NOAPTE ARIDĂ
NOAPTE ARIDĂ
~*~
Privesc de la fereastră
pădurea searbădă
prind noaptea aridă
în palmele reci
și cu setea amintirilor estivale
sorb cu lăcomie
clipe închipuite verzi.
Într-un somn
putred de vise
și insomnii vivace
îmi rod unghiile
ignorând viorile vântului
cu fiori aprinși
cândva în ochii sonori
ai mierlelor zburate
și îmbrățișez frunzele
cu aripirile-ntinse
spre niciunde.
Sub mantia timpului
ninsoarea argintată
din amurgul cernit
și-a pierdut
căldura mirării.
~*~
Vasilica Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu