Război
cu Rusia nu se face
Petru
Romoşan
19
Ianuarie 2022
Războiul indirect dintre Rusia şi S.U.A.,
prin proxies, pare deja inevitabil. E vizată în primul rând Ucraina, dar nici
România şi Polonia, vârfurile de atac ale SUA şi ale N.A.T.O. din Europa de
Est, nu sunt la adăpost. Recentele negocieri ruso-americane, deschise anul
trecut la Geneva şi încheiate dezastruos la începutul lui ianuarie 2022 tot la
Geneva, au statuat un deplin succes diplomatic rus. SUA şi aliaţii săi
occidentali, precum şi cei din estul Europei sunt azi în defensivă, ameninţaţi.
Iar cu Ucraina, mărul discordiei, se poate întâmpla orice, inclusiv să fie pur
şi simplu anexată de ruşi.
Nu are rost să speculăm despre cum se va
desfăşura războiul. O fac destui experţi militari, dar, în realitate, nimeni nu
ştie mare lucru. Cu excepţia lui Vladimir Putin şi a generalilor săi, în frunte
cu Serghei Şoigu şi Valeri Gherasimov. Începând din 13 ianuarie, trenuri
interminabile au dislocat trupe şi tehnică militară din estul Rusiei către
vestul său, prefigurând parcă o invazie de mare amploare. Va începe războiul cu
atacuri cibernetice ? Unele au avut deja loc împotriva Ucrainei şi Poloniei, şi
au fost atribuite Belarusului, aliatul indefectibil al Rusiei. Vor urma
lovituri de la distanţă în Ucraina şi în ţările Europei de Est asupra unor baze
americane şi N.A.T.O., depozite de muniţii, aeroporturi şi alte obiective
strategice şi chiar de-a dreptul împotriva armatei ucrainene ? Nu ştim şi nu ne
rămâne decât să aşteptăm, stresaţi.
Mai poate fi oprit războiul ? Pat
Buchanan, cunoscutul om politic american şi analist respectat, zice că da :
„Ucraina nu este membru N.A.T.O.. E limpede că prin inacţiunea sa America îşi
dezvăluie refuzul de a-şi risca propria securitate într-un război cu Rusia
pentru o Ucraină a cărei suveranitate şi a cărei integritate teritorială nu
sunt interese americane vitale suficiente ca să justifice un război cu cea mai
vastă ţară de pe pământ şi cu uriaşul ei arsenal de arme nucleare. Asta e lumea
reală. Şi, cum Ucraina nu este un aliat N.A.T.O., iar noi n-o s-o invităm să
devină un aliat N.A.T.O., Biden ar trebui să declare asta public, urbi et orbi,
pentru a-i exclude lui Putin pretextul unei invazii. Biden a declarat deja că
noi nu vom plasa arme ofensive în Ucraina.
Dacă, declarând că noi nu avem intenţia ca
N.A.T.O. să se extindă mai departe spre est primind Ucraina sau Georgia putem
să-i oferim lui Putin o cale de ieşire din această criză pe care el a creat-o,
de ce să n-o facem ? Ministrul rus de Externe, Seghei Lavrov, a spus săptămâna
trecută: „Ei trebuie să înţeleagă, cheia întregii situaţii este garanţia că
N.A.T.O. nu se va mai extinde spre est”.
Dacă e adevărat ce a spus Lavrov - faptul
că pentru Moscova „cheia”, cererea crucială, este ca expansiunea N.A.T.O. spre
est să se oprească, iar Ucraina şi Georgia să nu fie primite niciodată în
alianţa creată pentru a îngrădi (contain) Moscova -, ar trebui să răspundem la
această cerere. Dacă asta îl face pe Putin să-şi ţină armata departe de
Ucraina, admiţând adevărul, se va fi evitat un război inutil. Dacă Putin totuşi
invadează (Ucraina), lumea va şti măcar pe cine să tragă la răspundere pentru
asta”[1].Girardoux Jean La guerre de Troia naura pas lieu
Dacă nu ştim ce se va întâmpla în timpul
imediat următor cu Ucraina şi cu Europa de Est (inclusiv cu România), avem
certitudinea că perioada post-Război rece, de tranziţie, începută cu
revoluţiile din estul Europei şi cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, s-a
încheiat. Imperiul rus renăscut în ultimii 20 de ani e capabil să pună în
dificultate hegemonul american. Deşi, culmea, interesele majore ale S.U.A. nu
se mai găsesc în Europa, ci în Indo-Pacific, în Asia. De ce s-ar mai ciocni
S.U.A. cu Rusia pentru Ucraina ? Rusia a înţeles că S.U.A. doreşte de fapt să
dezagrege vastul imperiu rus, foarte bogat în resurse naturale şi, drept urmare,
Rusia s-a înarmat până în dinţi, depăşind, probabil, azi prin modernitate
starea arsenalului american.
În mai puţin de un an, începând cu această
lună ianuarie 2022, istoria României poate lua un viraj surprinzător, poate
bascula odată cu istoria întregii Europe. Unii analişti chinezi, dar nu numai
ei apreciază că SUA pot renunţa pur şi simplu la N.A.T.O. pentru a reuşi o
alianţă cu Rusia sau măcar o neutralitate a Rusiei în disputa S.U.A. cu China.
Oricât de spectaculoasă ar fi o asemenea schimbare – renunţarea S.U.A. la
N.A.T.O. –, ea nu trebuie exclusă. În orice caz, sunt mai multe semne că
„partenerul” chinez nu o crede imposibilă. Dacă aşa ceva se va întâmpla, după o
nouă conferinţă de pace, o nouă Ialta, România va intra pentru foarte mulţi ani
în zona de influenţă a Rusiei, cu tot ce poate aduce o asemenea schimbare.
Pentru că S.U.A. a mers cu ofensiva ei la
est şi cu „containment”-ul atât de departe, Rusia nu se mai mulţumeşte doar cu
garanţii de neaderare pentru Ucraina şi Georgia. În cele două drafturi recente
de tratat propuse S.U.A şi N.A.T.O., Rusia s-a întors la 1997, când nici măcar
Polonia, Cehia şi Ungaria nu făceau parte din N.A.T.O.. Cu atât mai puţin
România şi Bulgaria. Unii experţi ruşi s-au întors chiar la 1991 şi la
negocierile dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush-tatăl. Dar necesită
încheierea „Războiului rece” - o metaforă doar ! - nişte tratate de pace ? Sau
poate că e vorba de toate aranjamentele de după cel de-al doilea război
mondial, care cuprind şi dolarul ca monedă globală de schimb ?
Un analist francez, Olivier Renault,
citează un important expert chinez, Cui Hongjian : „[Acesta] scrie că
Washingtonul ar putea sacrifica N.A.T.O. ca piesă de şah într-o mare partidă
împotriva Rusiei. [...] „Soluţia problemei ucrainene sub comanda Washingtonului
este aceea de a utiliza N.A.T.O. pentru a lansa o ofensivă împotriva Rusiei.
Aceasta diferă sensibil de abordarea europeană, care se concentreză mai mult pe
negocieri diplomatice şi interese reciproce. Prin urmare, situaţia din Ucraina
evoluează rapid către o confruntare militară”, declară Cui Honjian în articolul
său publicat în „Global Times”. După el, obiectivul N.A.T.O. este acela de a
dovedi că poate juca încă un anume rol în relaţiile dintre Europa şi Rusia şi
în domeniul securităţii europene. Cu toate astea, după ce a obţinut rezultate
politice limitate la reuniunea N.A.T.O.-Rusia de la Bruxelles din 12 ianuarie
2022, alianţa s-a confruntat cu o tristă realitate.
Expertul chinez se întreabă dacă „valoarea
N.A.T.O. pentru Statele Unite va scădea de o manieră semnificativă după ce
Rusia şi Statele Unite ajung la un consens în negocierile pentru reducerea
tensiunii în Ucraina ?”. Cui Hongjian atrage atenţia asupra faptului că SUA şi
alianţa consideră Ucraina un partener dar nu-i acordă aderarea la N.A.T.O.. Vor
astfel să domine în jocul lor cu Rusia. Ei ar putea nu doar să agraveze
situaţia în regiune furnizând Ucrainei material militar şi efectuând exerciţii
militare împreună, ci ar putea folosi şi teza conform căreia „Ucraina nu este
membru N.A.T.O.” ca scuză pentru a evita o confruntare deschisă cu Rusia”[2].
Va reuşi preşedintele Joe Biden şi, eventual, urmaşa lui (Kamala Harris ?)
pentru SUA acolo unde au eşuat Napoleon Bonaparte pentru Franţa şi Adolf Hitler
pentru Germania ? În fiecare secol, o mare putere occidentală încearcă să ocupe
Rusia şi o sfârşeşte, cel puţin până acum, catastrofal.
Notă - Titlul articolului este o imitaţie
după „La Guerre de Troie n’aura pas lieu”, 1935), piesa lui Jean Giraudoux - în
limba română „Război cu Troia nu se face”).
Aranjament grafic - I.M.
-----------------------------------
[1]
Pat Buchanan - „Biden should declare NATO membership closed”-
https://www.unz.com/pbuchanan/biden-should-declare-nato-membership-closed/ - 18
ianuarie 2022 şi Michael Kimmage – „Time for NATO to close its door,
https://www.foreignaffairs.com/articles/russia-fsu/2022-01-17/time-nato-close-its-door
- 17 ianuarie 2022.
[2]
Olivier Renault - États-Unis vont-ils sacrifier l’OTAN sur l’ échiquier du
conflit avec la Russie ? -
http://www.observateurcontinental.fr/?module=articles&action=view&id=3484
- 13 ianuarie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu