luni, 10 octombrie 2022

Emilia Ţuţuianu - Mănăstirea Văratic, oază de lumină

 




Mănăstirea Văratic, oază de lumină

Emilia Ţuţuianu, director cultural al Centrului Cultural Spiritual Văratic

10 Octombrie 2022

 

Văratic - oază de lumină, de credinţă, sălaş de cultură, loc de detaşare de tumultul vieţii şi descoperire a liniştii interioare, după care tânjesc oamenii acestor timpuri tulburate și pline de incertitudini! Locul acesta, de înălţare şi de purificare spirituală, te cheamă cu dangăt de clopot, cu murmur de rugăciuni, să vii să-i absorbi cu nesaţ aerul proaspăt, mirosind a brad şi dătător de sănătate. Şi glasul lui e auzit... în fiecare anotimp sosesc „vizitatori” - aşa-i numesc măicuţele pe cei ce poposesc şi se odihnesc în căsuţele lor primenite ca nişte pahare de cristal.

 

În aceste zile de început de octombrie, Văraticul a îmbrăcat veștmântul toamnei iar văzduhul anunţă mare sărbătoare! Se împlinesc 210 ani de la prima sfințire a bisericii „Adormirea Maicii Domnului" (1812-2022) şi  20 de ani de când stareţa acestei mănăstiri este Maica Stavrofora Iosefina Giosanu.

 

Născută în anul 1963, ziua a 5-a a lunii mai, în comuna Stăniţa, judeţul Neamț, din părinţi cu mare dragoste şi frică de Dumnezeu, Elena copil fiind, este crescută de către mamă în spiritul credinţei, înțelepciunii şi moralităţii unei adevărate creştine, iar de la tată va dobândi forţa şi curajul de a lupta cu viaţa în nobila şi responsabila misiune de călugăriţă.

 

La vârsta de 14 ani intră ucenică la Mănăstirea Văratic şi urmează cu multă smerenie şi statornicie toate treptele ascultărilor. Urmează şcoala de cântări bisericeşti de 5 ani având ca mentori mari duhovnici: P.C. Părinte Calinic Prisecaru, P.C. Preot Clement Iacob şi pe profesoară de muzică Maica Onufria Nechifor.

 

Tot în această perioadă  de noviciat se implică şi lucrează cu drag la atelierele de covoare şi broderie bisericească, împlinind toate ascultările, fapt ce va contribui mult la formarea sa duhovnicească.

 

După 10 ani de noviciat, cu binecuvântarea  P.F. Teoctist Patriarhul României, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, depune voturile monahale şi tundere în monahism primind numele de călugărie Iosefina. În anul 1989 urmează cursurile Seminarului  „Veniamin Costache" de la Mănăstirea Neamţ, absolvind cu diploma de Bacalaureat promoţia 1994. Din anul 1988-2001 are ascultare de secretară a mănăstirii dar şi de ucenică apropiată a Maicii Stareţe Nazaria Niţă, pe care o va îngriji cu mult devotament şi dragoste.  În anul 2004 termină Facultatea de Teologie Ortodoxă, profil  ,,Asistentă Socială", susţinând lucrarea de Licenţă cu  tema „Duhovnicie-filantropie la Mănăstirea Văratic - tradiţie continuitate şi înnoire”.

 

După 40 de zile de la plecarea la cele veşnice a Maicii Stareţa Nazaria,  la 15 august 2003, la marea sărbătoare a  Mănăstirii Văratic „Adormirea Maicii Domnului”  la care a participat I.P.S. Mitropolit Dr. Daniel şi un numeros sobor de preoţi Stareţi şi Stareţe de la Mănăstirile din jur, a fost numită Stavroforă.

 

În toţi aceşti 20 ani, prin strădania și priceperea sa dăruită faptelor de bine, cu spirit administrativ și gospodăresc, dragoste şi voinţă a reuşit să dea o nouă înfățișare Mănăstirii Văratic.

 

Astfel, la 9 octombrie 2022 se încheie un amplu şi greu proiect de restaurare, consolidare şi pictură a celor 3 biserici incluse pe „Lista monumentelor istorice din județul Neamț” (2004): Adormirea Maicii Domnului, Sf. Ioan Botezătorul  şi Schimbarea la față a Mântuitorului - sub directa coordonare a Maicii stareţe Iosefina.

 

Cu binecuvântarea şi implicarea Maicii Stavrofora Iosefina în toți aceşti ani s-a desfăşurat o mai bună organizare administrativă locală și a obştii Mănăstirii Văratic.

 

A preluat lucrările Căminului social-filantropic „Cuvioasa Nazaria”, cămin de o reală folosinţă pentru mănăstire şi pentru cei nevoiaşi,  singuri şi fără sprijin. Din anul 2018 coordonează activitatea socială la „Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice”.

 

Cu destoinice şi putere de muncă a coordonat lucrările de renovare şi modernizare la interior şi exterior  a Muzeului din incinta mănăstirii, dându-i o aură proprie care umple de sacralitate atmosfera  acestui loc.

 

Păstrător  a unui valoros patrimoniu cultural, artistic și istoric, format din  hrisoave originale, carte veche, acte de danie, obiecte de cult din aur, icoane prețioase, icoane vechi pictate în tempera pe lemn, datând din secolul al XV-lea, broderii, covoare, veșminte preoțești, Muzeul Mănăstirii constituie o adevărată  bucurie pentru ochii curioşi  şi evlavioşi ai pelerinilor care îl vizitează.

 

Maica Iosefina a învăţat tainele vieţii spirituale prin rugă, meditaţie, studiu şi muncă. În viaţa monahală munca fiind o cale către sfinţenie. Tăria interioară, puterea sufletului i-a venit întotdeauna din rugăciune şi credinţa lucrurilor bine făcute şi împlinite. Astfel că, înarmându-se cu rugăciune şi voinţă şi-a propus să îmbrace această aşezare monahală într-o nouă haină. Cu dragoste şi  râvnă a coordonat renovarea şi modernizarea în totalitate a Casei „Partenie Ciopron” şi a Casei pentru pelerini „Maica Cornelia” asigurând pelerinelor locuri de odihnă şi cazare.

 

Considerând că este eficient şi benefic pentru nevoile comunităţii din care face parte, a iniţiat şi construit Brutăria „Sf. Nicolae” după toate normele europene.

 

Meritul său, pe lângă aceste realizări încrustate temeinic în timp mai este şi unul cultural. A organizat şi modernizat biblioteca mănăstirii „Cuvioasa Olimpiada şi Nazaria” contribuind la dezvoltarea şi mărirea fondului de carte.

 

Preocuparea pentru istorie şi învăţătură o ajută să publice volumele:

- „Stavrofora Nazaria Niţă - un model de stareţă a vremurilor tulburi”, Ed. Filocalia, 2008;

- Duhovnicie - Filantropie, la mănăstirea Varatic - Tradiţie, continuitate şi înnoire, Ed. Paideia, 2015;

- „Sf. Iosif de la Varatic - Viața și scrierile Duhovnicești”, 2022.

O viaţă jertfelnică, onestă, dedicată slujirii credinţei, iubirii de oameni şi istorie - aceasta este, în prea puține cuvinte spuse, contribuția Maicii Stavrofora Iosefina la desăvârșirea lăcașului monahal mult iubit atât de Dumnezeu, de pelerini și de turiștii din țară și din străinătate ajunși în aceste locuri încărcate de spiritualitate și de istorie românească.

 

Pe aceste locuri unde distinşi creatori de arte, scrise şi vizuale și-au purtat deseori pașii și au fost vrăjiți de aureola spirituală a ţinutului, a fost înfiinţat şi Centrul Cultural Spiritual Văratic, fiind rodul iubirii, sacrificiului și generozității câtorva oameni de suflet, care au dorit a lumina orizontul cunoașterii, păstrarea tradițiilor culturale locale, dar și pentru bucuria sufletului celor dedicați artelor, literaturii, laolaltă cu nemărginita credință în Dumnezeu.

 

Odată cu inaugurarea şi deschiderea Centrului Cultural Spiritual Văratec, aici s-au organizat conferințe pe diferite teme, au avut loc vizite ale unor personalități culturale, ce au fost încântate  şi surprinse de legătura specială dintre laic şi divin. Scriitori, poeţi, intelectuali, notorietăţi din lumea întreagă, dintre care amintim prof. univ. Nicolae Georgescu, prof. Teodor Codreanu, scriitoarea Veronica Balaj, profesorul Dan Toma Dulciu, de la Viena, compozitorul Eugen Doga, principesa Sofia, europarlamentar Maria Grapini, jurnalista Sinziana Ravini, din Franţa, poetul Petruş Andrei, scriitoarea Monica Levinger, din Israel, şi mulţi alţii au trecut pragul acestui centru cultural semnând în ,,cartea de aur” pentru memoria locului.

 

Cu dragoste, sensibilitate şi pioşenie a coordonat şi iniţiat proiectul cultural  ,,Varatic - izvor teologic, laic și cultural”, Maica Stavroforă Iosefina  coordonând apariţia documentară a Monografiei Văratic - autor Dan Toma Dulciu, apoi  albumul dedicat marelui poet Mihai Eminescu: „170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu” şi a contribuit la apariţia primei reviste de cultură a Văraticului - „Floare albastră” (2018), sub egida „Centrului Cultural Spiritual Văratic” - redactori fiind poeta Emilia Ţuţuianu şi Dorin Dospinescu.

 

La alcătuirea albumului dedicat poetului naţional care a poposit pe aceste locuri încărcate de spiritualitate, Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic şi-au adus contribuţia: Ioan Aurel Pop, I.P.S. Ioachim, Iosefina Giosanu, Mihai Cimpoi, Ilie Bădescu, Emilia Ţuţuianu, Theodor Codreanu, Veronica Balaj, Dan Toma Dulciu, Petruş Andrei, Gheorghe Simon, Dorin Dospinescu, Cristina Roncea, Victor Roncea, Constanţa Abălaşei  şi Nicolae Georgescu.

 

Trebuie să menționez prezența celui mai important cercetător al manuscriselor eminesciene, dl. prof. Nicolae Georgescu, un nume de referință în toate studiile eminescologice. Domnia sa, participând la conferința: „Un an sub semnul lui Eminescu” dedicată marelui poet, ce a avut loc în vara anului 2018, a înserat în paginile revistei Floare albastră articole de mare importanţă pentru cunoaşterea operei celor doi poeţi: Veronica Micle şi Mihai Eminescu.

 

Anul acesta, cu binecuvântarea Maicii stareţe Iosefina, sub egida Centrului Cultural şi a Editurii Muşatinia a fost editat volumul:  „Iubind în taină - dragostea dintre doi mari poeţi, Mihai Eminescu şi Veronica Micle”, avându-l ca autor pe reputatul profesor eminescolog Nicolae Georgescu. Această lucrare poate fi considerată un reper cultural deosebit nu doar pentru Mănăstirea Văratic, ci și pentru cercetarea filologică, documentară privind legătura dintre această zonă și viața poetului Mihai Eminescu.

 

Textele semnate de dl. Nicolae Georgescu sunt documentate din manuscrisele eminesciene, Domnia Sa fiind un apreciat cercetător al vieţii poetului naţional, prezent şi implicat sufletește şi în activitățile cultural-spirituale ale Văraticului.

 

An de an aici vin aici nenumăraţi vizitatori şi pelerini care, străbătând drumurile din zona mănăstirii, drumul ce leagă mănăstirile Văratic şi Agapia, preocupaţi fiind de dezvoltarea cultural-spirituală a fiinţei umane, se opresc şi asupra valorilor româneşti, iar atunci sentimentul naţional izbucneşte cu mândrie, gândind la creaţia marelui Eminescu, auzim murmurându-se: „s-auzi mândră glăsuire a pădurii de argint” - plini de emoţie şi fascinaţi de feericul peisaj al pădurii de argint ce te-ntâmpină la intrarea în Văratic!

 

În acest decor, în depărtare se proiectează, parcă din alte sfere, umbrele celor doi poeţi îndrăgostiţi: Veronica Micle şi Mihai Eminescu. Paşii pelerinilor pornesc molcom spre mormântul Veronicăi, unde, tulburaţi, cu pioşenie aprind o lumânare, murmurând: ,,Mai am un singur dor”, lăsând să curgă o lacrimă în amintirea poetul naţional şi a muzei lui, frumoasa Veronica.

 

Îi urăm din tot sufletul „La mulţi şi binecuvântaţi ani, Maicii stareţe Iosefina”!

 

Un  gând de recunoştinţă tuturor celor care și-au adus prinosul de suflet în acești ani pentru păstrarea, cunoaşterea şi promovarea mânăstirii, simbol de cultură și spiritualitate ortodoxă românească!

 

Maicii Stavrofora Iosefina Giosanu, stareţă a Mănăstirii Văratic, Consiliului Mănăstirii Văratic, domnului primar Neculai Adrian Nastasă şi Consiliul Local al Primăriei Agapia, doamnei europarlamentar Maria Grapini şi Centrului Cultural Spiritual Văratic, preţuire  şi respect pentru colaborarea şi asigurarea finanţării editării în condiţii grafice deosebite a albumului „Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic” - mărturie a sfinţeniei unui trecut şi prezent cultural la Văratic.


---------------------------------------





COMENTARII:


RĂSPUNS înflăcărat 
        de la Melania Rusu Caragioiu, citind mesajul D-lui Marian Ilia și  Articolul D-lui  Nae Georgescu despre Mănăstirea Văratic și despre Sfinția sa Maica Stavroforă Iosefina, amintindu-ne și de Mihai Eminescu și de Veronica  Micle.

România este  denumită ,,Grădina Maicii Domnului” Un adevărat rai terestru.
 În excursia de studii în anul 1952 AM AJUNS ȘI LA MĂNĂSTIREA  VĂRATIC , și la Mănăstirile Voroneț și Putna. 
Pentru coperta cărții mele  de poeme închinată României  și intitulată ,,Glia de aur” am  ales  Stema lui Stefan cel Mare, de pe poarta de la intrare a împrejmuirii de la Mănăstirea Putna.
Valurile de barbari și războinici nu s-au prea abătut prin păduri, departe de drumurile mari și nu au impietat prea mult acele locuri unde atunci  sau  mai târziu s-au ridicat acele mănăstiri, focare de credință și cultură.
Străinii, turiști, de gând bun sunt atrași și uimiți de nenumăratele locuri zone, edificii, munți, șes bogat, fluviul Dunărea cu delta sa, Marea neagră, fenomene naturale și de multele altele și acești străini duc vestea acestor minunății în toată lumea. 
 Dorul de țară ne cheamă în  vacanțele pe care le petrecem la casele noastre din țară sau la rude. Acele sejururi care ni se par mult prea scurte sunt o continuă sărbătoare a sufletului. 
Frumoasă și dragă ne esti Tu, Românie! 
      Cu stimă, 
 Melania Rusu Caragioiu   


----

Îmi place cum puneți voi suflet, în tot ce faceți și, asta fără să vă încordați sunteți responsabilizați și, botezați, cu suflet, în ce faceți, că că să fie ciurucuri, lăsăm naibii pe alții care-s înnebuniți de război, bolnavi de banditism stalinist, bădărănism cu iz de bolșevism, mojic. PR-F










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu