PATRIA DE CUVINTE
~*~
Este normal, in patria de cuvinte,
Sa intalnesti si tancuri, si senile,
Sa ai de-a face si cu morti, cu pile,
Si cu calcatii lumilor, cu zile,
Si nopti, de adunat, cuvinte, printre
Azile, si spitale, curti, si vile –
Este normal, in patria de cuvinte,
Sa bei in masa, sa aduci si-acasa
Si sa trimiti – din arta lor frumoasa –
Atata -ndestulare-n vorbe, grasa –
Incat –
Memoria insasi – nu te lasa!
Nu!
Nu te lasa vreodata, vreo uitare!
Nici cat sa scoti – pe nare – o suflare!
Este normal in patria de cuvinte
Sa stii cum este totul, dinainte!
Oricum ar fi – e-aceeasi usurare!
Se schimba – nu se schimba – ce te doare?!
Cand ai pe viata ta – asigurare?!
Este normal in patria de cuvinte –
Ca nici nu doare, nu te chinui, raportare
Ai din citit si scris, din traitoare…
Trecute experiente, viitoare…
Din ale tale, sau imaginare…
Dar…
Ce-ai facut – si realmente – oare?
Doar scrii, ca si pe viu, la operare,
Si totul e compus cu-atata geniu
Incat meri’ti chiar premiu pe-un mileniu
In care repetatu-s-a Golemiu
Depresul – anxi – neuro – asteniu!
Ca s-a facut – in patria de cuvinte
Ce nici nu s-a visat mai inainte!
Ba,
Au ajuns la un consens – pereniu!
In:
Arta, stiinta, sport, in mediu, toate
Cate au fost – si fi-vor – cuvantate!
In transparenta neamurilor, toate!
Este normal – in patria de cuvinte –
Sa nici nu mai existe – cele sfinte!
Sau cele rele!
N-ar avea pe ce,
De ce
Cu cine
Sa se bata-n e.
Pe … un cuvant?
Care l-ai scos din gura?
Pe unul scris ?
Ce-a scos –
o-nvartitura –
Din care
Ce cuvant este mai tare?!
Si cand sa -l scrie
n-au raspuns la intrebare.
Si au trecut direct
La aplicare.
*
21 ianuarie
2022
~*~
Cu deosebit
respect,
Jianu
Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu