județeană din Severin primește foarte des cărți și reviste
din străinătate, în special din țările balcanice. Bulgarii au o serie de
institute de istorie și reviste de istorie cu care ne depășesc complet. La
Congresul de Studii Sud-est Europene, la care a participat și Dl. Măneanu, au
uimit cu numărul și valoarea lucrărilor și revistelor de istorie pe care le-au
expus.
Ar fi venit o circulară la
Comitetul Județean de Partid, în care se
spune că lucrările care prezintă importanță să fie scoase chiar înainte
de aprobarea planurilor editoriale. Apropo, nici până acum nu este aprobat
planul de tipărituri al județului nostru pe 1981! S-ar putea să scape acum și
vol. IV din Mehedinți – Istorie și Cultură.
Dumitru Motorga de la Bobaița,
actualul tehnician de la Ferma Bârda, are o fetiță prin cl. I-a sau a II-a.
Aceasta strigă în gura mare: ,,Ceaușescu, nu fi prost,/ Lasă pâinea cum a
fost!” Taică-său aleargă după ea și o înjură, dar degeaba!”
*
Ajutoare și donații. În această
perioadă, parohia noastră a primit câteva donații, astfel: Doamna Chipară
Liliana(Sibiu): 160 lei; Doamna Bratu Nicoleta(Sutești-BR): 100 lei. Dumnezeu
să le ajute!
*
În luna iunie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Iun.(Malovăț): 200 pâini; 6
Iun(Bârda): 156 pâini; 9 Iun.(Bârda): 191 pâini; 16 Iun. (Malovăț): 214 pâini;
17 Iun.(Malovăț): 128 pâini; 23 Iun. (Bârda): 205 pâini; 24 Iun.(Bârda): 200
pâini; 29 Iun.(Malovăț): 150 pâini; 30 Iun. (Malovăț): 200 pâini. Așadar, în
luna iunie s-au donat 1.644 pâini. De asemenea, în luna iunie s-a vândut pâine
credincioșilor la prețul de achiziție de 0,70 lei/buc., astfel: 6 Iun.(Bârda):
44 pâini; 9 Iun.(Bârda): 609 pâini; 16 Iun. (Malovăț): 36 pâini; 17
Iun.(Malovăț): 22 pâini; 23 Iun.(Bârda): 595 pâini. Așadar, în luna iunie s-au
vândut 1.306 pâini cu prețul de 0,70 lei/buc.
Copiilor participanți la slujbe li
s-au donat și ciocolate.
*
Inundațiile masive ale Pleșuvei de la
jumătatea lunii iunie au afectat grav mai multe familii și gospodării din
Malovăț. Au fost distruse grădini, recolte, ucise animale, avariate grav bunuri și clădiri. În unele
case apa a ajuns și la înălțimea de un metru în interiorul clădirii. Fiind timp
de noapte, puține bunuri au mai putut fi salvate. În ședința cu Consiliul
Parohial din 30 iunie, am hotărât să acordăm și din partea parohiei câteva
ajutoare celor mai afectate familii, astfel: Chilom Valentin, Stanciu Ștefan și
Meilă Nicolae, câte 500 lei fiecare. Deocamdată!
*
Contribuția de cult. Până la jumătatea
anului, respectiv 30 iunie, situația contribuției de cult se prezintă astfel:
în Bârda au achitat 92,22% din familii, iar în Malovăț au achitat 87,63 % din
familii. La nivel de parohie au achitat 89,08% din familii. Facem precizarea că
în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă, ci
fiecare familie achită cât vrea și dacă
vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită sau nu
contribuția de cult. Preotul le stă la dispoziție tuturor, fără deosebire, 24
ore din 24 și 365 zile pe an. În rest e liber!
*
Plăți. În această perioadă am efectuat
câteva plăți mai mari, astfel: 5.000 lei tipografiei pentru cărți; 2.389 lei
pentru țeava rectangulară, 40 saci ciment și
plasa de Buzău pentru gardul bisericii de la Bârda; 2.067 lei brutăriei pentru pâinea donată și
vândută în luna iunie; 1.530 lei pentru
sinistrați; 260 lei 10 litri erbicid
pentru cimitire; 140 lei poștei pentru timbre poștale; 50 lei curentul
electric; 50 lei internetul și altele mai mici.
*
Lucrări la biserică. Am reușit să
construim fondația pentru noul gard de la biserica din Bârda. Dacă la început
meseriași puși pe căpătuială ne-au
pretins 64 milioane pentru a demola gardul vechi și a-l construi pe cel
nou, cu ajutorul unor oameni minunați am reușit să reducem la maximum aceste
cheltuieli. Astfel, Domnul Mănescu Constantin din Malovăț ne-a demolat cu
excavatorul cei 32 metri de gard de prefabricate pentru 300 lei, iar Domnul
Căprioru Marius-Emanoil din Malovăț ne-a făcut cu excavatorul șanțul
corespunzător pentru o… canistră de motorină. Domnul Primar Ing. Ion Michescu a
repartizat câțiva oameni de la ajutoare sociale să facă mortarul și să-l toarne
până la suprafața pământului, punându-ne și o betonieră la dispoziție pentru
această lucrare. Domnul viceprimar Paicu Angelu a supravegheat la fața locului
desfășurarea lucrării. Domnul Luca Vasile din Bârda s-a ocupat de partea
tehnică(măsurători, nivel, aliniamentul stâlpilor etc.). Totul gratuit. Au mai
ajutat, gratuit, câțiva enoriași din Bârda, precum Stănciulescu Sebastian, Mema
Mihai, Ivașcu Ion, Gheran Doru, Gheran Gicu și Butoi Ion. Mai trebuie să
cumpărăm 40-50 saci de ciment. Preotul pune la dispoziție scândura necesară
pentru cofraje și poate săptămâna viitoare vom turna și soclul de la suprafața
pământului.
Mulțumim cordial tuturor care
ne-au ajutat într-un fel sau altul. Dumnezeu să le ajute!
*
Publicații.
În această perioadă, preotul Dvs. a
reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Ziua Eroilor, în ,,Datina”, Tr.
Severin, an. XXIX(2019), nr. 7372(15-16 iun.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” –
399, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 23
iun. 2019, ediție on-line(http://armoniiculturale. ro); în ,,Logos și Agape”,
Timișoara, 23 iun. 2019, ediție on-line(http://www.logossiagape.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia
Mare(MM), 25 iun. 2019, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 26 iun. 2019, ediție și
on-line(http://www.observatorul.com); Scrisoare către Europa, în ,,Omniscop”,
Craiova, 24 iun. 2019, ediție on-line (http://www.omniscop.ro); în ,,Națiunea”,
București, 24 iun. 2019, ediție on-line
(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/editorialele-natiunii); Ofertă de carte
– iunie 2019, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 25 iun. 2019, ediție
on-line(http://armoniiculturale.ro);
Parohia
noastră a publicat cartea preotului Dvs., Europa, Europa!...(384 pag.).
Lucrarea
este o antologie de articole scrise de-a lungul ultimelor trei decenii pe tema
raporturilor româno-europene. Sunt scoase în evidență valorile perene ale
poporului român, atât de ordin material, cât și spiritual, care sunt în pericol
de a fi subminate, distruse, pierdute pentru totdeauna în procesul de
europenizare. Sunt analizate, de asemenea, anumite aspecte ale stărilor de
lucruri și politicii europene față de națiunile ce compun uniunea, față de
imigranți, față de nenumăratele curente religioase și ideologice ce amenință viitorul european, specificitatea
spiritualității europene. Este o carte care, după ce o lecturezi, te pune pe
gânduri, fiindcă vorbește despre tine ca individ, despre familia ta, despre
urmașii noștri, despre țara noastră.
Parohia
noastră a republicat cărțile părintelui Bălașa, Marele atentat papal și Țara
Soarelui.
*
Excursii –
pelerinaj. ∎ La data de 20 iunie am organizat o excursie-pelerinaj pe
traseul: Bârda - Tr. Severin – Caransebeș – Hațeg - Deva – Alba – Iulia (orașul,
cetatea) - Mânăstirea Oașa, Mânăstirea Mălaia – Mânăstirea Cozia- Tg. Jiu –
Malovăț - Bârda.
A fost o
reușită. Au participat 43 enoriași din Malovăț, Bârda, Tr. Severin și Cocorova.
Traseul a fost minunat. La Alba-Iulia am fost profund impresionați de catedrala
ortodoxă, în care a fost încoronat Mihai Viteazul la 1600 ca domn al Țării
Românești și Transilvaniei, apoi regele Ferdinand și regina Maria ca regi ai
României Mari. Ne-a părut rău că Sala Unirii era închisă pentru renovări. Pe
valea Sebeșului am mers zeci de kilometri în mijlocul unui peisaj mirific.
Parcă era un colț de rai. Din când în când ne mai întâmpina trist câte un munte
bărbierit cu sălbăticie de păduri și vegetație. Am poposit la Mânăstirea Oașa,
o adevărată minune rătăcită în munți. Acolo am reîntâlnit pe prietenul din
copilărie Ion Pătrulescu din Tr. Severin. Despre el am mai scris cu alte
prilejuri. Elev și secretar de partid la Liceul Militar de la Breaza(PH), se
străduia să mă scoată din ,,înfundătura” în care intrasem, respectiv seminarul
teologic. Pentru el Biserica era sortită dispariției, ca și religia în sine.
Marxismul avea toate șansele să devină filozofia și crezul întregii umanități.
A ajuns locotenent major în armata română, dar după câțiva ani a demisionat și a devenit student
la Facultatea de filologie, secția limbi clasice, ,,pentru a studia în original
Sfinții Părinți”. După Revoluție, prin concurs, a obținut catedra de limbi
clasice de la Facultatea de Teologie din Iași, s-a transferat apoi la cea din
Timișoara. Acolo, mitropolitul Nicolae Corneanu l-a remarcat pentru inteligența
sa deosebită și l-a trimis cu o bursă la Universitatea din Oxford să facă
doctoratul. A revenit la Timișoara, dar nu pentru multă vreme, căci s-a
călugărit la Oașa, luând numele Iona. Se duceau acolo tinerii ca la Maglavit
să-i asculte conferințele. Simțind nevoia de liniște și singurătate pentru a se
dedica mai mult traducerilor din limba greacă, a devenit schimonah, și-a
construit o chilie în pădure, dincolo de lacul din apropierea mânăstirii și
acolo viețuiește. Vine la mânăstire cam o dată pe săptămână, nu folosește
televizorul, internetul, telefonul. Întotdeauna a fost pentru mine o enigmă
acest om!
Am vizitat
mânăstirea Mălaia, cu mobilier sculptat tot de sculptorul Ion Foșalău de la
Nemțișor(NT), care a făcut mobilierul și la biserica noastră din Malovăț. Am
vizitat mânăstirea Cozia cu mormântul voievodului Mircea cel Bătrân, stațiunile
balneoclimaterice Călimănești, Căciulata, apoi Rm. Vâlcea, Tg. Jiu și am ajuns
acasă noaptea, la ora 24.
∎ La o dată încă nestabilită, vom
organiza o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda - Tg. Jiu - Rm. Vâlcea
- Mânăstirea Cozia - Mânăstirea Turnu - Valea Oltului – Sibiu (orașul)
–Rășinari - Mânăstirea Păltiniș - încă una sau două mânăstiri – Petroșani -
Mânăstirea Lainici - Tg. Jiu - Tr. Severin. Costul este de 60 lei/pers.
∎ În ziua de 25 Iulie organizăm o
excursie – pelerinaj la Mânăstirea Sf. Ana de la Orșova, cu prilejul hramului.
Vor sluji acolo mai mulți ierarhi. Parohia pune la dispoziție un autocar. Deci,
participarea este gratuită. Am început înscrierile.
*
Spovediri.Împărtășiri. În zilele
rânduite am spovedit și împărtășit, la biserică și în sat, 26+27+4 = 57
enoriași. Ceilalți sunt curați ca lacrima!
*
Zâmbete. ☺ ,,– Și zici că te persecută profesorul de matematică?” ,,– Da, tati! M-a pus să fac o piramidă. Dar ce, eu sunt faraon?” ☺ Profesoara de religie, către școlarii de clasa a patra: ,,– Dragi copii, ce-a spus Moise când a despărțit
apele?”,,– Cele plate la stânga, cele carbogazoase la dreapta!” ☺ Înaintea exercițiului de
tragere, sergentul se adresează tinerilor
recruți: ,,– Atențiune!! Vedeți ținta asta? Ei bine, toate loviturile să fie grupate în cercul ăsta de 260 de grade!” ,,– Permiteți, dom’ sergent…, cercul
are 360 de grade…” ,,– Gura, idiotule! Eu v-am arătat cercul mic, nu pe-ăla
mare!” ☺– Îl mai știi pe ăla de l-a trimis maistru’ să ia o găleată de curent?” ,,– Da! Ce e cu el?” ,,– A ajuns ministrul Energiei!” ☺,,– Măi Gheorghe! Plăcutu-ț-o mâncarea?”
,,– No, Rozi, așe o porcărie n-am mâncat în viața me’!” ,,– Na, bine mă, dar
ți-ai pus de două ori în farfurie!” ,,– Tu, prima dată nu mi-o venit a crede!” ☺ ,,– Când este cineva
felicitat pentru greșeala lui?” ,,– Când se căsătorește!”
*
Încheierea anului școlar. S-a mai
încheiat încă un an școlar. Preotul Dvs. a predat Religia la Colegiul Național
Economic ,,Th. Costescu” din Tr. Severin. Sperăm ca să fi contribuit cu ceva la
îmbunătățirea sufletească și la pregătirea pentru viață a celor cca. 100 de
elevi, cărora le-am predat anul acesta. Dacă va mai vrea Dumnezeu și
autoritățile vor mai permite, vom mai continua și în viitor această minunată
activitate, ca pe o prelungire a activității parohiale. Dacă nu se va mai putea, mulțumim lui
Dumnezeu pentru ce-a fost.
*
Înmormântări.
În ziua de 19 iunie am oficiat slujba înmormântării pentru Boblea Ioana(83 ani)
din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!
*
Program. În
cursul lunii iulie avem următorul program de slujbe: 6 Iul.(Malovăț-Bârda); 7
Iul.(Bârda); 13 Iul.(Malovăț-Bârda); 14 Iul.(Malovăț); 20 Iul.(slujbă la Bârda;
pomeniri la Malovăț, la ora 12); 21 Iul.(Bârda); 27 iul. (Malovăț-Bârda); 28
Iul.(Malovăț). În restul timpului, la orice
oră din zi sau din noapte, preotul poate
fi găsit la biserică, acasă, la școală,
la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori
pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele
Dumneavoastră!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
COMENTARII:
Sfinția Voastră Părinte Profesor Dr. Al. Stănciulescu- Bârda,
Vă felicităm și vă binecuvântăm pentru tot ce faceți pentru binele nostru, pentru societate, pentru credință.
Privind ,,Scrisorile pastorale”, ne gândim că au apărur aceste reviste de îndemn creștinesc, la fiecare 15 zile, pentru a se ajunge la concurența cifrei de 400 ! O viață de Om ! O viață de dăruire, gândindu-ne câte binefaceri ați mai realizat pe lângă aceste ,,Scrisori pastorale”.
La Mulți Ani !
Cu deosebită stimă,
Melania Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu