SĂRBĂTORI ÎN LUMINĂ ,,CHRISTOS SE
NAȘTE”
Tablou sinoptici
de Melania Rusu Caragioiu
~*~
M-AM ÎNTÀLNIT CU IARNA
M-am întàlnit cu iarna,
Cu febra sărbtorilor,
Cu gâlceava copiilor cu obraji de
jar,
Am întâlnit colindătorii,
Apoi la momentul mistic am
îngenunhiat puțin,
Am primit daruri de la Moș Crăciun,
Am toastat cu Moș Crăciun un pahar de
limonadă, un spumos de toamnă și unul mai amărui,
Apoi am devenit un pic în voia bună
Și ne-a cuprins o explozie de
veselie,
Bunicii s-au încălzit și au luat
cuvântul,
Iar o altă bunică, de un secol, ne-a
dat o rețetă de covrigei.
COLIND
Cad din ceru-acoperit
Fulgi de argint zimţuit
Peste mărul plin de stele
Al copilăriei mele...
Astăzi s-a născut un rege
Undeva, la Btleem.
S-a promis de mult... o lege;
,,Unde-i Pruncul ? Să-L vedem !”
Cântă zarea în surdină:
Trâmbiţe, îngeri, colind,
Steaua se scaldă-n lumină,
Magii se grăbesc venind...
Vin păstorii să se-nchine
Fiului cel din Vecie :
,,Doamne, Te primim pe Tine !
,,Voia Tatălui să fie !”
COLIND, COLIND,
Colind lumea peste zări,
Colind, colind,
Peste zări şi peste mări,
Colind, colind.
Pe jos, spre Ierusalim,
Colind, colind,
Pruncul Isus să-L slăvim,
Colind, colind.
Iar sună şi iar răsună,
Colind, colind,
Aducând vestea cea bună,
Colind, colind.
Îngeraşii se închină,
Colind, colind,
Către a lumii lumină
Colind,colind.
Chiar dacă drumul e greu,
Colind, colind,
La locul sfînt Betleem,
Colind, colind,
Te caut, Isus al meu !
Colind, colind.
IISUSE, ȚIE ÎȚI
ÎNCHIN O POEZIE
De mică, făptura mea a învățat de
toate,
Dar n-am putut a le pătrunde sensul,
poate
Necunoscându-Te îndeajuns pe Tine,
Nediscernând prea clar ce este rău
sau bine...
Încet, încet, când pomul mic se face
mare
Prin șovăiri, prin întuneric, iată,
apare
Un gând de pioșenie, un licăr de
lumină
Ce m-au urcat mai sus de stratul meu
umil, de tină...
În jur te cunoșteau ai case, dragi ai
mei;
Stam mută. Mă-ntrebam ce e cu ei
Când îi vedeam cufundați în adorare
pioasă,
Ingenuncheați în fața patului,
Sau citind Testamentul la masă.
Valurile vieții m-au lovit în furtuni
trecătoare;
Întâi i-am rugat pe ai mei să mă ia
din vâltoare,
Dar mai târziu s-au risipit, departe,
din jurul meu s-au dus...,
Atunci prima dată, sincer, l-am
chemat pe !isus...
M-a auzit de multe ori, mai curând,
sau târziu,
De-atâtea ori că mi-ar fi imposibil
să știu...
Încet, am început să-l caut și când
eram fericită,
Nu numai când cruzimea vieții mă
ducea pe mine
și pe alții în ispită...
Te-am chemat din ce în ce mai des să
vii la mine,
Te-am văzut sub pleoape, în vise, în
gândurile mele line,
Minunile Tale le-am simțit deseori
atingându-mă,
Și iată-mă aci, mărturisindu-Ți Ție:
Văd credința, ușor, invăluindu-mă...
A fost atât de lung un drum de 62 de
ani până la Tine,
Când îmi doresc sa fi peste tot, să
ne salți din ruine...
ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN
O sărbătoare într-un gând frumos,
În sfânta zi când stele vin din cer,
În iz de brad, tămâie, chiparos,
Un vis ce nu va trece efemer.
Și n-o spun eu, ci poeți visători
Ce poartă-n suflet amăgiri de flori!
Gândind la ce a fost și-o să mai fie
În eul cel prea plin și melancolic,
Aș scrie într-o nouă ortografie,
Sau aș picta o scenă ,,în bucolic”...
Acasă tot vorbind ,,de una, alta”
Și ocolind răspunsurile clare,
Uitam voit picanterii cu sare.
Azi așteptând o troică de Crăciun,
Un PRUNC născut spre blânda împăcare,
Mai ascultând colinda, semnul bun
Si tot ce Domnul zice spre iertare,
Îți strânge mâna cel ce-a așteptat
Un vis în sărbători, vis îmbunat
Cu Moș Crăciun și brad împodobit
ȘI crăciunița ce a înflorit.
________________________________________
Scriaoare urgentă către Dragul nostru
Moș Crăciun,
Dragul nostru Moș
Craciun,binecuvântat
Din fragedă copilărie,mereu te-am
invitat,
Chiar și în zilele cele calde de
vară,
Să mai treci pe la mine ziua, sau
către seară,
Când foamea de copil ar voi o
bomboană,
O pătrățică de ciocolată, sau măcar o
uscată poamă,
Dar scrisorile mele nescrise s-au
pierdut pe drum--vise ucise...
Acum am aflat că ești din nou pe
drum,
Drumul tău nu-l vedem , fiind poluat
și de fum,
Am avut mulțî de grijă, nu noi
copiii, ci cei mari,
Să îți trimitem în drum ca soli
emisari, pe înzeuații țânțari
Ca să îi agite oarecum pe blajinii de
la troica ta,reni
Și să te escorteze printre
războinicii de aici, fără să te temi.
Războinicii aceia, de fapt, nu se
știe ce vor,
Aderă mereu când la unul, când la un
alt for,
Sunt ca iarba de mulți,răi și au
agerime de muște;
Ca să ajungi la noi, vino pe ocolite,
ca să nu te împuște...
Până vei ajunge si să-i întâlnești pe
copii,
Roagă-te lui Dumnezeu ca să-i găsești
neuciși în massă, ci vii !
DARURI de la
MOŞ CRĂCIUN
Văl de noapte, boltă-albastră;
,, -Bate cineva-n fereastră ?
Haina lunii, peruzea,
Scutură câte o stea,
O podoabă pentru pomul
Răsărit din strat de nea.
Sar copiii să deschidă,
În larg, uşa de la tindă...
Iată-n sclipiri de lumină,
Sania de daruri plină,
Nu ştie-ncotro s-apuce...
Drumul spre copii o duce !
Moş Crăciun blajin, soseşte...
Moş Crăciun bătrân şi drag !
Sania se odihneşte,
Iepuraşii sar pe prag,
Sacul mare se deşartă,
Moşul fericit zâmbeşte
A SOSIT IAR
MOȘ CRĂCIUN
S-a oprit acum în prag !
Este Moș Crăciun cel drag !
Sănioara cea preaplină
Se descarcă-n noaptea lină.
Încadrată-n cornul lunii
Pentru toți copiii lumii
Pretutindeni sunt copii
Și brazi plin de jucării.
Sania se odihnește
Apoi grăbită pornește
În pasul de ren sprințar
Să împartă daruri iar...
D O A M N E, Î N V A ȚĂ -
M A
Doamne, învață-mă să fac o icoană,
Să o împodobesc cu mărgăritare,
Tămâie, credință și lacrimi bune.
Doamne, învață-mă să fac o icoană
A inimii tale sfinte,
Să o împodobesc cu purpură,
Credință, speranță și iubire.
Doamne, învață-ma să fac o icoană
Să o împodobesc cu Maica Ta Sfanta,
binecuvântându-ne
și rugându-se pentru noi,
Și să o împrejmuiesc cu sfinte rozare
și rugi.
Iisuse, Doamne, învață-mă să fac o
icoană
Cu apostolii prosternați în rugăciune
Și cu sfintele femei purtând candele
aprinse.
Doamne, Iisuse învață-mă să propag
voia Ta,
Să fie in sânul Bisericii Tale unire
și pace!
~*~
MELANIA RUSU CARAGIOIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu