După
Kazahstan vine la rând Transnistria (Republica Moldova)
Petru
Romoşan
12
Ianuarie 2022
Pe căi ocolite ne parvine încă o ştire
bubuitoare: se pune în mişcare blocada economică a Transnistriei. Iată ştirea:
„Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de
Securitate, Josep Borrell, s-a deplasat discret în Ucraina la început de
ianuarie. A mers pe linia frontului din Donbas şi a discutat cu funcţionarii de
la Misiunea de Asistenţă a Uniunii Europene de la graniţele Moldovei şi
Ucrainei (European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine -
E.U.B.A.M.) pentru a institui blocada economică asupra Transnistriei. Oficial,
UE este o putere pacifică. În fapt, ea pregăteşte teatrele de război pentru
NATO”[1].
Pe acelaşi site, Réseau Voltaire, celebrul
editorialist Thierry Meyssan dezvoltă ştirea în finalul articolului său despre
Kazahstan : „Conform planului RAND, după Kazahstan îi va veni rândul
Transnistriei. Statele Unite au mobilizat Uniunea Europeană pentru a opera
blocada economică a acestui stat nerecunoscut, a cărui populaţie s-a separat
prin referendum de Moldova în momentul dizolvării URSS. Funcţionarii de la
Misiunea de Asistenţă a Uniunii Europene de la graniţele Moldovei şi Ucrainei
(European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine - EUBAM), sub
conducerea lui Stefano Sannino (fostul reprezentant al O.S.C.E. în Serbia),
supraveghează vămile moldoveneşti şi ucrainene (ale unor ţări care nu sunt
membre UE) pentru a purcede de la 1 ianuarie 2022 la blocarea ţării. Rusia se
va vedea obligată să amenajeze fosta bază spaţială sovietică şi să organizeze
un pod aerian pentru a-i hrăni pe cei 500 000 de locuitori ai acestei enclave.
Cetăţenii Uniunii Europene au uitat, dar în 1992 Statele Unite au încercat în
zadar să zdrobească militar Transnistria (azi, Republica Moldovenească
Nistreană) folosind o armată recrutată în închisorile româneşti. Curajul
acestei populaţii fidele modelului sovietic, mai ales curajul femeilor, a făcut
să capoteze proiectul C.I.A.”[2].
Dar ce este planul R.A.N.D. ? R.A.N.D.
Corporation (Research ANd Development) este un faimos think tank („laborator de
idei”) american fondat în 1948. RAND Corporation produce „the papers”
(documente, studii, evaluări) pentru Pentagon, alte armate şi instituţii
occidentale. Proiectul iniţial R.A.N.D. a aparţinut, din 1945, lui US Air Force,
contractat cu Douglas Aircraft Company. Într-un raport din 2019 de cca 350 de
pagini, R.A.N.D. îi face Pentagonului sugestii care până azi par să fi fost
urmate la virgulă şi în ordine[3]. Astfel, R.A.N.D. a recomandat : furnizarea
de arme letale Ucrainei ; ajutor suplimentar acordat rebelilor sirieni ;
promovarea schimbării de regim în Belarus ; exploatarea tensiunilor din
Caucazul de Sud ; reducerea influenţei Rusiei în Asia Centrală (vezi
Kazahstanul - n.n.) ; provocări la prezenţa rusă în Moldova (Transnistria, dar
nu numai - n.n.) („Extending Russia. Competing from Advantageous Ground”[4].
Negocierile de la Geneva au eşuat, după
declaraţiile foarte tranşante ale negociatorului-şef rus, Serghei Riabkov,
citate de analistul politic senior Paul Craig Roberts după Russia Today. Nici
nu se putea altfel, atât sunt de greu de satisfăcut cererile ruşilor (mai mult
un act de propagandă pre-război) şi atât de dezinteresat de negocieri şi de
concesii este actualul establishment politic de la Washington: „Americanii,
scăldându-se în hubris şi în iluziile lor de atotputernicie, au aruncat în aer
întâlnirea cu ruşii, aşa cum m-am aşteptat. Ministrul de Externe adjunct al
Rusiei, Serghei Riabkov, a exprimat pierderea răbdării Kremlinului: „Nu avem
încredere în cealaltă parte. S-a terminat, ajunge.”. Americanii „subestimează
gravitatea situaţiei” şi n-au reuşit să arate înţelegere pentru cum ar trebui
rezolvate chestiuni-cheie. „Ne-am săturat de discuţii dezlânate, de promisiuni
cu jumătate de gură, de interpretări eronate. E absolut obligatoriu să ne
asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membră N.A.T.O.”
Riabkov a spus că se va hotărî pe 13
ianuarie dacă mai continuă întâlnirea. Riabkov a spus că, dacă militarizarea
frontierei Rusiei de către Washington nu încetează, armata rusă va răspunde
într-un mod care „va dăuna în chip inevitabil şi de neeschivat securităţii
S.U.A. şi celei a aliaţilor lor europeni”. „Le
cerem S.U.A. să demonstreze un maximum de responsabilitate în acest
moment. Riscurile legate de o posibilă escaladă a confruntării n-ar trebui să
fie subestimate”, a spus Riabkov, adăugând că s-a făcut un efort «
semnificativ» pentru a-i convinge pe
americani că nu e în interesul lor « să se joace cu focul ». Departamentul de
Stat, dezinvolt, a răspuns că N.A.T.O. nu-şi va opri expansiunea”[5].
Vom asista la lovituri de la distanţă,
„chirurgicale”, ale ruşilor asupra unor baze americane din Ucraina, Polonia şi
România? Acestea sunt pronosticurile mai multor comentatori occidentali
avizaţi, în primul rând americani. Va fi vizată doar baza americană de la
Deveselu sau toate bazele americane din România? Războiul va începe foarte
curând şi se va încheia la fel de repede? Nimeni nu ştie. La fel ca în
ciocnirile dintre două maşini pe o şosea, în majoritatea cazurilor, cei doi
participanţi la trafic sunt vinovaţi în egală măsură.
În Kazahstan situaţia pare că s-a
stabilizat. Preţul ? Sute de morţi, mii de răniţi şi mii de arestaţi (8.000).
Printre cei arestaţi figurează şi fostul şef al serviciilor secrete, adjunctul
său şi un număr de ofiţeri de rang înalt, apropiaţi ai fostului dictator şi
„părinte al patriei” Nursultan Nazarbaiev. Trupele de „revoluţionari coloraţi”
(vreo 20.000 de oameni, după oficialii din Kazahstan), bine antrenaţi, veniseră
din Siria, Irak, Afganistan (abandonaţi de C.I.A.) şi din alte „stane”.
Finanţarea operaţiunii pare să fi fost asigurată de un fost ministru kazah al
Energiei, bancher, refugiat mai întâi în Marea Britanie şi de curând în Franţa,
asociat cu un nepot al lui Nazarbaiev. Trupele ruse vor asigura în continuare
stabilitatea Kazahstanului. Cu alte cuvinte, „revoluţia colorată”, lovitura de
stat a eşuat şi configuraţia terenului s-a răsturnat în favoarea Rusiei,
chemată în ajutor de preşedintele legitim al Kazahstanului, Tokaiev, şi care a
adus imediat peste 3.000 de militari din trupele de elită la faţa locului.
Aranjament grafic - I.M.
----------------------------------
[1]
Josep Borrell organise le siège de Donbass et de laTransnistrie - https://www.voltairenet.org/article215192.html
- 10 ianuaie 2022
[2]
Washington poursuit le plan de la RAND au Kazakhstan, puis en Transnistrie,
https://www.voltairenet.org/article215221.html - 11 ianuarie 2022.
[3]
www.rand.org
[4]
www.rand.org, 2019, p. 136, tabelul măsurilor geopolitice + despre
Moldova/Transnistria pp. 130-134.
[5]
Americans are a non-serious people „playing with fire,
https://www.paulcraigroberts.org/2022/01/10/americans-are-a-non-serious-people-playing-with-fire/
- 10 ianuarie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu