Negocieri
ruso-române
DORU
BUŞCU
24
IANUARIE 2022
Iată-l pe Vasile Dîncu c-o năframă-n vîrf
de băț. Vladimir, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreț:
– Ce vrei tu?
– No, bună pace! Și, de n-o fi cu bănat,
sînt c-un tip. Zice că are o șapcă de arătat.
La un semn deschisă-i calea și se-apropie
de cort un malac cu mersul țeapăn și privirea ca de mort.
– Tu ești Werner?
– Da-mpărate, zise Dîncu c-un suspin. E
Iohannis în persoană, dar vorbește mai puțin. Of, cum să-ți explic, mărite? E
tăcut ca un dulap. E înalt și joacă tenis, da-n rest e bătut în cap. M-a
însărcinat partidul să vorbesc în locul său, că el fără prompter, doamne, tace
ca un mutalău.
Deci, am reținut: se pare că redevenim
vecini. Chiar și faza cu coroana și cu ramura de spini. Orice gînd ai
Vladimire, cu Ucraina și cu noi, nouă ne rămîne fuga, nu-i nevoie de război.
Despre partea înarmării, însă, doamne, să ne ierți! S-au luat comisioane, s-au
dus banii pe la terți. Ne-apărăm cu rîul, ramul, cu aceiași Munți Carpați.
N-avem nici o strategie, n-ai cu cine să te bați! De-aia zic: de faci întoarsă
de pe-acuma a ta cale și doar ne triplezi factura de la gaze naturale, noi vom
tremura de frică și de frig cînd poruncești, fără să ne mai prefacem c-avem
planuri vitejești.
– Cum, cînd am atîta oaste la doi pași, tu
crezi că pot să ratez așa o șansă, să v-o dau și vouă-n bot?
O, tu nici gîndești, Vasile, cîți în cale
mi s-au pus! Toți dușmanii din Rusia: pîn’ la unul i-am răpus. Toți rebelii,
democrații, ziariști în păr se-adună să dea piept cu FSB-ul și cu faima lui
nebună. Strigătele adunat-au contra strigătului care a dat ordin să se tragă
doar în plin, nu la picioare. Oligarhii, politrucii sar toți să mi se predea,
căci nu poți prăda Rusia decît sub comanda mea.
S-a-mbrăcat în vorbe lucii diplomații la
Bruxel. Biden cu-a lui minți pierdute, umblînd toate după el. Olaf Scholtz și
Boris Johnson și bătrîna lui Macron, oțeliți în încleștarea cu dușmanul
Omicron, n-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face și Apusul își
trimise iar conductele încoace. Zguduind din pace-adîncă tot al gazului
preaplin, sugînd cu fățărnicie – cum să-ți zic? – pîn’ la leșin.
Se mișcau îngrozitoare multe-armate de
dolari, străbăteau stepa rusească în bancnote noi și mari. Franci, coroane
suedeze, euro nu mai vorbesc, năvălit-au ca o ploaie-n contul gazului rusesc.
Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză,
cîtă iarbă, c-o plăcere neștirbită i-am lăsat pe toți să fiarbă. Am jurat la
prețuri duble să trec falnic, fără păs. Iar de nu-mi plătesc factura, peste voi
să mă apăs.
Nu mă pun cu-americanii, fiindcă am ca voi
destui: azi aveți un teritoriu, mîine ia-l de unde nu-i. Ce-i Ucraina? O cîmpie.
Polonezii? Niște pani. Balticii? O utopie. Voi? O țară de doi bani. Am armate
pretutindeni. Îngheți doar cînd le privești. În opt ore sînt la Kiev, într-un
ceas – la București.
Și în contra vijeliei voi veniți c-o
șapcă-n cap? Și, purtat de biruințe, să mă-mpiedic de-un dulap?
– Un dulap, da, împărate, căci dulapul
ce-l privești e din defrișări. E, practic, vîrful mobilei săsești. Ne-am
împiedicat de dînsul șapte ani la rînd și noi. Dacă vrei o confidență, l-am
votat ca niște boi. Ni s-au arătat dosare, ni s-au arestat baroni. Ce era să
facem, doamne, cu o mînă de bufoni? Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne
cunoști, să te lămurești pe pielea-ți cît sîntem de hoți și proști! Sîntem
lacomi, preamărite, noi ne ducem după bani. Nu ne stă-n deprinderi lupta, e
prea scump să fim spartani.
Nu ești primul care vine și se vrea
stăpînitor. I-am avut pe omul roșu, omul chel, omul schior. Și nu voi ca să mă
laud, nici că voi să te-nspăimînt: noi ne-am combinat cu dînșii și-am pus țara
la pămînt.
Să și vrei, n-ai ce ne cere: am dat marfa
mai de soi. Bine, ar mai fi bugetul, dar de-acolo sugem noi. Băncile le-au luat
francezii, nemții, Țările de Jos, și-am ținut morțiș să fie la preț
dezavantajos. Vrei petrol? Mergi la Viena. Apă? Du-te la Paris. Mai avem doar
corporații. Restul toate s-au închis. Vrei pămînt agrar? La unguri. Poate-ți
vine să te miri, dară Insula Brăilei au luat-o doi emiri. N-ai ce stoarce
dintr-o țară stoarsă. N-ai ce mai spera. Ar mai fi comisioane, dar le-am
încasat deja. Deci, la ce-ar fi bun războiul? Pentru ce să năvălești? Țara-i
gata jefuită cu metode românești.
Dacă, totuși, preamărite, jindui să ne
invadezi, te previn, cu umilință, mai adînc să reflectezi. Vrei prin granițele
noastre oastea cruntă să-ți petreci? Păi, n-avem infrastructură. Să vedem pe
unde treci. E o tactică și asta, noi credeam că doar furăm. Dar ne distrugeam
asfaltul – iată, să ne apărăm!
Așadar, de-o fi să fie, poți conta pe
ajutor, după cum se vede treaba cam din partea tuturor. Lîngă mine e Iohannis.
Sau era, nici nu mai știu. L-am scăpat din ochi. E week-end și-a tăiat-o la
Sibiu. Omul ăsta are-o șapcă. Știu că-ți place lucrul scump. Uită-te la
etichetă, nu la fața lui de tîmp. E tot armamentul NATO adunat în cozoroc. Îți
explică premierul: n-o să tragem nici un foc.
Ciucă-al nostru a vrut să vină în costum
de general, dar e doctor și mai trece cînd și cînd pe la spital. La armată, îți
transmite, sîntem tot zero barat. Ne-am mai inspirat din NATO, dar mai mult am
plagiat. Oștile-s împrăștiate, generalii beau la braț și, la patru ani odată,
convocăm urgent un CSAȚ. Chiar de-am vrea să ne ascundem, codrii noștri
seculari au ajuns ca telegraful, dacă nu cumva mai rari.
Uite-aicea o scrisoare de la cel ce-mi
este șef. Vrea să-ți faci prima intrare pe la noi, prin Kiseleff. Și la
liberali, mărite, vei găsi același sluj. Mă gîndesc la măscăricii de la Vîlcea,
de la Cluj. Am sondaje, toți miniștrii au de-ndeplinit un vis: ori să facă bani
cu tine, ori să fugă la Paris.
Te fălești că înainte-ți tremură atîtea
țări? Noi nu tremurăm, Volodea, noi organizăm serbări. Eu? Îmi apăr bogăția.
Ei? Nevoile și neamul. Las săracilor tot versul care cheamă rîul, ramul. N-avem
oști, dară iubirea de avere e un zid. Ne urcăm pe el și tragem prada toată la
partid.
Ai vreo manglă? Combinații? Sari și tu
c-un chilipir? Că-n rest, ni se rupe p.la de-a ta faimă, Vladimir!
https://www.catavencii.ro/editorial/negocieri-ruso-romane/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu